Comunicat de presă

Comunicat de presă

Este greu de înţeles cum poate cineva gândi şi acţiona în zona restrângerii libertăţilor şi drepturilor noastre! Cum să reduci programul de funcţionare a agenţilor economici în încercarea de a reduce aglomeraţia? De ce să reduci circulaţia în weekend exact când oamenii care sunt toată săptămâna la muncă, îşi fac cumpărăturile necesare traiului de zi cu zi! Ori nu ai experienţă şi legătură cu realitatea, ori eşti distructiv şi rău intenţionat.
Dacă deserveşti un număr de clienţi până la ora 21.00, ora închiderii de până acum, constaţi ca este aglomerat şi creste riscul epidemiologic. Reducând programul de funcţionare şi deservind acelaşi număr de clienţi, ce consecinţe crezi ca va fi? Va fic un stres suplimentar şi pentru clienţi şi pentru personalul angajat.
În plus, chiar dacă reduci programul de deplasare, tot acelaşi număr de maşini sau persoane vor dori să se deplaseze pe aceleaşi drumuri, dar într-o perioadă de timp mai scurtă şi, inerent, creşte aglomeraţia, cu consecinţe nefaste asupra sănătăţii populaţiei. Şi exemplele pot continua în turism, servicii publice, etc.
Dacă şi-au propus sa reducă populaţia prin eliminare în masă, au ales într-adevăr o soluţie disimulată bine, dar sigură!
Ar trebui demonstrat ştiinţific dacă aceste restricţii au rolul de reducere a riscului de îmbolnăvire şi transmitere intracomunitară a virusului, pentru că a trecut un an de zile de la debutul pandemiei, timp suficient să se facă studii cu rol semnificativ în deciziile de a reduce libertatea cetăţenilor. Autorităţile nu fac decât să aplice un mimetismul infantil şi nepotrivit, doar pentru a arăta Europei că noi facem mai mult ca ei în limitarea drepturilor şi libertăţii cetăţenilor, ceea ce este foarte grav pentru noi toţi. România are densitatea populaţiei mult redusă faţă de alte ţări, iar decidenţii noştri imită prosteşte ce văd în practica altor state urbanizate cu densitate incomparabil mai mare faţă de România!
Oamenii vor să muncească în ţara asta pe care ei se străduiesc să o închidă!

Milioane de români sunt nevoiţi să achite facturi mai mari la energie electrică, deşi guvernanţii ne asigurau pe toţi că liberalizarea pieţei de energie va aduce ieftiniri. Banca Naţională a făcut o analiză a liberalizării pieţei de energie electrică şi a concluzionat că facturile au crescut, în medie, cu 18,4%. Oficialii nu au făcut decât să dezinformeze 6 milioane de clienţi casnici.
În luna decembrie a anului trecut se întreceau în declaraţii: „Nu va creşte preţul la energie!“, „Se va modifica legislaţia astfel încât oamenii să nu plătească mai mult!“ etc.
Procesul de liberalizare a pieţei de energie s-a desfăşurat în mare linişte pe tot parcursul anului 2020 într-un anonimat total. Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei - ANRE nu şi-a respectat obligaţia de a informa  corect şi complet populaţia, ba mai mult de atât, într-o nepăsare totală faţă de români, a publicat Ghidul de Liberalizare a Pieţei de Energie Electrică cu doar 14 zile înainte de liberalizare. Cu câteva zile înainte de liberalizarea pieţei energiei electrice, ANRE a prezentat proiectul de Ordin prin care arăta că piaţa se va liberaliza la data de 1 ianuarie 2021. Însă cu pandemia, cu sărbătorile de iarnă, cu carantină şi alte multe necazuri pe cap, românii s-au trezit că au intrat în „Furnizare de Ultimă Instanţă“, iar acum suportă preţuri mai mari cu peste 18% la energie electrică.
În plus, o eroare făcută cu rea credinţă a fost nedefinirea consumatorului vulnerabil, care ar fi trebuit să rămână, fără discuţii, în zona preţului protejat. Procedându-se astfel, aceasta ar fi fost în primul rând o măsură de protecţie a populaţiei. S-a putut amâna orice cu motivaţia că suntem în pandemie, dar să amâne şi această liberalizare a pieţei de energie electrică, nu au putut sau nu au vrut!

Dan Nica, liderul europarlamentarilor PSD, a declarat că prelungirea cu zece ani a Regulamentului european privind roamingul va permite românilor care călătoresc şi muncesc în UE să plătească preţuri româneşti pentru apelurile în roaming, trimiterea de SMS şi utilizarea datelor de internet. „Susţin decizia Comisiei Europene de a prelungi Regulamentul, ale cărui prevederi avantajoase în materie de roaming ar fi expirat la 30 iunie 2022. Încetarea taxării în roaming, în 2017, este una din marile realizări ale UE şi trebuie să continuăm această poveste de succes, care elimină barierele în calea comunicării şi mobilităţii“, a subliniat Dan Nica.

În calitate de coordonator al eurodeputaţilor grupului S&D din Comisia pentru Industrie, Energie, Inovare şi Cercetare a Parlamentului European, Dan Nica a fost unul din promotorii prelungirii avantajelor pentru cetăţenii europeni ce beneficiază de roaming. „Noua propunere de regulament reduce şi mai mult preţurile, fapt ce ne pregăteşte pentru momentul post-pandemie, în care cetăţenii vor reîncepe să călătorească şi să lucreze în străinătate. Accesul consumatorilor europeni la infrastructura de bandă largă fără fir, de înaltă performanţă şi la preţuri accesibile, în întreaga UE, este o necesitate“, a precizat Dan Nica. Europarlamentarul PSD a menţionat că numărul de apeluri telefonice efectuate în roaming s-a triplat după 2017, în UE, iar volumul datelor utilizate în străinătate a crescut de 12 ori după eliminarea taxelor suplimentare.

Dacă mai era nevoie de încă o dovadă că economia ţării este ignorată, iată ca acest fapt a fost reliefat chiar şi la programarea cetăţenilor la vaccinare.

O prioritizare a imunizării populaţiei mai haotică ca asta este greu de imaginat. Nu s-au gândit o secundă la economia reală, la salariaţii care în această perioadă neagră au susţinut cu greu economia ţării şi s-au dus la muncă zi de zi, în mijloace de transport în comun aglomerate sau cum a putut fiecare.

S-au dus la muncă şi nu putut să-şi desfăşoare activitatea online muncitorii din fabricile care nu şi-au putut opri producţia, la fel şi cei din servicii şi comerţ, căci supermarket-urile, mall-urile nu s-au închis. Aceşti oameni de ce nu aveau dreptul să fie vaccinaţi cu prioritate?

Bine că s-au vaccinat cu prioritate, ignorând o programare firească dintr-o ţară în care îşi respectă populaţia, rudele tuturor "specialilor". Sute de mii de salariaţi din ţara asta, în legătură cu care autorităţile au considerat că nu lucrează în "domenii-cheie", s-au dus zi de zi la muncă, s-au îmbolnăvit, au stat cu teamă să nu aducă virusul acasă la copii şi bunici.

Ei sunt cei care au susţinut cum au putut firmele private care aduc lună de lună bani la bugetul de stat! Cine se gândeşte la aceşti oameni? Cine se gândeşte la toţi angajaţi din privat, din economia reală? Ei nu merită atenţia statului? Stat care de altfel ştie să-i împovăreze cu taxe şi impozite şi ştie să le impună o mulţime de resctricţii, stat care a ştiut mai uşor să închidă afacerile decât să vaccineze angajaţii!

A fost nevoie de 10 ani pentru ca autorităţile locale din Galaţi să recunoască evidentul: pontonul ”Schengen”, deţinut de APDM este, deocamdată, inutil. A costat 1 milion de euro dar, pentru că a fost proiectat greşit, este incompatibil tehnic cu navele de croazieră care navighează pe Dunăre. Are bordul liber prea jos pentru navele de croazieră şi nu poate fi folosit pentru scopul în care a fost construit.

Repet: 10 ani. A fost nevoie de 10 ani, în care pontonul nu a fost utilizat, pentru ca autoritaţile să recunoască evidentul.

Ce facem? Îl lăsăm să rămână inutil, sau transformăm un proiect greşit, într-un proiect de viitor?

În acest moment, soluţia propusă ar fi ca acesta să fie transformat în restaurant.

Propun încă o opţiune, academică: de a folosi pontonul pentru programul de cercetare iniţiat de Universitatea Dunărea de Jos Galaţi, care urmează să deruleze monitorizarea şi cercetarea complexă a mediului şi a vieţii acvatice pe tot cursul Dunării, inclusiv cu o navă de cercetare specializată, a cărei achiziţie ESTE deja aprobată cu finanţare nerambursabilă europeană.

E vorba de cel mai mare proiect cu acest specific din TOATĂ Europa, iniţiat de o universitate din România, care a primit şi aprobare, şi finanţare. Da, de aici, din Galaţi.

Pontonul ar urma să extindă facilităţile de bazare a echipamentelor ştiinţifice şi a echipelor de cercetători implicate în operaţiunile REXDAN.

Bineînţeles că putem găsi multiple întrebuinţări acestui ponton care, în prezent, zace nefolosit.

Întrebările sunt:

- Care dintre acestea ar fi mai utile Galaţiului? Ce ar fi mai de impact: un restaurant sau o staţie de cercetare?

- Pe ce vrem să ne axăm? Pe ce avem deja, sau pe ceva ce ne-ar aduce recunoaştere internaţională, progres şi întărirea poziţiei centrului academic gălăţean pe plan european?

Voi susţine cooperarea şi dialogul între toate părţile mai sus citate cu factorii decizionali guvernamentali, pentru ca această soluţie să fie analizată şi să fie PRIMA OPŢIUNE în contextul necesităţii de a identifica o întrebuinţare Pontonului ”Schengen”.

Bogdan Rodeanu
Deputat USRPLUS Galaţi
Vicepreşedinte al Comisiei de Apărare, Ordine Publică şi Siguranţă Naţională

Lucrările de modernizare şi extindere de la Unitatea de Primiri Urgenţe sunt proiectate fără logică de vreme ce au dus această secţie în stradă. Şi nu în orice stradă, ci într-una dintre cele mai aglomerate artere rutiere din municipiu, iar această gândire a proiectului mi se pare neinspirată.
În primul rând intrarea în Unitatea de Primiri Urgenţe se face dintr-una dintre cele mai  aglomerate zone ale Galaţiului. Bolnavii şi cadrele medicale sunt nevoiţi să folosească un spaţiu amplasat neprofesionist. Trecătorii sunt şi ei puşi în situaţia de a ocoli zona.
Când ai atâta spaţiu de jur împrejurul spitalului, de ce să nu profiţi de el şi să gândeşti o reorganizare a spaţiului în aşa fel încât să existe o continuitate şi o bună organizare a întregului flux al primirilor cazurilor urgente?
Nu este doar părerea mea. Am stat de vorbă cu specialişti în analiza şi conceperea sistemelor de primiri urgenţe, iar aceştia mi-au spus că speră să fim feriţi de un flux masiv de pacienţi ca urmare a vreunui accident colectiv sau cine ştie ce catastrofă, căci riscăm să vedem şir de ambulanţe în stradă.
Poate era o oprtunitatea mai bună dacă se lua în calcul şi se analiza posibilitatea de a muta Urgenţele în corpul de clădire în care este acum Policlinica. Cred că existau şi alte variante decât strada. În ultimii 50 de ani, nicăieri în lumea civilizată nu s-a construit o unitate de primiri urgenţe într-o arteră rutieră aglomerată.
Şi atunci cum să nu te găndeşti că banii investiţi pe mult trâmbiţata extindere şi modernizare a Unităţii de Primiri Urgenţe de la Spitalul Judeţean Galaţi nu sunt decât bani aruncaţi în nişte lucrări făcute cu o totală lipsă de viziune şi profesionalism!
Când va fi inaugurată, va fi deja o investiţie depaşită moral încă din faza de proiect!

Galaţiul bagă milioane de euro într-o plajă ce va fi folosită de gălăţeni timp de 3 luni pe an în loc să fie investiţi într-un spital municipal care să ajute la decongestionarea spitalului judeţean. În şedinţa Consiliului Local Galaţi de miercuri, s-a votat suplimentarea cheltuielilor pentru Plaja Dunărea cu încă un milion de euro. În total, suma investită până acum în plaja de la Galaţi este de 6 milioane de euro. Şi încă nu s-a terminat! Câte ajustări ale valorii totale ale acestei investiţii vor mai fi făcute până la finalizarea lucrărilor rămâne de văzut.

Nu spun că gălăţenii nu au nevoie de o plajă, de un loc unde să-şi petreacă timpul liber, mai ales că mulţi nu-şi permit să meargă în concedii, la mare. Însă trebuie să ne gândim şi la nevoile urgente ale acestui oraş, iar sănătatea e mai importantă decât orice. Dacă luăm în calcul şi faptul că statul este cel mai prost manager al unor investiţii sau cel prost administrator al unor astfel de obiective, o să vedem că o cheltuială aşa de mare nu se justifică şi nici nu poate fi recuperată vreodată din exploatare. Mă tem că investiţia în Plaja Dunărea va fi dusă de valuri în timp foarte scurt!

De aceea consider că plaja gălăţenilor se putea face cu bani mai puţini şi bine gestionaţi, iar diferenţa putea fi investită într-un spital municipal de care Galaţiul are cu adevărat nevoie!

Parlamentul European a declarat anul 2021 ca fiind Anul European al Căilor Ferate. Uniunea Europeană vrea să încurajeze toată ţările europene să crească proporţia persoanelor şi a mărfurilor care călătoresc pe calea ferată, în conformitate cu obiectivele Pactului verde european (Green Deal). Se ştie că transportul feroviar este ecologic cu eficienţă energetică ridicată şi va avea un rol esenţial în eforturile Uniunii Europene de a asigura neutralitatea climatică până în 2050.
Politica UE în domeniul transportului feroviar promovează anul 2021 ca fiind primul an complet în care normele convenite în cadrul celui de al patrulea pachet feroviar vor fi puse în aplicare pe întreg teritoriul UE. Aceste norme sunt concepute pentru a deschide piaţa serviciilor de transport intern de călători şi pentru a reduce costurile şi sarcina administrativă pentru întreprinderile feroviare care îşi desfăşoară activitatea pe teritoriul UE.
Uniunea Europene a alocat cam 20 miliarde de europentru „Green Deal”, inclusiv pentru investiţii în calea ferată, dar guvernul, Parlamentul şi parlamentarii, toţi factorii de răspundere din sectorul feroviar nu scot o vorbă despre fondurile europene pentru modernizarea căii ferate! De parcă toţi decidenţii ar vrea să distrugă definitiv calea ferată naţională. În timp ce Europa se îndreaptă cu paşi mari şi repezi către dezvoltarea şi utilizarea la nivel maxim a transportului feroviar, noi îl transformăm în fier vechi! Uniunea Europeană, începând din acest an va crea şi folosi coridoare europene de cale ferată, iar noi vom rămâne în afara lumii civilizate din nou, aşa cum s-a făcut şi cu autostrăzile.
În 1990, România avea a opta cea mai extinsă reţea feroviară din Europa şi eram ţara cu cea de-a şaptea cea mai mare lungime a căilor ferate electrificate. Cu atât am rămas!

Europarlamentarul Dan Nica, liderul Delegaţiei PSD din Parlamentul European, a mobilizat Grupul S&D pentru demersuri de stopare a discriminării cetăţenilor români şi din alte patru ţări membre ale Uniunii Europene de către autorităţile din Marea Britanie. Totodată, într-o scrisoare adresată vicepreşedintelui social-democrat al Comisiei Europene, Maros Sefcovic, Dan Nica atrage atenţia că ”cinci ţări ale UE – România, Bulgaria, Estonia, Lituania şi Slovenia – nu sunt eligibile pentru taxe de viză reduse pentru Marea Britanie”.

Eurodeputatul român subliniază că ”cetăţenii din 21 de state membre UE beneficiază de o reducere de 55 de lire sterline, atunci când solicită anumite vize în Marea Britanie, în cadrul programelor destinate antreprenorilor, personalului medical, cercetătorilor, lucrătorilor caritabili, muncitorilor cu calificare medie şi lucrătorilor temporari. Nu e vorba atât de preţ, cât de principiu şi de riscul ca, dacă UE nu acţionează acum, să se creeze un precedent şi Marea Britanie să continue să aleagă în mod discriminator între statele membre. De aceea, e nevoie acum de solidaritatea ţărilor UE”, consideră Dan Nica.

”O astfel de decizie generează o diferenţiere semnificativă şi discriminare faţă de ceilalţi cetăţeni ai Uniunii Europene”, declară europarlamentarul PSD, pledând pentru o acţiune imediată a Comisiei Europene, menită să determine Marea Britanie să renunţe la tratamentul discriminator.

”Pe tot parcursul procesului Brexit, noi, social-democraţii europeni, am fost uniţi şi fermi în apărarea direcţiilor importante pe care le-am stabilit pentru a proteja drepturile cetăţenilor, interesele economice europene, locurile de muncă şi standardele noastre sociale, de muncă şi de mediu ridicate”, se arată în solicitarea eurodeputatului român trimisă vicepreşedintelui Comisiei Europene, Maros Sefcovic.

Printr-o declaraţie politică, deputatul AUR Lilian Scripnic a cerut actualilor guvernanţi ca, odată cu redeschiderea şcolilor, să se urmărească nu doar recuperarea materiei pierdute, ci şi a sănătăţii psihice şi morale a copiilor.

„Copiii din România au revenit, după 11 luni de experimente eşuate de educaţie pe Internet, la şcoala faţă în faţă - singura şcoală care poate să existe. Ţara noastră a pierdut nejustificat aproape un an de formare a viitorilor specialişti, a viitorilor lideri, dar şi a caracterelor, a solidarităţii, a respectului faţă de valorile acestei naţiuni. De la apariţia pandemiei, niciun stat din Europa nu a pus lacătele pe şcoli un timp atât de îndelungat cum am făcut-o noi”, a declarat Lilian Scripnic.

În opinia acestuia, „redeschiderea şcolilor este, fără nicio îndoială, victoria AUR. Este unul dintre cele mai importante obiective pentru care noi am militat în campania electorală, despre care am vorbit la consultările de la Cotroceni, pe care l-am susţinut pe stradă, în mass-media şi în Parlament”.

Deputatul AUR a criticat modul în care autorităţile au pregătit momentul revenirii la şcoală. „Maniera în care actuala coaliţie de guvernare a înţeles să pregătească redeschiderea şcolilor a semănat confuzie, nedumerire şi indignare între actorii principali implicaţi în procesul educaţional - părinţi, elevi şi cadre didactice. Au existat divergenţe de opinii pe această temă între Ministerul Educaţiei, cel al Sănătăţii şi Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă. S-a dorit vaccinarea profesorilor înainte de revenirea la cursuri, dar nu există vaccinuri. Se doreşte testarea COVID-19 în şcoli cu teste antigen, dar nu există teste şi nici personal medical pentru administrarea acestora. În esenţă, testarea şi vaccinarea sunt acte medical opţionale care nu trebuie să aibă legătură cu buna desfăşurare a procesului educaţional”, a explicat Lilian Scripnic.

Acesta este de părere că, odată cu redeschiderea şcolilor, copiii trebuie să îşi redobândească abilităţile de a socializa şi empatiza, trebuie să se simtă parte a comunităţii şi a naţiunii de care aparţin. „În numele elevilor şi cadrelor didactice din cele 188 de unităţi de învăţământ preuniversitar din judeţul Galaţi, vă solicit să ne concentrăm, în următoarea perioadă, pe recuperarea celor mai preţioase valori pe care le-am pierdut în cele 11 luni fără şcoală. Şi nu mă refer doar la recuperarea materiei din programă, în condiţiile în care un număr copleşitor de elevi nu au avut acces la tablete şi Internet, iar educaţia online s-a dovedit a fi lipsită de eficienţă. Mă refer, în egală măsură, la sănătatea psihică şi morală a elevilor”, a mai spus deputatul AUR.

Pentru a sublinia miza pentru România şi pentru români a deciziilor legate de educaţie, Lilian Scripnic a încheiat declaraţia sa politică din Parlament cu un citat din Spiru Haret, fost ministru al Educaţiei, patriot, renumit pentru organizarea învăţământului românesc modern: „Cum arată astăzi şcoala, aşa va arăta mâine ţara”.

Pagina 5 din 11