Comunicat de presă

Comunicat de presă

Când Partidul Social Democrat a predat guvernarea în 2019, în Agricultură erau programe în derulare. Programe a căror eficienţă s-a reflectat prin scăderea importurilor cu 30%. Exista Programul naţional de sprijin în sectorul vitivinicol 2019-2023, Programul pentru stimularea angajării tinerilor în sectoarele agricultură, acvacultură şi industria alimentară, Programul Tomata, Programul Usturoiul etc. Rând pe rând, programele Ministerului Agriculturii menite să îi ajute pe fermieri au început să cadă ca popicele.
Groparul programului „Tomata”, ministrul Agriculturii, Adran Oros, a prezentat programul „Legume în spaţii protejate 2021” ca fiind versiunea imbunătăţită şi performantă a Programului Tomata. Parafrazându-l pe nenea Iancu, Programul „Legume în spaţii protejate 2021” este „admirabil, e sublim, putem zice, dar lipseşte cu desăvârşire”.
La data de 17 mai ar fi fost termenul limită până la care legumicultorii trebuiau să depună la APIA cererile pentru accesarea noului program pentru sprijinirea producţiei de legume în spaţii protejate, dar actul normativ încă mai aşteaptă avizul pozitiv al Ministerului Finanţelor Publice. Dar nu asta e singura măsură luată în defavoarea fermierilor români.
Ministrul Agriculturii a fost un avocat slab şi pentru cauza fermierilor care au rezistat cu stoicism şi neputinţă promisiunilor şi amânărilor ministrului Oros, că vor fi despăgubiţi după apariţia bugetului 2021. Când s-a creat bugetul, aceştia pur şi simplu nu au existat pentru putere, care a trimis agricultura în faliment trecând despăgubirile pentru seceta pedologică la categoria „pomeni de la buget”.
Un bun strateg ar fi văzut în aceste despăgubiri o investiţie în economie, pentru că ar fi fost un impuls în demararea lucrărilor agricole de primăvară din acest an şi recolta s-ar fi regăsit în venituri la buget.
Partidul Social Democrat a prezentat un amendament la Legea Bugetului prin care solicita alocarea sumei de 150.000 mii de lei în vederea realizării obiectivului de investiţie „Refacere sistem de irigaţie în judeţul Galaţi”. În Comisia pentru Agricultură un vot a făcut diferenţa, iar amendamentul a fost respins. Acela a fost votul ministrului Agriculturii Adrian Oros.
Ulterior, liberalii gălăţeni promiteau atrageri de fonduri europene prin PNRR vehiculând chiar şi sume. S-au dovedit a fi tot minciuni şi speranţe false pentru fermieri.
Acum, pe surse aflăm că liberalii dau vina pe Oros că a pierdut banii pentru irigaţii, prin PNRR. Liberalii au recunoscut, în şedinţa Biroului Executiv, că nu s-a acceptat la nivelul Comisiei Europene să existe finanţare pentru irigaţii prin intermediul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR).
Vestea proastă a venit după ce înainte aflasem că şi depozitele regionale au fost scoase de la finanţare din Planul Naţional de Relansare şi Rezilienţă (PNRR). România nu va beneficia nici de bani pentru sistemul de irigaţii, măsură anunţată în nenumărate rânduri de ministrul agriculturii, Adrian Oros, în declaraţiile de presă.
Nu ştiu de ce am presentimentul că PNL îşi reglează conturile cu USR pentru debarcarea lui Vlad Voiculescu şi, în viitor, vom asista la debarcarea ministrului Adrian Nechita Oros. Însă fermierii români nu sunt îngrijoraţi de persoana ministrului, ci de nepăsarea şi nepriceperea celor care îngenunchiază agricultura.

Alimentele de bază s-au tot scumpit în ultima perioadă, iar acum se pregăteşte o nouă creştere a tarifului la energie electrică pentru consumatorii casnici, începând cu data de 01 iulie.
Această majorare a tarifelor vine după ce de la data de 01 ianuarie 2021, piaţa de energie electrică a fost liberalizată, iar preţurile nu mai sunt reglementate de stat.
Într-adevăr oamenii au avut putut să aleagă un alt furnizor de energie electrică, fie o ofertă concurenţială. Potrivit datelor statistice ale ANRE, doar 36% dintre clienţii de energie electrică au decis să semneze un contract concurenţial, doar aceştia nu vor simţi prea mult scumpirile ce urmează.
Însă  majoritatea clienţilor primesc energie electrică de la furnizorul pe care l-au avut înaintea liberalizării, la preţul de serviciu universal.
Însă de la 01 iulie 2021, preţurile de serviciu universal cresc cu până la 7,5%!
Iar orice scumpire a energiei electrice loveşte în plin românii cu posibilităţi financiare reduse, nivelul de trai al populaţiei e ăn continuă scădere.
Tarifele la energie electrică cresc şi nu sunt acestea sigurele majorări de preţuri. Vor mai urma şi altele.
Ce vină au aceşti oameni de acest haos economic care pune stăpânire pe ţara noastră? Nu se mai preocupă nimeni de bunăstarea cetăţenilor acestei ţări? Cum vor trece peste iarna ce vine pensionarii pentru care nu s-au găsit bani, cum vor rezista şomerii al căror număr a crescut imens în ultimul an? Ce se va întâmpla cu aceste categorii vulnerabile?
Sunt întrebări la care ştim cu toţii cine ar trebui să răspundă, dar clasa politică aflată la putere este prea preocupată de orice altceva în afară de bunăstarea românilor!

Europarlamentarul Dan Nica, liderul delegaţiei PSD din Parlamentul European, declară că votul dat azi, la Bruxelles, pentru aprobarea Fondului pentru Tranziţie Justă reprezintă o veste bună pentru România. ”Ţara noastră beneficiază de 1,95 miliarde de euro pentru tranziţia energetică, ceea ce reprezintă 11,12% din totalul Fondului, de 17,5 miliarde euro. Avem a treia mare alocare ca stat. România va beneficia de 1,11 miliarde până în 2026 şi alţi 834 milioane Euro pentru întreaga perioadă financiară 2021-2027.  Aşadar, trebuie pregătite şi adoptate urgent planurile teritoriale pentru o tranziţie justă!”, a subliniat Dan Nica.

Eurodeputatul social-democrat a precizat că banii din Fondul de Tranziţie Justă vor contribui la rezolvarea provocărilor din domeniul social, economic şi de mediu, pentru lucrătorii afectaţi de închiderea industriei miniere şi a industriei cu consum mare de energie. ”Am obţinut tot ceea ce se putea ca suport financiar de la Bruxelles. Mingea e în terenul Guvernului, pentru a pregăti economia pentru impactul social, ocupaţional, economic şi de mediu al tranziţiei către o economie neutră din punct de vedere climatic, cu obiectivele deja asumate la nivel naţional şi european, pentru 2030, respectiv 2050”, a punctat Dan Nica.

Printre cele 15 măsuri sprijinite de Fondul pentru Tranziţie Justă se numără: investiţii productive în IMM-uri, inclusiv microîntreprinderi şi întreprinderi noi, care să conducă la diversificarea economică, modernizarea şi reconversie; investiţii în crearea de noi firme, inclusiv incubatoare de afaceri şi servicii de consultanţă, care conduc la crearea de locuri de muncă; investiţii în utilizarea tehnologiei, precum şi în sisteme şi infrastructuri pentru energie curată la preţuri accesibile, inclusiv tehnologii de stocare a energiei; investiţii în mobilitate locală inteligentă şi durabilă, inclusiv în decarbonizarea sectorul transporturilor şi infrastructura acestuia la nivel local.

Ministerul Finanţelor şi ANAF vor să oblige aproximativ 600.000 de PFA-uri şi circa 1 milion de firme să se înroleze pe platforma Spaţiu Privat Virtual (SPV) şi să transmită doar online documente către ANAF. Proiectul de ordonanţă de urgenţă prin care vor să introducă această obligativitate a fost deja suspus dezbaterii publice.
Deşi pare o iniţiativă care ar trebui să uşureze relaţia dintre contribuabili şi stat, această intenţie nu face decât să fie o impunere agresivă a unei facilităţi care ar trebui să vină firesc, după ce sistemele informatice ale statului devin facile şi funcţionale în integritatea lor.
Este greu de înţeles de ce vor să oblige sute de mii de persoane fizice autorizate şi aproape un milion de firme, în mare parte IMM-uri, având în vedere că marii contribuabili sunt deja înrolaţi în SPV, fără o minimă investiţie în propriul sistem informatic care, se ştie, merge greu şi cu sincope. Astfel, Guvernul nu face decât - aşa cum se spune în popor - să pună căruţa înaintea boilor în graba de a desfiinţa dosarul cu şină. Deşi pare gratuită, înrolarea în SPV necesită certificat digital calificat de semnătură electronică ceea ce înseamnă o nouă cheltuială pentru micii întreprinzători, pentru persoanele fizice autorizate care şi aşa trec printr-o perioadă de criză economică acută din cauza pandemiei.
Să nu uităm că s-a mai procedat aşa atunci când a fost instituită obligativitatea achiziţionării caselor de marcat electronice fiscale, obligaţie care a pus sute de mii de mici întreprinzători sau PFA-uri să facă o cheltuială care s-a dovedit inutilă o bună perioadă de timp pentru că nu se putea realiza conectarea la sistemul informatic al ANAF.
La fel se poate întâmpla şi acum. Spaţiul Privat Virtual (SPV) acum este funcţional - când şi când cu sincope aşa cum ne-am obişnuit - însă vor rezista serverele unui aflux de aproape 2 milioane de noi utilizatori?

Dan Nica, liderul europarlamentarilor PSD, a obţinut suportul Parlamentului European pentru stoparea discriminării cetăţenilor români din Marea Britanie, obligaţi după Brexit să plătească o taxă de 55 lire sterline pentru a obţine viza de lucrători sezonieri – măsură suplimentară faţă de condiţiile impuse cetăţenilor altor state membre ale UE.
Amendamentul iniţiat de Dan Nica la Acordul comercial şi de cooperare UE – Marea Britanie „condamnă tratamentul discriminatoriu aplicat cetăţenilor din unele ţări ale UE (din Bulgaria, Estonia, Lituania, România şi Slovenia), care nu beneficiază de aceeaşi taxă pentru vize ca cea aplicată de Regatul Unit cetăţenilor din celelalte 22 de state membre ale UE în ceea ce priveşte taxele pentru vize de muncă şi certificatele de garanţie”.
„Este inadmisibil modul în care guvernul britanic a decis această taxă discriminatorie, contrară Cartei Sociale Europene, care a fost ratificată de România în 1999. Pretextul formal stă într-o interpretare restrictivă a Londrei faţă de procedura semnării tratatului respectiv de către ţara noastră şi alte patru state est-europene. Cer Guvernului României să acţioneze, la rândul său, mult mai ferm pentru eliminarea acestei măsuri jignitoare aplicate cetăţenilor români”, a declarat Dan Nica.
Propunerea Delegaţiei PSD din Parlamentul European a coagulat suportul europarlamentarilor din toate delegaţiile naţionale şi toate grupurile politice, fiind votată cu o largă majoritate de către forul europarlamentar în sesiunea plenară.
Demersul se înscrie în seria eforturilor liderului PSD, încă de la începutul acestui an, de a soluţiona această situaţie, inclusiv prin discuţii la nivel înalt cu Comisia Europeană în acest sens.

Dan Nica, liderul Delegaţiei PSD din Parlamentul European, a anunţat că România va beneficia de cea mai mare livrare de vaccinuri din partea UE de până acum. „UE trimite 29 de milioane de doze de vaccin către statele membre, ţara noastră urmând să primească peste un milion de doze în zilele următoare. Solicit Guvernului să pregătească sistemul naţional de vaccinare pentru acest aflux masiv”, a declarat Dan Nica, membru în grupul interinstituţional european de monitorizare a campaniei de vaccinare anti-COVID-19.
Europarlamentarul social-democrat a subliniat că se impune o îmbunătăţire urgentă a capabilităţilor de vaccinare mobilă în mediul rural, în special în localităţile în care nu există puncte medicale, precum şi multiplicarea centrelor de vaccinare în maşină în mediul urban. „Nimeni nu mai poate acuza lipsa vaccinurilor. Vaccinuri sunt, esenţial este să existe şi voinţa guvernamentală de a acţiona cât mai eficient pentru imunizarea populaţiei”, a declarat Dan Nica.

Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), program de maximă importanţă pentru reconstrucţia României şubrezită la propriu şi la figurat de criza provocată de pandemie, şi nu numai, ar trebui să fie colacul de salvare pentru ţara noastră. Uniunea Europeană ne pune la dispoziţie 30 de miliarde de euro, însă riscăm să-i pierdem din cauza incompetenţei Ministerului Investiţiilor şi Fondurilor Europene, ministerul responsabil de elaborarea acestui plan.
S-au perindat pe la conducerea ministerului şi USR, şi PNL. Indiferent cine a fost în fruntea acestui portofoliu, capacitatea de a întocmi un plan naţional bine pus la punct nu s-a numărat printre calităţile acestor miniştri. S-au dus la Comisia Europeană cu un simulacru de plan încercând să ducă cu preşul oficialii europeni, dar nu le-a mers. Au venit înapoi cu 100 de pagini de observaţii din partea Comisiei! Ministrul Investiţiilor şi Fondurilor Europene, Cristian Ghinea, s-a făcut de ruşine deja de vreo două ori cand a prezentat nişte "schiţe" ale PNRR.
Termenul limită de prezentare a Programelor Naţionale de către statele membre este stabilit de Uniunea Europeană ca fiind 30 aprilie. Ai noştri au anunţat că vor transmite o nouă variantă până pe 31 mai 2021 dând dovadă de iresponsabilitate şi indiferenţă faţă de români şi de necazurile lor.
Nimeni nu mai poate avea încredere că ministrul Ghinea va fi capabil să elaboreze o variantă viabilă a PNRR! Ministrul Ghinea ar trebui să aibă decenţa de a lăsa pe cineva competent să-i ia locul!

Creşterea atractivităţii Regiunii Sud-Est prin valorificarea potenţialului turistic şi al patrimoniului cultural şi natural este unul dintre obiectivele strategice ale Programului Operaţional Regional. Adică fonduri europene cu care regiunea noastră s-ar putea dezvolta. Sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri, a infrastructurii şi serviciilor, integrate într-o strategie care să valorifice potenţialul turistic al regiunii ar atrage milioane de euro din fonduri europene.
Autorităţile adminsitrativ-teritoriale trebuie să acorde prioritate pentru punerea în valoare a patrimoniului cultural antropic şi aici mă refer la monumente şi vestigii istorice, elemente arhitectonice de patrimoniu ca fiind un important factor de atractivitate turistică, dar şi la produsele de nişă, organizate şi comercializate în mod integrat, adică turismul gastronomic şi oenologic, itinerar şi de croazieră. Avem toate aceste elemente, însă prea des uitate ori neglijate.
Amenajarea falezei cu elemente specifice din toate zonele ţării, cu promovarea identităţii regionale şi naţionale, ar aduce beneficii pentru gălăţeni şi pentru turiştii interni şi externi, ar transforma zona, care ar deveni incomparabil mai atractivă din punct de vedere turistic.
Finanţările acordate pentru infrastructuri turistice şi restaurarea obiectivelor de patrimoniu au reprezentat şi reprezintă obiective ce pot fi finanţate prin intermediul programelor europene, însă autorităţile locale, trebuie să meargă pe proiecte corelate, unitar tratată zona. Proiectele fragmentate, fără o abordare coerentă şi integrată reduc dramatic şansa eligibilităţii şi a finanţării. Potenţialul turistic al Galaţiului trebuie valorizat, trebuie să-l generăm cu viziune, de frica staţionării sub spectrul subdezvoltării.

Dan Nica, liderul Delegaţiei PSD din Parlamentul European, a fost ales în grupul europarlamentar de supraveghere a Mecanismului de Redresare şi Rezilienţă. Grupul de lucru, creat prin decizia Conferinţei preşedinţilor de grupuri politice din Parlamentul European, va exercita controlul asupra principalului instrument de ieşire din criză a UE.
„Vom monitoriza punerea în aplicare a Mecanismului ce totalizează 672,5 miliarde de euro, sub formă de subvenţii şi împrumuturi în condiţii avantajoase pentru statele membre, şi vom avea de două ori pe lună dialoguri de evaluare cu Comisia Europeană. Practic, prin acest grup de lucru se exercită controlul parlamentar asupra modului în care fondurile UE sunt direcţionate de la Bruxelles către statele membre. Priorităţile mele sunt repartiţia justă şi eficientă a banilor europeni pentru România şi verificarea implementării la nivel naţional a Planului de Redresare şi Rezilienţă”, a declarat europarlamentarul Dan Nica.
Liderul social-democrat a precizat că grupul de lucru va analiza, de asemenea,  viitoarele acte delegate şi de punere în aplicare ce vor fi emise în baza Regulamentului privind Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă.

Aflăm din presa centrală că problemele se acutizează la grupul din care face parte Liberty Galaţi. Am afirmat în repetate rânduri că autorităţile nu sunt preocupate de temele cu adevărat importante pentru ţară!
Galaţiul, şi aşa ocolit de investiţii importante din orice direcţie (naţionale, europene, private etc.) ar putea ajunge şi victima unui investitor "de carton" după ce "un băiat deştept" a se citi Adrian Năstase, a cedat activul strategic al României fără a asigura garanţia creşterii producţiei şi a păstrării forţei de muncă!
Fostul patron, Lakshmi Mittal, a scos tot ce putea fi mai bun din combinat şi din capitalul uman local vânzând către un personaj controversat cu suspiciunea de a fi demolatorul acestui obiectiv economic extrem de important pentru România.
La începutul lunii martie, fondul britanic Greensill a intrat în insolvenţă în Marea Britanie, Greensill fiind principalul creditor al GFG Alliance, grupul din care face parte şi Liberty Galaţi şi care aparţine lui Sanjeev Gupta.
Eu sper totuşi că este doar o suspiciune şi, de fapt, actualul patron, Sanjeev Gupta, va respecta România şi Galaţiul, dezvoltând producţia, deşi noi nu avem nicio certitudine pentru că nu există niciun angajament ferm cu clauze asiguratorii în acest sens.
Până atunci, trăim cu stresul unui dezastru care ar însemna reducerea producţie, contractarea activităţii cu toate consecinţele dezastruoase pentru ţara şi pentru Galaţi.

Pagina 4 din 11