Comunicat de presă

Comunicat de presă

Cam asta e traducerea pe scurt a ceea ce se întâmplă în România în ultimele săptămâni. Cine spune că ţara noastră trece printr-un boom economic şi că nu avem de ce să ne îngrijorăm se minte singur, iar în cazul ministrului Cîţu de la finanţe este vorba doar de inconştienţă!
Să le luăm pe rând!
1) Preţurile faţă de anul trecut au crescut considerabil. Primul semnal: inflaţia! Inflaţia la luna aprilie 2020 este de 7 ori mai mare decât media Uniunii Europene. Dacă acum inflaţia în România este 2,3%, înseamnă plus 2,3% faţă de preţurile de anul trecut. Deci preţurile cresc, nu scad.
2) Preţul la carburanţi va creşte. Nivelul scăzut al preţului la carburanţi din pandemie nu se va menţine la acelaşi nivel. De ce? Pentru că a crescut consumul! Previziunile arată că este de aşteptat ca benzina la pompă să coste cu până la 7% mai mult decât acum în perioada următoare. Ce înseamnă asta? Că vor creşte şi preţurile la alimente şi produse.
3) Salariile românilor au scăzut în luna aprilie cu peste 100 de lei! Da, este un lucru dovedit de Institutul Naţional de Statistică! Trei din zece români câştigă mai puţin cu 30%, faţă de perioada anterioară pandemiei. Salariul mediu net a scăzut cu 3,4% în aprilie. Ce înseamnă asta? O putere de cumpărare scăzută care va afecta consumul, deci implicit şi economia!
4) Rata şomajului creşte! Rata şomajului a fost în aprilie de 4,8%, nivel similar celui din a doua parte a anului 2017. Deci, cum poate să ne spună dna ministru de la Muncă faptul că la sfârşitul lunii Mai a existat o creştere a numărului de salariaţi cu 1%, în vreme ce în toată lumea creşte nivelul şomajului? Sunt aproape o jumătate de milion de români care nu s-au mai reîntors la muncă şi aproape un million de români care au venit din străinătate şi îşi caută de lucru! Cam asta e realitatea.
Unde sunt soluţiile Guvernului PNL pentru această situaţie economică a României? Unde sunt măsurile sociale? Nicăieri. Dimpotrivă, Guvernul PNL nu vrea să ia tocmai măsuri care să vină în sprijinul românilor, precum majorarea pensiilor şi alocaţiilor. V-am spus acum ceva timp de unde bani – printr-o realocare a cheltuielilor bugetare, spre exemplu de la capitolul bunuri şi servicii, acolo unde Guvernul PNL are sume mai mari cu 10 miliarde de lei faţă de guvernele anterioare (în condiţiile în care numărul de ministere e redus!)
În condiţiile în care preţurile cresc, Guvernul PNL trebuie să vină în sprijinul pensionarilor şi al românilor activi, al familiilor. De aceea, majorarea pensiilor până la un nivel care să asigure un trai decent este absolut necesară. Majorarea alocaţiilor ar aduce venituri în plus pentru familii. Ca să ne înţelegem: din majorările de pensii şi alocaţii o bună parte se vor întoarce în buget! Asta nu înţelege Guvernul PNL.
Însă, un plan economic real de creştere a locurilor de muncă, a investiţiilor ar însemna o gură de aer pentru economie. Unde e acest plan? Încă lucrează la el guvernanţii!

Europarlamentarul Dan Nica, liderul Delegaţiei PSD din Parlamentul European, a declarat că România va fi una din principalele beneficiare ale subvenţiilor europene ce vor fi acordate pentru relansare economică şi tranziţie spre economică neutră din punct de vedere climatic.
”România va primi 13,5 miliarde euro în cadrul Facilităţii pentru Redresare şi Rezilienţă, dublu faţă de Bulgaria sau Ungaria, triplu faţă de Cehia ori Belgia, dar jumătate din suma alocată Poloniei. Principalii beneficiari ai acestui fond vor fi Italia şi Spania, cu 63, respectiv 61 de miliarde euro. România are a şaptea alocare între statele membre, din totalul de 310 miliarde euro, subvenţii în cadrul Pilonului 1 al programului Next Generation EU. În ceea ce priveşte Fondul pentru Tranziţie Justă, România are alocat un buget de 3,3 miliarde euro, fiind a treia beneficiară, după Polonia (6 miliarde) şi Germania (3,8 miliarde)”, a precizat Dan Nica.
Europarlamentarul social-democrat a subliniat că este esenţială pentru România ponderea substanţială acordată subvenţiilor, în raport cu împrumuturile, în cadrul bugetului cu care va fi dotat instrumentul de redresare Next Generation EU. ”Consiliul European de săptămâna viitoare va fi decisiv pentru a menţine raportul subvenţii-împrumuturi aşa cum a fost propus de Comisie, pe baza cererii noastre din Parlamentul European. Revine preşedintelui Iohannis sarcina de a negocia această propunere cu ceilalţi şefi de state şi de guverne din UE pentru a nu permite scăderi ale acestor cifre şi nici modificări ale raportului intre subvenţii şi împrumuturi”, a declarat Dan Nica.
Totodată, europarlamentarul Dan Nica îşi exprimă opoziţia clară faţă de încercările recente de reducere a plafonului aferent politicii de coeziune, deoarece aceasta nu reprezintă o monedă de schimb pentru alte elemente componente ale planului de relansare.

Europarlamentarul Dan Nica, liderul Delegaţiei europarlamentare a PSD, a cerut, în dezbaterea Grupului S&D din Parlamentul European cu preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, asigurări că ”România nu va fi discriminată în finanţarea relansării post-pandemie şi că investiţiile nu vor duce la sacrificarea unor sectoare industriale cu puternic impact economic şi social în România”.

Ursula von der Leyen a confirmat, în cadrul dialogului politic avut ieri cu eurodeputaţii socialişti, că România va beneficia de o alocare financiară netă echivalentă cu 10% din PIB, dar că ţara noastră trebuie să elaboreze de urgenţă un plan naţional. ”Banii europeni pentru relansarea economică vor veni pe cât de repede va propune Guvernul un plan de redresare Comisiei, conform celor declarate de preşedinta Comisiei la reuniunea Grupului S&D”, a precizat Dan Nica.

”Pentru ca România să beneficieze de resursele vitale de finanţare de care are nevoie, Guvernul trebuie să înceapă de urgenţă consultările, inclusiv cu autorităţile locale, pentru a identifica nevoile existente la nivel sectorial şi regional şi pentru a elabora o viziune strategică menită să reindustrializeze ţara, în acord cu perspectiva trasată prin Pactul Ecologic European. Totodată, e datoria preşedintelui Klaus Iohannis să lupte în Consiliul European pentru aprobarea Planului de relansare conform variantei cerute de noi în Parlamentul European şi formulate în propunerea Comisiei Europene”, a subliniat eurodeputatul român.

Dan Nica a criticat, în discursul său, mecanismul de alocare a fondurilor europene pentru redresare, bazat pe valoarea medie, din ultimii cinci ani, a unei serii de indicatori macroeconomici, precum şomajul şi care, practic, nu au legătură cu criza actuală.

Totodată, europarlamentarul social-democrat a solicitat ca suplimentarea financiară a bugetelor Fondului pentru o Tranziţie Justă (cu 32 de miliarde euro) şi programului Orizont Europa (un plus de aproape 11 miliarde euro), precum şi pentru REACTEU şi RESCUE să devină permanentă şi să nu vizeze doar această perioadă limitată de criză.

Liderul Delegaţiei PSD din Parlamentul European a declarat că ”e nevoie de obiective clare pentru industria europeană, pentru relocalizarea unor industrii în UE, în special în sectoare critice şi pentru asigurarea condiţiilor de concurenţă echitabilă pe piaţa internă”.

Liderul europarlamentarilor PSD, Dan Nica, solicită organizarea unei dezbateri în plenul Parlamentului European, concretizată prin adoptarea unei rezoluţii comune privind obligativitatea respectării standardelor europene în vigoare pentru lucrătorii sezonieri români din statele UE.
„Cer tuturor deputaţilor români din Parlamentul European să dea dovadă de unitate şi să susţină acest demers. E nevoie de un efort comun, coordonat pentru a asigura drepturile elementare ale compatrioţilor noştri victime ale abuzurilor angajatorilor. Lăsaţi competiţia politică şi orgoliile deoparte! Urgenţa socială a românilor aflaţi într-o situaţie vulnerabilă, adesea umilitoare, ne obligă la acţiune urgentă şi concretă”, a declarat liderul delegaţiei PSD din Parlamentul European, citat într-un comunicat de presă preluat de Agerpres.
Europarlamentarul social-democrat a precizat că Parlamentul European „trebuie să solicite, printr-o rezoluţie oficială”, Comisiei Europene şi statelor membre ale UE, să garanteze: condiţii de călătorie în siguranţă pentru toţi lucrătorii sezonieri; cazare şi condiţii de muncă decente şi care permit distanţarea socială; norme precise de securitate a muncii, monitorizate de autorităţile abilitate; contracte de muncă înmânate lucrătorilor şi care stabilesc salarii negociate colectiv şi asigurări decente de sănătate; informaţii şi asistenţă în limbile materne ale lucrătorilor şi puncte de contact pentru situaţii neprevăzute.
„Solicit Comisiei Europene să monitorizeze atent aplicarea prevederilor legislaţiei europene în materie şi Guvernului României să acţioneze mai prompt şi mai responsabil pentru apărarea drepturilor propriilor cetăţeni”, a subliniat Dan Nica.

Orele de aşteptare afară, în faţa unui magazin sau a unei instituţii, în cozi lungi şi nesfârşite, din perioada comunistă au fost readuse de Guvernul Orban în societatea românească. Din cauza proastei gestionări a crizei provocată de coronavirus, cetăţenii sunt nevoiţi să suporte umilinţa de a sta la cozi pentru orice. Şi în Galaţi, ca în toată ţara, sunt cozi la intrarea în magazine sau la intrarea în instituţiile statului, sunt cozi la plata taxelor şi impozitelor sau la alimentarea autovehiculelor cu combustibil. Cetăţenii trebui să-şi rezolve treburile adminsitrative, să-şi plătească facturile sau să-şi facă aprovizionarea, dar pentru asta sunt nevoiţi să stea în ploaie, în soare sau vânt, deoarece în incinta instituţiilor sau magazinelor oamenii nu au voie să intre decât într-un număr limitat, chiar dacă spaţiul interior ar permite respectarea distanţei impuse de lege.
Dacă salariaţii care stau în spatele ghişeelor insituţiilor publice sau la casele de marcat din magazine pot fi protejaţi de panouri de protecţie, nu acelaşi lucru se poate spune şi despre gălăţenii obligaţi să stea la cozi. În aer liber nu mai este obligatoriu portul măştii, aşadar stând la coadă creşte riscul ca o persoană, purtător asimptomatic de coronavirus, să strănute şi să infecteze cel puţin 2-3 persoane din jurul său. Şi atunci cum s-a redus riscul de infectare cu aceste măsuri luate haotic şi fără a fi analizate înainte de a fi puse în aplicare? Oamenii râmân cu umilinţa şi cu timpul pierdut la cozi!
Sunt voci care spun că românii ar trebui să se obişnuiască să folosească cât mai mult mediul online pentru a face cumpărături sau pentru a plăti taxele şi impozitele. Haideţi să fim corecţi cu noi înşine! Pensionarii, categoria cea mai vulnerabilă în faţa acestui virus, nu se pricep să facă asta, iar copiii lor, cei care i-ar putea ajuta, sunt plecaţi în străinătate din nou. Cine le-a facilitat plecarea? Tot guvernul penelist! Şi ei, la rândul lor, au fost umiliţi atât la venirea în ţară, dar şi la plecare, căci cu toţii am văzut la televizor cozile interminabile de la graniţele ţării, dar şi avioanele puse la dispoziţie special pentru a le facilita plecarea la muncă la cules sparanghel. Cât mai trebuie să suporte poporul român aceste umilinţe?
Aşa înţelege Guvernul Orban să respecte cetăţenii care plătesc taxe şi impozite, care au ales să rămână în ţară şi care merită să fie respectaţi de politicieni tot timpul, nu doar atunci când au buletinul de vot în faţă!

Europarlamentarul Dan Nica, liderul Delegaţiei PSD din Parlamentul European, a declarat că: ”Guvernul trebuie să trimită de urgenţă Comisiei planul naţional de relansare economică, pentru ca România să poată beneficia de fondurile europene începând din septembrie. E nevoie de mai multă promptitudine şi responsabilitate în acţiunile de contractare a finanţării UE. Totodată, trebuie să ne asigurăm că România va primi fără discriminare cota parte din subvenţii. Din această fază, preşedintele Iohannis are obligaţia să asigure în Consiliul European suportul necesar adoptării acestor propuneri. Orice diminuare a bugetului şi a distribuţiei propuse de Comisie ar însemna un eşec grav pentru România, în condiţiile în care putem accesa până la 10% din bugetul total, adică 75 de miliarde de euro pentru România, din care 50 miliarde sub formă de investiţii şi 25 miliarde ca împrumuturi”, a atras atenţia Dan Nica.

Europarlamentarul PSD a precizat că echilibrul între subvenţii şi împrumuturi propus prin Planul European de Redresare, anunţat azi (n.r. - 27 mai 2020) de Comisia Europeană, ţine cont de nevoile de finanţare ale statelor membre şi de capacitatea de rambursare, precum şi de solicitările europarlamentarilor social-democraţi. ”Comisia propune un fond de relansare total de 750 miliarde euro, din care 500 miliarde sub formă de subvenţii şi 250 miliarde ca împrumuturi”, a precizat Dan Nica.

”Liniile directoare ale viitorului program de relansare economică europeană, comunicate azi, exprimă o ambiţie politică încurajatoare. Comisia a trebuit să aibă în vedere, pe de o parte, formularea unei propuneri care să obţină unanimitatea în Consiliu şi majoritatea în Parlamentul European, iar pe de altă parte să ofere impulsul de care regiunile şi sectoarele economice cele mai afectate de criza Covid-19 au atâta nevoie. E nevoie acum de o analiză imediată pentru a stabili impactul sectorial al crizei şi necesităţile concrete de recapitalizare”, a subliniat europarlamentarul român.

Dan Nica a apreciat că perspectiva creionată de Comisie oferă un răspuns solid transformării problemei lichidităţilor în risc de solvabilitate, prin ideea de creştere a plafoanelor resurselor proprii şi a împrumutului pe pieţele de capital, pentru a reinjecta fondurile în programele Cadrului Financiar Multianual prin instrumentul de redresare economică. ”Apreciez propunerea de rambursare în viitorul cadru financiar, adică după 2027, cu scadenţă finală în 2058. Este o perspectivă pe termen foarte lung, ce are în vedere realităţile concrete pe care le-am adus în atenţia comisarilor europeni, în ultimele luni, în cursul reuniunilor Comisiei pentru Industrie, Cercetare şi Energie”, a menţionat Dan Nica, coordonator al europarlamentarilor S&D din această comisie.

”Facilitatea de recuperare şi rezilienţă, sub formă de subvenţii şi împrumuturi pentru investiţii şi reforme ale statelor membre, Asistenţa de redresare pentru coeziune teritorială, consolidarea programelor de Dezvoltare rurală, Facilitatea de investiţii strategice, Instrumentul de asistenţă pentru solvabilitate şi un Program aparte pentru sănătate – sunt pârghii necesare, care răspund solicitărilor Delegaţiei PSD şi Grupului S&D”, a detaliat eurodeputatul PSD.

Luna iunie, lună în care se dau examenele de evaluare naţională şi bacalaureat, se apropie cu repeziciune. Copiii, părinţii şi profesorii sunt debusolaţi şi speriaţi din cauza faptului că actualul guvern nu reuşeşte să organizeze cum trebuie aceste examene în condiţiile în care pandemia de coronavirus este încă în plină desfăşurare. Nu se ştie cum se fac înscrierile, online sau olograf, nu se ştie cum se va face accesul în clase, dacă se va purta obligatoriu mască şi mănuşi şi nici câţi profesori vor fi de acord să-i supravegheze.

Ministerul Educaţiei se bâlbâie în continuare fără să vină cu soluţii pentru aceşti copii care au în faţă examene importante pentru viitorul lor. Ce face Ministerul Educaţiei de două luni de zile de când elevii stau acasă din cauza pandemiei? A stabilit calendarul examenelor şi a dat ordin ca şcoala să se mute online şi cam atât. Nu şi-a dat silinţa să creeze condiţii nici profesorilor şi nici copiilor care nu au acces la tehnologie, uitând că şcoala - indiferent dacă e online sau nu - trebuie să fie gratuită. Aşa cum nu-şi dă interesul nici să asigure condiţii şi reguli pentru elevii din anii terminali, care trebuie să dea, peste nici o lună, examenele de Evaluare naţională şi Bacalaureat.

Aceşti copii nu aveau destul stresul examenelor, acum trebuie să aştepte procedurile şi metodologiile de desfăşurare a examenelor naţionale pe care ministerul nu se grabeşte să le emită, deşi mai este doar aproximativ o lună de zile până atunci.

Puţinele cerinţe publicate până acum de Ministerul Educaţiei vor fi foarte greu de pus în practică.

În multe şcoli din Galaţi va fi foarte greu să se asigure distanţarea de cel puţin 2 metri, ştiut fiind că multe unităţi de învăţământ sunt supraaglomerate şi se confruntă cu o capacitate insuficientă a spaţiilor raportat la efectivele de copii. De asemenea, se pune şi problema asigurării unui număr suficient de profesori supraveghetori. Câţi dascăli vor fi de acord să stea cu masca pe faţă ore în şir şi să-şi asume riscul unei infectări cu noul coronavirus? Probleme cu asigurarea numărului necesar de profesori care sa supravegheze examenele au fost şi anii trecuţi, în vremuri de pace, dar acum în vreme de război?

Cât va dura până va începe examenul având în vedere că toţi copiii vor fi nevoiţi să aştepte să li se ia temperatura la intrare? Dar copiii aflaţi în autoizolare pentru că le-au venit părinţii din străinătate, din zone cu risc, cum vor da aceste examene? Ca să nu mai vorbim de miile de elevi care nu au acces la tehnologie şi care nu au posibilitatea să se înscrie online, dacă aceasta va fi metoda pentru care va opta ministerul.

Sunt prea multe aspecte neclare, iar timpul până la susţinerea examenelor este foarte scurt.

Daca tot nu este în stare să gestioneze toate aceste aspecte, Guvernul Orban să gaseasca urgent o alternativă,un sistem de evaluare şi echivalare care să nu expună copiii şi profesorii riscului de a se îmbolnăvi.

Nu avem voie la nuntă sau înmormântare mai mult de 8 persoane, în schimb putem să adunăm sute de copii şi dascăli în acelaşi loc, timp de câteva ore? Ce este mai important, sănătatea sau notele la un examen care se va desfăşura după 2 luni în care copiii nu au fost la şcoală şi s-au pregătit cu adevarat numai cei ce şi-au permis să plătească ore de pregătire în particular?

Cât de meschin poţi fi să sacrifici viitorul unor copii pe altarul incompetenţei şi al prostiei politice de care dă dovada Guvernul PNL?

Dan Nica, liderul europarlamentarilor PSD, a declarat că asigurările vicepreşedintelui Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis, în vederea unei relansări economice incluzive şi nediscriminatorii sunt încurajatoare pentru România.

„Pledez constant, de la debutul crizei cauzate de COVID-19, pentru ca România şi celelalte state din afara Zonei Euro să beneficieze de tratament egal în programul de redresare economică cu cele care au adoptat moneda unică. În şedinţa de ieri a Comisiei pentru Industrie, Cercetare şi Energie (ITRE), i-am solicitat comisarului Dombrovskis clarificări privind finanţarea pentru băncile din statele non-Euro din UE, precum şi cu referire la rolul gazului natural şi al energiei nucleare în tranziţia ecologică. Delegaţia PSD este mobilizată pentru ca România să nu fie marginalizată în finanţarea relansării post-pandemie şi pentru ca investiţiile ce urmează să fie direcţionate spre tehnologii ecologice să nu ducă la sacrificarea unor sectoare industriale cu puternic impact economic şi social în România şi alte ţări membre”, a precizat europarlamentarul social-democrat.

„Guvernul României are datoria de a-şi intensifica, la rândul său, demersurile pentru a obţine garanţii pe aceste două coordonate esenţiale: accesul egal la finanţarea pentru redresare şi rolul ce va reveni gazelor şi energiei nucleare în următoarele decenii. Sunt direcţiile de care depinde viitorul economic al României”, a declarat Dan Nica.

În dialogul avut cu vicepreşedintele Comisiei Europene pentru moneda Euro şi dialogul social, responsabil, de asemenea, pentru stabilitate financiară, servicii financiare şi pieţele de capital, Dan Nica a atras atenţia că „un plan puternic de recuperare trebuie să garanteze accesul la finanţare pentru toate statele membre, în funcţie de nevoile lor. De asemenea, este necesară posibilitatea de a emite datorii, pentru a face faţă efectelor negative ale Covid-19. Iar statele Zonei Euro şi cele non-Euro trebuie să beneficieze în mod nediscriminatoriu de acces la fondurile pentru redresare”.

De asemenea, eurodeputatul PSD a subliniat că „planul de redresare a industriei europene trebuie să stabilească obiective clare pentru salvarea întreprinderilor din UE, pentru asigurarea condiţiilor de concurenţă echitabilă pe piaţa unică şi pentru relocarea unor industrii în UE, în special în sectoarele critice, precum cel medical şi farmaceutic”.

Vicepreşedintele Dombrovskis a dat asigurări, în video-reuniunea comisiei europarlamentare de resort, că vor fi puse la dispoziţie fonduri şi programe de sprijin economic pentru toate statele membre ale UE, pe lângă mecanismele dedicate exclusiv Zonei Euro. În ceea ce priveşte reconfigurarea energetică după renunţarea la cărbune, comisarul european a precizat că gazul este considerat combustibil de tranziţie, iar utilizarea energiei nucleare face obiectul unei evaluări în curs.

În intervenţia sa de azi, coordonatorul europarlamentarilor S&D din Comisia ITRE, a menţionat că „prognoza economică de primăvară, dată publicităţii săptămâna trecută, indică o recesiune profundă şi inegală, precum şi o recuperare incertă. Inflaţia în UE este prognozată la 0,6% în 2020 şi la 1,3% în 2021. Criza cauzată de pandemie ne-a arătat fragilitatea lanţului valoric şi dependenţa noastră de pieţele globale. Consumul şi comerţul, producţia industrială, investiţiile, fluxurile de capital şi lanţul de aprovizionare sunt puternic afectate”, a declarat europarlamentarul Dan Nica.

Europarlamentarul Dan Nica, liderul Delegaţiei PSD din Parlamentul European, a declarat că este esenţial să fie stabilită suma ce va fi alocată Fondului European de Redresare şi, totodată, ca statele membre să aibă acces egal la finanţarea menită să relanseze economia UE, în funcţie de nevoile proprii. Totodată, eurodeputatul social-democrat a pledat pentru o definire clară a modului de alocare a banilor europeni, pentru a evita orice fel de condiţionalităţi ascunse.
„Mă bucur că una din coordonatele de bază ale pachetului de sprijin economic este reprezentată de principiul solidarităţii. Am pledat constant şi insistent în acest sens, împreună cu colegii din Delegaţia PSD şi Grupul S&D. Este o primă victorie şi vom continua să acţionăm pentru a ne asigura că alocarea viitoare a banilor europeni se va face pe criterii echitabile pentru toate statele membre şi nu le va favoriza doar pe unele dintre ele. Alături de principiul nediscriminării între ţările Uniunii, politica de coeziune este principalul vector pentru viitoarea politică de relansare a UE şi salut faptul că, referitor la viitorul Cadru Financiar Multianual, proiectul de rezoluţie a Parlamentului European recunoaşte caracterul central al politicii de coeziune ca vector de investiţii pe termen lung, acesta fiind cel mai eficient mecanism european de convergenţă. Rămâne să vedem cum va fi pusă în practică ideea fundamentală a solidarităţii. În primul rând, este esenţial să stabilim clar suma dedicată Fondului de Redresare, componenta principala a pachetuluide investiţii”, a subliniat Dan Nica.
Poziţia Parlamentului European privind viitorul Cadru Financiar Multianual şi Planul de Redresare urmează să fie supusă joi votului plenului.
Eurodeputatul social-democrat a criticat opoziţia Popularilor Europeni (PPE) faţă de stabilirea unui buget precis al Fondului European de Redresare şi a precizat că e nevoie de o alocare pe ţări, din partea Comisiei Europene, a fondurilor pentru relansarea economică post-pandemie.
„PPE, familie politică din care face parte şi PNL, ca partid de guvernare, nu a vrut să fie stabilită o sumă exactă şi nu a acceptat să elimine referirea la împrumuturi ca formă de contractare a sumelor viitoare”, a criticat Dan Nica.
Liderul europarlamentarilor PSD a solicitat, totodată, ca Fondul de Redresare să devină operaţional cât mai curând posibil în acest an, să fie compus în primul rând din subvenţii şi să fie finanţat prin emiterea de obligaţiuni de lungă durată garantate de bugetul UE, în aşa fel încât statele membre să nu fie nevoite să facă împrumuturi dezavantajoase de pe pieţele financiare.

Începând cu data de 15 mai, va înceta „starea de urgență” și va fi decretată „starea de alertă”, care va presupune o relaxare a restricțiilor de circulație în cadrul localităților de domiciliu. Acest lucru va însemna reluarea transportului public la capacitatea de transport de înaintea „stării de urgență”, dar în același timp va presupune ca în mijloacele de transport să fie obligatorie purtarea măștilor de protecție și a mănușilor și păstrarea distanței de siguranță de 1,5 metri pentru prevenirea infectărilor cu coronavirus.

Asta va însemna reducerea drastică a numărului de călători dintr-un mijloc de transport.

Deocamdată nici la nivel guvernamental nu a fost găsit răspunsul la întrebările jurnaliștilor despre cum se va circula cu Metroul sau cu autobuzele din București în condițiile păstrării distanței de 1,5 metri între călători.

Întrebarea pe care trebuie să ne-o punem și să găsim răspuns este cum vom reuși noi la Galați să convingem o persoană care are bilet sau abonament să nu urce în autobuz, pentru că este permis accesul pentru, să spunem, numai 14 pasageri și acea persoană este a 15-a și trebuie să aștepte următorul autobuz de pe acel traseu.

În alte orașe, la Cluj sau Brașov, se stă la rând în stație și se urcă în autobuz în ordine, fără ca cineva să încalce regula comunității. La Galați nu funcționează această regulă și oricine deține bilet sau abonament se consideră îndreptățit să urce în autobuz, oricât ar fi de aglomerat, pentru că a plătit serviciul public. Nimeni nu poate spune că nu este așa.

Pentru a găsi o rezolvare a păstrării numărului de călători care pot urca într-un mijloc de transport la Galați, lansez în dezbatere publică propunerea ca, în perioada decretării „stării de alertă”, transportul public în comun trebuie să fie gratuit, asumat de comunitate. Astfel, „prețul” beneficierii de acest serviciu public să fie plătit de gălățeanul care circulă cu autobuzul prin respectarea regulilor impuse de comunitate, adică în autobuz să poată urca un număr limitat de călători.

Vreau să fiu bine înțeles, nu este o propunere populistă de genul „hai să nu mai plătească nimeni bilet”, este o responsabilizare cu privire la faptul că și în perioada „stării de alertă” trebuie să respectăm păstrarea distanței de siguranță în mijloacele de transport.

Călătorului i se oferă un serviciu plătit de comunitate și în schimbul acestui serviciu public primit gratuit el trebuie să respecte condițiile impuse de comunitate, în principal aceea de beneficia de transport în limita locurilor disponibile în autobuz.

Până la impunerea restricțiilor de circulație, încasările zilnice ale societății Transurb SA Galați erau, în medie, de aproximativ 70.000 de lei. După impunerea restricțiilor de circulație, aceste încasări au scăzut la circa 10.000 de lei. În condițiile eliminării restricțiilor începând cu data de 15 mai putem estima că media încasărilor va fi de aproximativ 20.000 de lei, pentru că transportul local se va desfășura în condițiile păstrării distanței de siguranță între călători.

S-ar putea întâmpla și situații în care o persoană care a cumpărat bilet să nu poată urca în autobuz și să aștepte alt mijloc de transport. Este o situație neplăcută, dar fiecare cetățean trebuie să respecte regulile comunității pentru că noi toți, întreaga comunitate din Galați, trebuie să fim protejați împotriva acestei epidemii.

Este o situație de criză și trebuie să înțelegem că pentru a ieși cu bine din această situație trebuie să respectăm regulile, chiar făcând sacrificii.

Pagina 7 din 11