Proiectul „Curriculum Relevant, Educație Deschisă pentru toți” continuă seria de evenimente naționale dedicate promovării importanței educației non-formale în contextul unui curriculum centrat pe competențe continuă, „Atelierele CRED – Bune practici în educație”, organizate în colaborare cu fiecare Inspectorat Școlar Județean și cu fiecare Casă a Corpului Didactic din România.

Vineri, 10 martie 2023, la Inspectoratul Școlar al Județului Galați, s-a desfășurat, în cadrul „Atelierelor CRED – Bune practici în educație” workshopul cu tema „Educația non-formală: actori, practici, perspective”.

Educația non-formală are un rol important în mutarea accentului pe ieșirile din proces (output) și/sau pe rezultate (outcomes) și în promovarea unei învățări ca experiență trăită, în care activitățile urmăresc, în egală măsură, dimensiunea cognitivă, socială și emoțională. Acest lucru înseamnă o apropiere între promotorii educației non-formale: profesori, cadre didactice care activează în Palatele și Cluburile copiilor, dar și practicieni din organizații non-guvernamentale care derulează proiecte educaționale.

La eveniment au participat peste 50 de cadre didactice, temele abordate fiind centrate pe o mai bună cunoaștere a practicilor promițătoare în aria educației non-formale, promovate de cadre didactice din sistemul preuniversitar, cu un accent asupra colegilor profesori din Palatele și Cluburile Copiilor; conlucrarea metodologică dintre unitățile de învățământ preuniversitar și unitățile de învățământ pentru activități extrașcolare (Palatele și Cluburile Copiilor); identificarea provocărilor principale cu care se confruntă programele de educație non-formală; identificarea unor modalități de creștere a vizibilității și a relevanței acestor activități pentru procesul de implementare a curriculumului național; crearea unor rețele de practici la nivel județean, prin facilitarea inter-cunoașterii; promovarea și aplicarea rezultatelor proiectului CRED, la nivel județean, regional și național.

În deschidere au fost prezentate rezultatele proiectului la nivel național, regional și local de către, prof. Gina BRÎNZAN, inspector școlar general, prof. Gabriela BRATU, expert operațional monitorizare din Ministerul Educației, , prof. Ștefan TORCĂRESCU, expert regional coordonare și formare, directorul Casei Corpului Didactic Buzău, prof. Doina GERU, directorul Casei Corpului Didactic Galați și prof. dr. Laurențiu ICHIM expert local coordonare și formare.

Temele propuse dezbaterilor, în cadrul celor trei ateliere au fost:

• Educația non-formală – CRED în educația afară din clasă – prof. metodist Aurora SAVA, Casa Corpului Didactic Galați
• Abordări transdisciplinare în educația non-formală – prof. metodist Gabriela TSILAKIDIS, Casa Corpului Didactic Galați
• De la non-formal la formal prin dezbateri academice – prof. dr. Isabela MIRON, Centrul de Excelență Galați
• Interdisciplinaritatea, parte integrantă a educației non-formale – prof. Nicoleta CHISCOP, Clubul Copiilor Tecuci
• Incursiune în cultura franceză prin activități extrașcolare – prof. Nina STIRIAN, Palatul Copiilor, Galați
• Experiențe artistice sub semnul comunicării – prof. Mihaela BRUMAR, Palatul Copiilor, Galați
• Rolul educației non-formale în dezvoltarea personalității copiilor – prof. Gianina FELEA, Palatul Copiilor, Galați
• Synergies for Remigrants Children Inclusion – diseminare proiect Erasmus+ – prof. Monica RĂDUCAN, Școala Gimnazială Nr. 26, Galați
• Comorile basmului resursă de educație non-formală – prof. Adriana CIUBOTARU, Școala Gimnaziala „Miron Costin”
• Educație pentru inovare socială prin proiectul CSS-EU – prof. Diana CRISTOFAN, Școala Gimnazială Nr. 28, Galați și prof. Nineta BĂRBĂTESCU, Inspectoratul Școlar Județean Galați
• Digital Cluster – prof. Valentina TANASACIUC, Școala Gimnazială Nr. 26, Galați

Workshop-ul s-a încheiat cu o activitate dezbatere, pe grupe, ce și-a propus să răspundă la următoarele întrebări:

• Pornind de la exemplele prezentate/analizate, cat de importantă este educația non-formală?
• Care sunt, în prezent, principalele provocări în promovarea educației non-formale?
• Cum putem dezvolta competențele profesioniștilor din aria educației non-formale?
• Cum putem creste șansele ca proiectele de educație non-formală să fie mai relevante pentru activitățile de învățare formale/pentru dezvoltarea competențelor din curriculumul național?
• Care sunt căile prin care actorii din sistemul de educație pot colabora mai strâns în cadrul unor programe/proiecte comune?
• Cum putem valorifica activitățile non-formale pentru a sprijini educația copiilor în risc de excluziune?

Rezultatele dezbaterilor, exemplele de bune practici, sperăm să devină instrumentele care vor facilita dezvoltarea abordării non-formale, indispensabilă procesului educațional.

Vineri, 10 martie 2023, în intervalul orar 14.00 - 17.30, la Inspectoratul Şcolar al Judeţului Galaţi, sala „Multimedia”, etajul I, în sistem faţă în faţă se va desfăşura workshop-ul organizat de Inspectoratul Şcolar al Judeţului Galaţi în parteneriat cu Casa Corpului Didactic Galaţi, cu tema „Educaţia non-formală: actori, practici, perspective”.
Proiectul „Curriculum Relevant, Educaţie Deschisă pentru toţi - CRED” continuă seria de evenimente naţionale dedicate promovării importanţei educaţiei non-formale în contextul unui curriculum centrat pe competenţe continuă, „Atelierele CRED - Bune practici în educaţie”, organizate în colaborare cu fiecare Inspectorat Şcolar Judeţean şi cu fiecare Casă a Corpului Didactic din România.
"Educaţia non-formală are un rol important în mutarea accentului pe ieşirile din proces (output) şi/sau pe rezultate (outcomes) şi în promovarea unei învăţări ca experienţă trăită, în care activităţile urmăresc, în egală măsură, dimensiunea cognitivă, socială şi emoţională. Acest lucru înseamnă o apropiere între promotorii educaţiei non-formale: profesori, cadre didactice care activează în Palatele şi Cluburile copiilor, dar şi practicieni din organizaţii non-guvernamentale care derulează proiecte educaţionale. Din necesitatea împărtăşirii bunelor practici, vă rugăm să diseminaţi aceste informaţii în cadrul unităţii dumneavoastră şi să invitaţi în special colegii care nu au participat până în prezent la sesiunile de formare în cadrul proiectului CRED să se înscrie", transmit organizatorii.
Link-ul pe care se poate face înscrierea este (https://forms.gle/D5kx37kNA3736eGy7), iar machetele documentelor din componenţa dosarului, care cuprinde anexele 1, 2 şi 3, copie după CI şi adeverinţa eliberată de unitatea de învăţământ, pot fi descărcate şi de pe site-ul Casei Corpului Didactic Galaţi, la adresa: http://ccdgalati.ro/ro/proiecte/cred/653-workshop-educatia-non-formala-actori-practici-perspective.html.
Perioada de înscriere este marţi, 28 februarie 2023 - luni, 06 martie 2023, iar dosarul de înscriere va trebui depus la Casa Corpului Didactic Galaţi, etajul I, de luni până joi, în intervalul orar 08.30 - 15.30, şi vinerea, în intervalul orar 08.30 - 13.30. Pentru orice alte informaţii suplimentare, referitoare la eveniment, puteţi suna la numărul de telefon: 0236/414.719.

Vineri, 27 ianuarie 2023, la Casa Artelor, un minunat monument arhitectonic cu o istorie de peste 150 de ani, a avut loc lansarea cărţii „Managementul organizaţiilor publice. Metode de evaluare a performanţelor serviciilor administraţiei locale”, în prezenţa unui public numeros format din reprezentanţi ai diverselor structuri ale administraţiei publice locale şi teritoriale, din aproape toate domeniile, cadre universitare, profesori etc.

Rezultat al cercetării desfăşurate în cadrul studiilor doctorale, cartea gălăţencei Tincuţa Gudană Vrabie prezintă principalele instrumente practice prin care pot fi evaluate serviciile publice locale, în scopul îmbunătăţirii lor şi asigurării dreptului cetăţenilor la o bună administraţie, include analiza şi interpretarea datelor în cadrul studiului ce a vizat cetăţenii ca beneficiari ai serviciilor publice locale din Regiunea de Sud-Est a României, evaluarea performanţei serviciilor publice locale prin utilizarea instrumentului Balanced Scorecard, dar şi noţiunile elementare de administraţie publică ce au relevanţă şi aplicabilitate pentru tema abordată.

Din cuprins, reţinem centrarea discursului analitic asupra întregii arii pe care o atentă analiză a eficienţei serviciilor publice în directa relaţie cu cetăţenii o presupun:
- Managementul performanţei serviciilor publice;
- Instrumente de evaluare a performantei serviciilor publice;
- Conceptul de Balanced Scorecard al serviciilor publice;
- Indicatori cheie de performanţa (KPIs);
- Analiza SWOT;
- Benchmarking-ul - instrument al performantei serviciilor publice;
- Evaluarea performanţelor serviciilor publice locale;
- Evaluarea performanţelor managerilor serviciilor publice locale;
- Evaluarea serviciilor publice locale de către cetăţeni.

Moderatorul întâlnirii a fost prof. univ. dr. habil. Nicoleta Cristache, director al Departamentului Administrarea Afacerilor, al Facultăţii de Economie şi Administrarea Afacerilor, din cadrul Universităţii „Dunărea de Jos” din Galaţi, coordonatorul lucrării Tincuţei Vrabie şi coautor al volumului lansat.

Dintre personalităţile care au luat parte la lansare şi care au avut doar cuvinte de laudă, insistând asupra noutăţii şi importanţei lucrării, îi menţionăm pe:
- Prof. univ. dr. ing. Eugen-Victor-Cristian Rusu, membru corespondent al Academiei Române, director al Consiliului pentru Studii Universitare de Doctorat (CSUD) din cadrul Universităţii „Dunărea de Jos” din Galaţi. „Cred că această carte va fi utilă societăţii, în special celor aflaţi în conducerea instituţiilor din administraţia locală. Monografia oferă un consistent aparat argumentativ, modelele oferite putând fi relativ uşor implementate, mai ales că eficienţa lor este în detaliu dovedită. De asemenea, prin valoarea aplicativă, sper să devină un reper la care se vor raporta şi şcolile doctorale de profil, orice astfel de studiu deschizând noi oportunităţi pentru cercetare”.

- Prof. univ. dr. habil. Ion Guceac, membru titular al Academiei de Ştiinţe a Moldovei, profesor în cadrul Departamentului de Drept public al Facultăţii de Drept din cadrul Universităţii de Stat din Moldova. „Lucrarea vede lumina tiparului într-un moment extrem de oportun. Astăzi societatea, la două decenii, deja, de începutul secolului XXI, este în căutarea unor noi instrumente şi metode de administrare în direcţia creşterii calităţii convieţuirii sociale, în aşa fel încât dezvoltarea societăţii să dobândească un caracter durabil. Ne aflăm în faţa unui studiu monografic de o excelentă valoare, cu o structură perfect echilibrată, concentrând, în cea de-a treia parte, cea mai complexă şi cea mai valoroasă, o extrem de utilă şi bine argumentată serie de scheme şi modele, exemplar construite, prin care autorităţile locale îşi pot spori eficienţa şi rentabilitatea. Aici, accentul care asupra analizei impactului şi randamentului funcţionarilor publici şi a altor categorii de angajaţi ai administraţiilor publice locale în realizarea atribuţii lor conferite prin lege şi, mai ales, demonstrează cum se reflectă acest lucru în atitudinea cetăţenilor beneficiari ai serviciilor”.

- Prof. univ. dr. habil. Răzvan Cătălin Dobrea, Prorector al Academiei de Ştiinţe Economice din Bucureşti. „Lucrarea este una de înaltă ţinută academică, dar, mai ales, de utilitate practic operaţională. Faptul că suntem împreună astăzi, mie îmi spune că din ce în ce mai mult se simte nevoia de a apropia partea de cercetare de cea aplicativ operaţională, doar astfel putând să depăşim o serie dintre barierele pe care le avem. Acestea sunt în primul rând legate de limitele de cunoaştere, de limitele de timp, de limitele financiare, iar împreună putem găsi soluţiile cele mai potrivite îmbunătăţirii managementului aplicat în administraţia publică locală şi, de ce nu, centrală. Cred că această carte găseşte o soluţie şi propune şi instrumente prin intermediul cărora reprezentanţii structurilor administraţiei publice să poată să interacţioneze corespunzător cu cetăţenii, afându-se faţă în faţă, colaborând. Sunt convins că după lectura acestei cărţi fiecare dintre noi va reţine cel puţin 3-5 elemente care, odată aplicate, vor face să fim cu toţii mai câştigaţi”.

- Prof. univ. dr. habil. Alexandru Căpăţînă, Prodecan al Facultăţii de Economie şi Administrarea Afacerilor din cadrul Universităţii „Dunărea de Jos” din Galaţi. „După cum ştim, administraţia publică se confruntă în prezent cu multiple provocări generate, în special, de nevoia de a dezvolta competenţe intraprenoriale la nivelul angajaţilor, de a se adapta la cerinţele şi exigenţele din ce în ce mai mari ale beneficiarilor serviciilor publice, dar, de asemenea se bucură şi de o serie de oportunităţi dintre care aş reţine accelerarea transformării digitale. Cartea încearcă să treacă dincolo de miopia strategică pe care o regăsim în unele sectoare ale administraţiei publice, pentru că evaluarea performatelor se face dintr-o singură dimensiune, propunând reţete care pot deveni soluţii practice excelente pentru managerii de instituţii publice”.

Autoarea, doamna Tincuţa Vrabie, consideră că: „Această carte este o încununare a coroborării dintre o sumă de factori administrativi şi economici. Am vrut să vedem dacă găsim un instrument, în acest complex domeniu al administraţiei, care să vină în sprijinul cetăţeanului, iar acesta să poată deveni un partener al managerului de instituţie publică. Unul dintre instrumentele pe care le-am considerat relevante este cel al evaluării, acesta privită din perspectiva ambilor actori ai procesului administrativ, punând în situaţia de a evalua calitatea prestaţiei aceluiaşi serviciu public local atât de către manager cât şi de către cetăţean. Mulţumită celor peste 112 entităţi publice care ne-au fost parteneri în acest demers ştiinţific, noi credem că am reuşit să găsim acel instrument de care avem nevoie pentru a eficientiza procesele administrative în aşa măsură încât ele să devină unitar performante şi cât mai aproape de aşteptările contribuabililor”.

La rândul său, doamna prof. univ. dr. habil. Nicoleta Cristache afirmă că: „Această carte va deschide o perspectivă clarificatoare în special pentru cei care conduc instituţii şi servicii publice, dar şi un drum deschis mediului universitar, care să propună noi perspective de abordare, în cadrul unor cercetări viitoare, a unui domeniu pe cât de complex pe atât de sensibil. Nu în ultimul rând, se va dovedi un instrument extrem de util studenţilor de la Facultatea de Economie şi Administrare a Afacerilor sau de la Facultatea Drept şi Administraţie Publică Locală, viitoarelor, sperăm noi, elite ale diferitelor autorităţi deliberative”.

Despre lucrare

Lucrarea propune o analiză în detaliu a performanţelor serviciilor publice locale, pornind de la sublinierea importantei acestora pentru comunitatea pe care o deservesc. Actualitatea şi oportunitatea temei de cercetare sunt validate de evoluţia vieţii comunitare, care în ultimii ani a avut o dinamică peste aşteptări, cu schimbări majore şi adaptări la noi condiţii economice, sociale, politice, de mediu şi tehnologice.

Despre autoare

Tincuţa Gudana Vrabie are o experienţă profesională de peste 20 de ani în administraţia publică locală, fiind cadru didactic în cadrul Universităţii „Dunărea de Jos” din Galaţi pentru disciplinele Management, Comunicare şi relaţii publice, Comportamentul consumatorului, Bazele administraţiei publice şi Contencios administrativ. Este formator în cadrul unor proiecte naţionale şi europene, precum şi în cadrul Institutului Naţional de Administraţie, pentru programele de formare specializată. Participă şi prezintă lucrări şi articole ştiinţifice în cadrul conferinţelor naţionale şi internaţionale în domeniul management.

Prof. univ. dr. habilitat Nicoleta Cristache este directorul Departamentului Administrarea Afacerilor, al Facultăţii de Economie şi Administrarea Afacerilor, din cadrul Universităţii „Dunărea de Jos” din Galaţi, coordonator al Şcolii doctorale şi Secretar ştiinţific în cadrul Centrului de Cercetare STRATEC, conducător de doctorat şi coordonator de studii postuniversitare în cadrul aceleiaşi facultăţi.

După ce a caracterizat fantasticul drept mimesis de gradul al doilea (în prima sa carte „O retorică a eşecului. Încercare de circumscriere a fantasticului”), asociat unor „texte” preexistente (mituri, poveşti sacre, superstiţii etc), pe care autorul/cititorul şi le asumă alterat, în lipsa unui raport cu sacrul, Nicoleta Crînganu se concentrează asupra fantasticului românesc („Fantasticul românesc. Deconstrucţie şi seducţie”, Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj – Napoca, 2017), observând, pentru început că efectul de surpriză şi chiar spaima pe care o cultivă fantasticul occidental lipseşte, de cele mai multe ori, în literatura română. În loc de a fi surprinşi de întâmplări incontrolabile, eroii literaturii române par a le crea/a le căuta, autoarea exemplificându-şi aserţiunea prin acţiunile eminescianului Dionis („Sărmanul Dionis”), Fănică („La Hanul lui Mânjoală” – I. L. Caragiale), Fărâmă („Pe strada Mântuleasa” – M. Eliade), eroii din („Iubire magică” – V. Voiculescu, „Moara lui Călifar – G. Galaction, „Aranka, ştima apelor – C. Petrescu) etc.
Diferenţa fundamentală porneşte, potrivit autoarei, de la modul în care a receptat creştinismul comunitatea românească, în raport cu Occidentul. Astfel, Nicoleta Crînganu se bazează pe o afirmaţie a lui Corin Braga, care „pune în centrul imaginarului european religia creştină. Odată cu apariţia acesteia însă vechile mituri au fost refulate în Occident, în timp ce, la noi, ele au fost doar uitate. Refularea, ştim de la Freud, conduce la comportamente deviante, izbucniri violente, gesturi neaşteptate. Uitarea presupune alte forme de manifestare, mai blânde, mai puţin angoasante, căci amintirea, chiar vagă, mai păstrează farmecul şi atmosfera vechilor poveşti”. De aceea, constatarea că „uitarea codurilor mitico-religioase, modelează fantasticul românesc, unde miturile se păstrează într-o memorie semantică imperfectă, care reţine sentimentul cunoaşterii miracolului, dar nu mai poate găsi codul prin care pătrunde în intimitatea lui” impune o altă modalitate de abordare a fantasticului  românesc. Astfel, Nicoleta Crînganu observă că literatura de gen cultivă, ca şi în fantasticul occidental, deconstrucţia, însă eroii nu mai sunt surprinşi de mister în contextul lor realist – banal, ci, dimpotrivă, îşi forţează limitele, constatându-şi neputinţele. Raportându-se la eroii basmelor, ai legendelor sacre sau mitologice, ei se descoperă neputincioşi, însă nu speriaţi, fiindcă tot mai păstrează conştiinţa unui sacru viu şi prietenos. Cultivând „motivele recurente ale literaturii fantastice  europene”, literatura română le abordează doar cu tristeţea despărţirii de acesta.
Nicoleta Crînganu analizează mecanismele de deconstrucţie ale fantasticului românesc, începând cu deconstrucţia mitului, a misterului, a spaţiului şi a timpului, ajungând la deconstrucţia eroului. Ea observă că eroii provoacă misterul, pentru a valida lumea şi „pe ei înşişi”, ei stau sub semnul „gândirii magice”, ce „instituie o alianţă care modifică lumea, prelungindu-i contururile, nepermis, după gânditorul raţional, firesc după individul care se aşază sub zarea misterului”, fantasticul devenind astfel o formă/un instrument de cunoaştere. În acest context, spaţiul fantastic românesc ne apare radical diferit de cel occidental, căci acolo, intruziunea misterului, a inimaginabilului în banalul cotidian presupune un spaţiu neomogen, în timp ce, în cazul fantasticului românesc, spaţiul rămâne omogen (după cum scrie Mircea Eliade), ca în basme, permiţând trecerile şi, am adăuga, provocările, propunând „prin povestirile transgresive, recuperarea unui spaţiu mitic”.
Timpul trece şi el printr-o „dublă deconstrucţie”, sărbătoarea fiind „lipsită de  funcţia de reiterare a cosmogoniei”, calendarele privilegiate pierzându-şi sacralitatea, chiar şi în cazul momentelor fundamentele ale vieţii umane, precum naşterea, nunta şi moartea. Observând totuşi că cele mai multe întâmplări transgresive au loc după sărbătoare sau înainte de aceasta, Nicoleta Crînganu ajunge la concluzia că timpul fantastic şi păstrează aceleaşi proprietăţi, atât în Occident, cât şi în literatura noastră.
Diferenţa fundamentală pe care o observă autoarea în discuţie între fantasticul occidental şi cel românesc este legată de erou. Deconstruit şi acesta, fără a avea în stăpânire spaţiul, timpul sau personajele celeilalte lumi, eroul fantasticului românesc este totuşi un neliniştit, un aspirant la o lume mai bună, fiindcă, de obicei, el este un marginal, apăsat de convenţia socială – orfan, sărac, lipsit de mijloace de existenţă. Când nu este aşa, eroul însuşi îşi provoacă destinul prin dislocare, ca în cazul eroilor lui Voiculescu, dar s-ar putea adăuga şi alţii, precum ai lui Cezar Petrescu, Ion Luca Caragiale, Gala Galaction etc.
Tehnic vorbind, literatura română rămâne în zona scriiturii subversive, utilizând atât spaţiile albe, compoziţia polifonică (ca în cazul lui Mircea Eliade), cât şi  dublul referent pe care îl subminează, ca în cazul unor Cezar Petrescu, Gala Galaction sau Vasile Voiculescu. Nicoleta Crînganu observă că unele dintre tehnicile fantasticului sunt privilegiate (spaţiile albe), în raport cu altele în fantasticul românesc, însă diferenţele notabile pe care le cultivă literatura noastră sunt mai degrabă de atitudine decât de tehnică, chiar dacă, la noi, contractul de lectură se încalcă mai subtil, iar ezitarea se păstrează  şi după lectură, autoarea sugerând că, în felul acesta, literatura de acest gen este „pândită de absurd”.
Atitudinea în faţa misterului, a morţii, a lumilor nevăzute este însă radical diferită. Nicoleta Crînganu subliniază că eroii, supuşi unui rău social pe care nu îl pot surmonta, îşi caută evadarea şi salvarea prin ieşirea din realitatea banală, dar mai ales, sufocantă. Aşa se întâmplă în cazul lui Dionis, al lui Stoicea („Moara lui Călifar”), a poetului din „Iubire magică”, a lui Mură („Copca Rădvanului”), iar exemplele oferite de autoare pot continua, căci, chiar şi confruntarea cu extincţia stă sub semnul „morţii creatoare”, aşa cum, spre exemplu, se întâmplă în cazul doctorului Honigberger sau al lui Mură.
Cartea în discuţie investighează nu doar raportul dintre fantasticul românesc şi cel occidental, ci şi derogările de la propria atitudine în faţa fantasticului a autorilor: descoperim astfel contaminări psihologice, absurde, realist-magice, ceea ce o face pe autoare să considere că „apărut (...) într-o vârstă târzie şi iconoclastă, contaminat de o mentalitate care se desparte cu greu de gândirea magică, obligat la multiple reevaluări, schimbând perspective şi implantând în solul fertil al balcanismului literar evenimente şi situaţii descinse dintr-o zonă îndepărtat sau apropiat arhetipală, fantasticul românesc nu şi-a spus ultimul cuvânt”, seducându-şi în continuare cititorii.

Povestea voluntariatului la Colegiul de Industrie Alimentară „Elena Doamna” din Galaţi a început de mai bine de 20 de ani, devenind o tradiţie pe care generaţie cu generaţie o îmbrăţişează cu bucurie. De-a lungul anilor s-au desfăşurat activităţi de voluntariat social, de mediu, educaţional, în sport sau în artă. De doi ani, la iniţiativa unor elevi inimoşi, voluntarii s-au organizat în Clubul Elevilor Voluntari, propunându-şi un program ambiţios, cu activităţi cât mai diversificate, care acoperă aptitudinile şi înclinaţiile multora dintre ei. Acum, din ce în ce mai mulţi dintre elevii noştri li se alătură constant, echipa crescând cu fiecare acţiune dusă la bun sfârşit.
În acest an, organizarea activităţilor pentru sărbătorile de iarnă a început încă din luna octombrie, sub un titlu simplu, dar atât de încărcat de căldură: „Şi tu poţi fi Moş Crăciun!”.
Susţinuţi de profesori, de membri ai personalului didactic auxiliar şi nedidactic, echipa şi-a achiziţionat materialele necesare, iar cei mai îndemânatici voluntari, coordonaţi de doamna bibliotecar Ina Teodoru, al cărei talent, dublat de-o consistentă experienţă, se îmbină armonios cu energia şi dorinţa elevilor de a crea, au construit o gamă diversă de ornamente pentru Crăciun originale, o încântare pentru personalul şcolii, pentru părinţi şi pentru membrii comunităţii virtuale care le-au putut admira pe contul de facebook al liceului nostru.
În paralel, alţi voluntari, în mai toate pauzele, au mers prin clase şi au promovat activitatea micilor artişti, invitându-şi colegii şi profesorii să achiziţioneze aceste ornamente, dar, mai ales, să-i convingă pe cei de acasă, rude, prieteni, vecini să doneze, la rândul lor, îmbrăcăminte, încălţăminte şi jucării. Târgul de Crăciun, organizat pe holurile şcolii, a avut acelaşi obiectiv frumos, de a transforma micile obiecte donate de elevi şi de profesori în fonduri cu care să susţinem campania.
Şi pentru că vorbeam de planul ambiţios pe care consiliul elevilor voluntari şi l-a propus, nu putea să lipsească din program o altă acţiune de mare succes şi cu un puternic impact emoţional, care ne-a încântat sufletele, spectacolul caritabil „Şi tu poţi fi Moş Crăciun!”, susţinut pe 15 decembrie în sala de festivităţi a liceului (foto deschidere ↑). Un moment extraordinar, desfăşurat cu "casele închise", în care entuziasmul spectatorilor (elevi, părinţi, profesori şi alţi membri ai familiei Colegiului de Industrie Alimentară „Elena Doamna”) a atins cote maxime, artiştii încheind fiecare moment în ropote de aplauze.
S-a cântat muzică populară, uşoară, folk şi, bineînţeles, colinde. S-a dansat pe scenă şi în sală, nu a lipsit un sublim moment de balet, talentaţii artişti fiind exclusiv elevi ai liceului nostru, îndrumaţi cu maximă atenţie de doamna profesoară Gina Marinescu, care ne-a oferit şi 2 momente surpriză: prezenţa în sală a fostului elev Serghei Hanganu, care ne-a încântat cu 3 melodii superbe, dar şi prezenţa virtuală a artistei Nica Zaharia, la rândul ei absolventă a liceului nostru şi compozitoare a „Colindului gutuii din geam”, scris de Adrian Păunescu pe vremea Cenaclului Flacăra, melodie care a fost interpretată de două ori în cadrul spectacolului caritabil. De altfel, pe ecranul scenei a rulat filmul transmis din Australia, de doamna Zaharia, care a dorit să ne mulţumească şi să ne felicite pentru iniţiativă. Un spectacol minunat ce va aduce lumină şi în casele unor copii care poate nu au îndrăznit să-i scrie lui Moş Crăciun!
Cu banii strânşi, voluntarii au cumpărat geci şi încălţăminte de iarnă şi de primăvară pentru 20 de copii din 6 familii defavorizate. De restul banilor s-au cumpărat alimente, jucării, rechizite şi altele. Alţi elevi au împărţit darurile, neuitând niciun copil, iar joi, în ultima zi de şcoală, au pornit, însoţiţi de Moş Crăciun, de doamna profesoară Raluca Anton, cea care a pus bazele acestei minunate echipe din şcoala noastră şi este sufletul grupului, de doamna profesoară Elena Ciobanu pentru care şcoala nu poate fi altceva decât o mare familie unită şi de alţi profesori inimoşi către cele 6 locuinţe în care, pe lângă daruri, au dus lumina şi căldura din zâmbetele voluntarilor.
La Colegiul de Industrie Alimentară „Elena Doamna”, prin acţiunile de voluntariat, dar şi celelalte zeci de activităţi extracurriculare, elevii sunt stimulaţi să-şi formeze şi să-şi dezvolte atitudinea empatică, să-şi crească nivelul de implicare civică, să devină responsabili Şi toate acestea, împreună cu dezvoltarea tuturor celelalte competenţe cheie, pe care permanent le avem în vedere, completează profilul complex şi armonios al absolvenţilor noştri.

VEZI FOTO/VIDEO, mai jos! ↓