Comunicat de presă

Comunicat de presă

Astăzi, 22 decembrie 2022, se marchează 32 de ani de la Revoluţia din decembrie 1989, ziua în care România s-a eliberat de jugul comunist.
"Sunt 32 de ani de când dictatura comunistă din România s-a prăbuşit! 32 de ani de când s-a strigat «Libertate!». Am valorificat această perioadă aşa cum trebuie? Am transformat România în ţara pe care ne doream să o avem? Cu siguranţă sunt multe lucruri pe care am fi putut să le facem altfel, altele care se pot îmbunătăţi. Dar să nu uităm că, în cei 32 de ani care au trecut de la Revoluţie, am reuşit să devenim membri ai Uniunii Europene şi ai NATO, ne-am recăpătat libertatea şi drepturile. Desigur, s-au făcut şi greşeli pentru care încă sper ca cei responsabili să plătească. Totuşi, zilele din acel decembrie din urmă cu 32 de ani trebuie să fie o învăţătură, atât pentru noi, cei care astăzi trăim într-un stat democratic, cât şi pentru generaţiile viitoare, pentru a împiedica repetarea istoriei şi a unor perioade cumplite. Amintirea victimelor Revoluţiei din 1989 trebuie să fie elementul care, în momente grele, să ne unească şi să soluţioneze orice divergenţă, care ar putea pune în pericol funcţionarea statului român", a declarat preşedintele Consiliului Naţional ALDE, Cristian Dima.

Şeful Delegaţiei Române PSD din Parlamentul European, Dan Nica, atrage atenţia că, în contextul actual, al exploziei preţurilor la energie şi gaze, statele membre ale Uniunii Europene, printre care şi România, trebuie să investească rapid în energie regenerabilă pentru a asigura acces tuturor cetăţenilor, în mod special categoriilor vulnerabile.
Acesta a făcut referire la faptul că aseară, în plenul Parlamentului European, Comisarul pentru energie, Kadri Simson, a prezentat raportul privind starea uniunii energetice în 2021. Documentul  evaluează progresele înregistrate de UE în realizarea tranziţiei către o energie curată, la aproape doi ani de la lansarea Pactului verde european. Raportul arată că, în 2020, sursele regenerabile de energie au depăşit pentru prima dată combustibilii fosili ca sursă principală de energie în UE, generând 38% din energia electrică, faţă de 37% în cazul combustibililor fosili.
„Conform celor mai recente date ale Comisiei, la nivelul UE sunt încă 31 de milioane de oameni vulnerabili în privinţa accesului la energie. Cifrele ar putea creşte dramatic din cauza crizei preţurilor din această perioadă, criză care ar trebui să fie un semnal că este necesar să investim masiv în eficienţa energetică şi în surse regenerabile. Un astfel de pas  va duce nu numai la reducerea emisiilor, ci şi la stabilizarea preţurilor la energie, reducând dependenţa energetică faţă de ţările terţe. Grupul nostru parlamentar nu are nicio îndoială cu privire la necesitatea de a îmbunătăţi rezilienţa, securitatea şi siguranţa energetică în întreaga UE. Salutăm acţiunile întreprinse de Comisia Europeană, cum ar fi setul recent de instrumente pentru combaterea creşterii preţurilor la energie şi propunerile legislative cheie, însă o pregătire eficientă pentru posibile şocuri reprezintă o necesitate absolută”, a declarat Dan Nica.
Eurodeputatul PSD consideră că eforturile comune la nivel european şi naţional pentru ca energia regenerabilă să fie accesibilă tuturor cetăţenilor ar trebui să fie prioritate zero, reamintind că românii au fost lăsaţi descoperiţi, angajamentele din actualul PNRR arătând că până la finalul acestui an vor fi dezafectate mai multe centre de producţie de energie electrică, fără a exista vreo alternativă care să asigure nevoile cetăţenilor în plină iarnă.
Raportul prezentat de Comisarul pentru energie mai arată că, până în prezent, 9 state membre ale UE au eliminat deja cărbunele, 13 s-au angajat să îl elimine treptat până la o anumită dată, iar alte 4 analizează posibile calendare de eliminare.

Consiliul Naţional al IMM-urilor din România trage un semnal de alarmă cu privire la implementarea noii măsuri 3 - Acţiunii 4.1.1 - „Investiţii în activităţi productive”, care are un potenţial ridicat de fraudare. Reprezentanţii CNIPMM sunt de părere că se pregăteşte o fraudă de proporţii în implementarea Măsurii 3 deoarece nu se poate ca în lipsa unui guvern deplin, să fie lansată o măsură vitală pentru mediul de afaceri în regim de „primul venit, primul servit”! În condiţiile în care istoria a demonstrat că acest sistem a contribuit la fraude în ceea ce priveşte blocajul platformelor şi aplicarea cu ajutorul „roboţilor” de proiecte.

„În calitate de fost secretar de stat în cadrul Ministerului Mediului de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat, funcţie din care m-am ocupat şi de domeniul IMM-urilor, consider că implementarea noii Măsuri 3 ar trebui să reprezinte un sprijin real pentru firmele româneşti afectate de pandemie. Doar că, aşa cum a fost ea concepută, generează mai multe probleme, existând chiar şi posibilitatea de fraudă, lucru semnalat şi de CNIPMMR. Unul dintre motivele de îngrijorare ţine de criteriul care stă la baza acestei măsuri, cel al primului venit - primul servit. Acesta, mai mult ca sigur, nu va asigura calitatea proiectelor depuse. Apoi, cei care au gândit documentaţia pentru această măsură nu au luat în considerare corelarea între cifra de afaceri şi valoarea grantului solicitat. Mi se pare nefiresc ca beneficiarii care îndeplinesc criteriile de eligibilitate, dar au o cifră de afaceri în 2019 de 100 de lei şi în 2020 de 50 de lei să poată aplica pentru un grant de 1 milion de euro. Este absurd şi nu sprijină firmele care chiar au nevoie de acest sprijin”, a afirmat Cristian Dima, preşedintele Consiliului Naţional ALDE.

Mai este şi problema valorii maxime a ajutorului de stat de 1.000.000 euro. Acest plafon reduce numărul de beneficiari. La această valoare ar beneficia doar 358 de IMM-uri, spune Cristian Dima. „Trebuie să avem în vedere că pandemia a afectat un număr foarte mare de firme. De aceea, mi s-ar fi părut normal ca valoarea maximă ajutorului nerambursabil să fie în jurul cifrei de 200.000 euro. În acest mod ar fi putut fi sprijinite minimum 1.792 de IMM-uri. Noul guvern, în frunte cu premierul, ministrul Fondurilor Europene şi ministrul Economiei ar trebui să oprească aplicarea acestei măsuri şi să o regândească, în aşa fel încât să sprijine în mod real IMM-urile. Banii destinaţi firmelor ar trebui să ajute un număr cât mai mare, nu doar câteva!”, a declarat Cristian Dima.

Ministrul propus al Finanţelor, Adrian Câciu, a primit aviz favorabil în comisiile de specialitate după audierile din Parlament de miercuri, 24 noiembrie 2021. În acest context, acesta a spus că priorităţile sale pentru mandatul în viitorul guvern sunt transparentizarea veniturilor şi eliminarea risipei din banii publici.

"Va trebui să mă ancorez în realitatea legislativă şi operaţională din Ministerul Finanţelor şi să livrăm. Toată lumea aşteaptă de la noi două elemente de urgenţă zero - rectificarea bugetară care trebuie să vină raid şi elaborarea actelor pentru încasarea avansului din PNRR. Aceste lucruri sunt primele pe care trebuie să le facem, din prima zi din care voi fi învestit, dacă îmi acordaţi această încredere", a declarat Adrian Câciu.

Deputatul PSD de Galaţi, Viorica Sandu, membru al Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci a Camerei Deputaţilor a declarat: "În cadrul şedinţei comisiilor reunite de Buget, Finanţe şi Bănci ale Camerei Deputaţilor şi Senatului României, am participat astăzi (n.r. - miercuri, 24 noiembrie 2021) la audierea domnului Adrian Câciu, reputat economist, propus de Partidul Social Democrat pentru funcţia de ministru al Finanţelor Publice. Avizul emis de comisiile reunite a fost favorabil. Ministerul Finanţelor, cel mai important minister al oricărui guvern, va avea, după validarea Executivului, un specialist care să găsească soluţii pentru România. Anunţurile clare făcute de domnul Adrian Câciu: Ministerul Finanţelor va asigura stabilitatea fiscal-bugetară şi soluţii viabile pe termen lung şi la finalul acestei săptămâni, o rectificare bugetară va rezolva problemele urgente".

Şeful Delegaţiei Române PSD din Parlamentul European, Dan Nica,atrage atenţia că Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, negociat de PNL şi USR, nu poate rămâne în forma actuală dacă ne dorim ca această mare oportunitate pentru economia României să nu fie ratată.
Mai mult, eurodeputatul PSD arată că o renegociere făcută în interesul cetăţenilor nu este una teoretică, având în vedere că articolul 21 din Regulamentul UE, privind modificarea planului de redresare şi rezilienţă al unui stat membru, permite acest demers. Astfel:
(1)  În cazul în care planul de redresare şi rezilienţă, inclusiv jaloanele şi ţintele relevante, nu mai poate / pot fi îndeplinit(e), în totalitate sau parţial, de către statul membru în cauză, ca urmare a unor circumstanţe obiective, statul membru în cauză poate înainta Comisiei o cerere motivată ca să elaboreze o propunere de modificare sau de înlocuire a deciziilor de punere în aplicare ale Consiliului prevăzute la articolul 20 alineatele (1) şi (3). În acest scop, statul membru poate propune un plan de redresare şi rezilienţă modificat sau un nou plan. Statele membre pot solicita sprijin tehnic pentru pregătirea unei astfel de propuneri în cadrul Instrumentului de sprijin tehnic. (AICI)
„Este absolut necesar să mergem la Comisia Europeană pentru a renegocia anumite capitole din PNRR, chiar alături de cei din PNL. Realitatea politică, dar şi cea economică cer ajustări ale acestui plan negociat prost de USR şi PNL. Trebuie să înţeleagă şi liberalii că ceea ce este sustenabil rămâne, ce nu este, noi nu putem gira. Nu putem păcăli poporul. Nu putem susţine angajamente ce se dovedesc a fi împotriva interesului cetăţenilor. România este deja în pierdere după ce PNL şi USR au dat undă verde dezafectării unor centre de producţie de energie electrică, fără a exista vreo alternativă de noi surse de energie care să asigure nevoile cetăţenilor în plină iarnă. Când scoţi din funcţiune mai mult decât pui, oare nu se numeşte prostie cu acte în regulă? Când ţări precum Spania adoptă măsuri concrete şi necesare pentru a-şi proteja poporul în faţa celei mai grele perioade economice, iar noi nici măcar nu luăm în calcul să facem acelaşi lucru şi cu fonduri din PNRR, oare nu arată ca şi cum am avea o altă agendă cu aceşti bani? PSD nu va susţine un plan fără viziune şi în care sunt prevăzute inclusiv angajamente care au rolul de a bloca majorarea veniturilor românilor în plină criză economică. Putem şi trebuie să renegociem PNRR în favoarea oamenilor”, a punctat eurodeputatul PSD.

În contextul negocierilor pentru formarea unui nou guvern s-a readus în discuţie povestea privind eliminarea cotei unice şi introducerea cotei progresive. Dacă ar merge până la capăt cu această propunere, atunci s-ar face o mare greşeală.
Ca să fac un scurt istoric: cota unică a fost introdusă de guvernarea liberală a lui Călin Popescu-Tăriceanu, iar în perioada în care a fost activă la nivelul de 16% a adus un aport bugetar de 3,6% - 3,8% din PIB.
În ceea ce priveşte această măsură, ideea liberală (pe care ALDE o susţine aşa cum a făcut-o şi la guvernare) este aceea de a avea un sistem de impozitare cu o fiscalitate redusă, suportabilă de contribuabili, cu un sistem de administrare cât mai suplu şi eficient, care să nu împovăreze contribuabilul, ci, dimpotrivă, să îi dea posibilitatea de a se bucura de roadele muncii sale.
Scopul din spatele introducerii cotei unice de impozitare în România a fost unul cât se poate de evident: stimularea economiei!
Şi acest lucru a reuşit să îl facă. Să înţelegem exact situaţia: am avut cote progresive (18% - 40%) până în anul 2004, iar aceste cote aduceau la buget doar 2,6% din PIB. În perioada 2005 - 2018 (când cota a fost de 16%), aşa cum am spus aportul la buget a fost de 3,6% - 3,8% din PIB (adică, o creştere cu 40% mai mare faţă de cotele progresive).
Însă, azi aportul adus de cota unică este mult mai mic faţă de perioada 2005 - 2018. Motivul? PSD a susţinut la guvernare reducerea cotei unice la 10%, ca o compensaţie faţă de creşterea CAS la salarii. Acest lucru a dus la o scădere a veniturilor la buget până la 2,1% PIB. În contextul unei performanţe economice în acea perioadă, această măsură a putut fi de înţeles.
La ora actuală nu cred că revenirea la cota progresivă este soluţia! Nu cred că trebuie să ne întoarcem înapoi în epoca pedepsirii prin taxe a muncii şi a iniţiativei private. Eventuala introducere a unei cote progresive ar însemna un fel de pedeapsă pentru clasa de mijloc şi nu cred că aceasta este soluţia.
Acum, totul depinde de PNL, dacă va susţine măsura cotei unice, introdusă de un guvern liberal, sau va merge pe mâna propunerii făcută de PSD! Avem şansa de a vedea dacă a mai rămas ceva liberal în PNL. Desigur sunt societăţi care cu foarte puţini angajaţi fac profit de sute de milioane de lei din contractele cu consultanţă sau de studii finanţate cu bani europeni sau din împrumuturile nemăsurate luate fără discernământ. Veniturile acestora ar trebui "studiate" mai atent şi găsită o cale de impozitare, dar probabil nu se va atinge nimeni de ele, căci de obicei acestea sunt firme "de casă" sau "puşculiţe de partid" şi atunci povara cade tot pe cei mulţi care cu adevărat susţin cea mai grea povara bugetară.
Cel mai important aspect nu este tocmai procentul de impozitare, ci gradul de colectare şi digitalizarea ANAF. O impozitare progresivă pe un grad dezechilibrat de colectare ar crea un haos şi pentru operatori, şi grave dificultăţi în cadrul ANAF care s-ar răsfrânge tot pe umerii IMM-urilor, acestea fiind categoria cea mai slab reprezentată şi apărată de abuzul statului!

Şeful Delegaţiei Române PSD din Parlamentul European, Dan Nica,atrage atenţia că, în timp ce Austria ia în serios posibilitatea unui blackout (pană de curent) în toată Europa, pregătindu-şi populaţia pentru situaţii excepţionale, PNRR-ul negociat de PNL şi USR dă undă verde dezafectării unor centre de producţie de energie electrică, fără a exista vreo alternativă de noi surse de energie care să asigure nevoile cetăţenilor în plină iarnă.
„Partidele de pe locul doi în alegerile din 2020, PNL şi USR, au negociat în secret un PNRR care, în contextul actualei avalanşe de scumpiri, va arunca noi poveri fiscale pe umerii românilor, va bloca majorarea veniturilor şi, din păcate, va abandona cetăţenii în pragul unei ierni greu de suportat, guvernarea de dreapta eşuând în a construi ceva durabil în ultimii doi ani. În demersul lor politicianist de a se ţine cu disperare de scaune, miniştrii Guvernului Cîţu au compromis o oportunitate vitală pentru România şi cetăţenii săi: Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Populaţia a fost lăsată descoperită în plină iarnă, fără nicio strategie concretă în faţa unor angajamente care arată, din nou, o neconcordanţă absolut inconştientă, chiar criminală, între nevoile urgente ale românilor şi planurile guvernanţilor. Înţeleg acum raţiunea cinică de a ţine la secret PNRR”, a declarat eurodeputatul PSD.
Dan Nica a explicat că, în timp ce Austria ia în serios posibilitatea unui blackout (pană de curent) în toată Europa, pregătindu-şi populaţia pentru situaţii excepţionale şi ameninţări ipotetice, cum ar fi o pană de curent, situaţie care poate fi evitată prin construirea unor noi capacităţi de producţie, din Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă negociat după perdea de PNL şi USR reiese clar că până la finalul acestui an vor fi dezafectate mai multe centre de producţie de energie electrică, fără a exista vreo alternativă care să asigure nevoile cetăţenilor în plină iarnă. Astfel:
1. Până în semestrul 2 (S2) 2021 va fi dezafectată  o capacitate instalată de1695 MW de producţie de energie electrică.
2. În 2021 (S1) şi 2022 ( S1 şi S2) - dezafectarea unei capacităţi instalate cumulate de 2355 MW de producţie de energie electrică pe bază de cărbune/lignit.
3. Din 2021 (S2) şi până la finalul lui 2025 se are în vedere dezafectarea unei capacităţi instalate cumulate de 3780 sau 4590 MW.
Şeful Delegaţiei Române PSD a menţionat că, deşi se prevede înlocuirea parţială cu capacităţi de producţie pe gaz, orientate către viitor, flexibile şi eficiente de 1300 MW începând cu anul 2021 (S2) şi până la finele lui 2025, abia în 2023 (S2) va avea loc semnarea contractelor, în 2025 (S2) se va desfăşura a doua rundă de proceduri de licitaţii, iar abia în 2026 (S1) se va implementa punerea în funcţiune şi racordarea la reţea a unei capacităţi suplimentare de cel puţin 3000 MW de energie din surse regenerabile (eoliană şi solară).

Pandemia, schimbările climatice, determină toate ţările să ia măsuri majore pentru adaptarea economiei mondiale la problemele cu care se confruntă omenirea. Noi avem Dunărea, cea mai ieftină şi mai puţin poluantă rută de transport pentru că se ştie că transportul naval este mai "sărac" în emisii de carbon decât cel rutier.
Dunărea Maritimă este una dintre principalele rute de transport European. Canalul Sulina, căruia transportatorii navali îi spun "autostrada" Dunării este inclus în Coridorul European Rin-Dunăre, a cărui axă principală este formată de căile navigabile interioare Main şi Dunăre, care leagă regiunile centrale din jurul oraşelor Strasbourg şi Frankfurt, trecând prin sudul Germaniei spre Viena, Bratislava, Budapesta şi, în fine, Marea Neagră, de o ramură importantă ce porneşte de la Munchen spre Praga, Zilina, Kosice şi frontiera cu Ucraina.
Un coridor între estul şi vestul Europei, care leagă portul Rotterdam, la Marea Nordului, de portul Constanţa, la Marea Neagră, traversând unsprezece ţări.
De această imensă magistrală de transport, România nu face decât să-şi bată joc!
În loc să încurajeze transportul maritim şi fluvial, prin impunerea unor taxe de căi navigabile imense toţi transportatorii fug către porturile ţărilor vecine care practică tarife mult mai mici. De exemplu, o navă de transport mărfuri ajunge să plătească, în total, la Odessa  - 9.395 euro, la Bourgas, Bulgaria - 6.809 euro, la Varna 10.477 euro şi la Galaţi 13.748 euro.
Taxele de căi navigabile foarte mari au fost reclamate în repetate rânduri de operatorii portuari care au explicat că nu este în joc doar soarta lor economică, ci şi economia ţării care are de pierdut enorm din cauză că transportul naval pe Dunăre este foarte redus.
Este evident că autorităţile româneşti îşi fundamentează tarifele practicate pe căile navigabile pe orice, numai pe concurenţă şi  interesul economic al ţării - NU.
Transportul pe Dunăre trebuie urgent revitalizat pentru că fluviul rămâne una dintre principalele rute de transport, esenţială pentru economia ţării şi teoretic aducătoare de bani la bugeti. Doar teoretic!

Preşedintele Consiliului Naţional al ALDE,
Cristian Dima

Hipermarketul Auchan Galați, situat pe Bulevardul Galați, nr. 3A, anunță că accesul este liber pentru toți clienții! În această unitate funcționează doar hipermarketul Auchan, iar astfel, potrivit prevederilor legale, accesul în magazin nu este condiționat de prezentarea certificatului verde. Hipermarketul este deschis zilnic, în intervalul 07:00-21:00.

Purtarea măștii și respectarea măsurilor de protecție sanitară rămân în continuare valabile în interiorul magazinului. Auchan a pus în aplicare un plan complex de măsuri de securitate sanitară și protecție anti-covid pentru clienți și angajați, încă de la începutul pandemiei.

De asemenea, Auchan pune la dispoziția gălățenilor mai multe modalități de furnizare a produselor. Astfel, clienții pot comanda pe www.auchan.ro sau în aplicația Auchan și pot ridica comanda în 1 oră de la Auchan Drive, aflat în parcarea centrului comercial Auchan Galați, sau pot opta pentru livrarea la domiciliu, alegând intervalul orar dorit. De asemenea, pot alege și livrarea express, în maxim 2 ore, prin platformele partenere de livrare disponibile în oraș.

Armata are un rol important într-un stat, dar toate democraţiile sănătoase au arătat că separaţia puterilor în stat asigură dezvoltarea armonioasă şi sustenabilă a statului.
Creşterea nivelului de trai, împreuna cu educaţia si promovarea culturii naţionale, sunt obiectivele prioritare ale unui popor ce vrea să fie respectat la nivel internaţional! Sau cel puţin asta este opinia mea.
A apela la tot felul de soluţii de forţă şi impuse de sus a arătat că, pe termen lung, pot genera un dezechilibru major în societate.
Mai ţineţi minte când în fruntea statului a fost impus generalul Gabriel Oprea? Să nu uităm cum acesta aproape a destabilizat România prin baletul făcut pe scena politică. Din păcate, românii uită repede.
Personal, îmi doresc ca educaţia diferită a celor doi militari să dea roade într-un mod diferit pentru statul român, cu beneficii reale pentru români.
Regret că s-a ajuns aici şi că Preşedintele ţării a simţit nevoia să desemneze un militar pentru cea mai importantă funcţie managerială din administraţia publică centrală a statului. Pentru funcţia de premier este necesară o persoană cu experienţă economică aplicată, atât în privat, cât şi în administraţie. Totodată, e nevoie de un om care să dea dovadă de o diplomaţie politică rafinată.
Din păcate, niciuna dintre aceste calităţi nu cred că îl caracterizează pe generalul „grăsuţ”, cum îl caracteriza un fost consilier prezidenţial. „Unde a luptat acest grăsuţ? Unde a dat ochii cu duşmanul? În bazar la Bagdad, când se ducea să cumpere ceapă? Ce operaţiuni militare a condus? Delegaţiile oficiale de la aeroport la hotel?” - sunt întrebări pe care fostul consilier prezidenţial Cătălin Avramescu le punea.
Dacă „cineva” a conceput un plan diabolic încât să moară sute de români pe zi din cauza unui virus care în toate ţările a fost îngrădit prin metode specifice şi nu mai produce victime, astfel încât să se ajungă să fie justificată nominalizarea unui militar în fruntea Guvernului, atunci o asemenea gândire se încadrează la subminarea statului român, un atac la sănătatea cetăţenilor. Sper să nu fie aşa, este doar un scenariu pe care l-am auzit zilele acestea. Sper doar să fie o nouă greşeală a Preşedintelui, care nu va produce  efecte negative asupra românilor.

Pagina 1 din 13