Administraţia Comunei Iveşti s-a implicat activ în procesul de reducere a abandonului şcolar în ceea ce priveşte colectivul de elevi al Şcolii Profesionale "Hortensia Papadat - Bengescu". Concret, Primăria şi Consiliul Local Iveşti au reuşit să includă în programul "Masa caldă" toţi preşcolarii şi elevii şcolii, care vor primi zilnic hrană caldă. În acest mod, printr-un exemplu de administraţie liberală eficientă, elevii vor avea parte de hrană de calitate şi se vor apropia de şcoală cu interes crescut.

Politica struţului, adoptată de Ministerul Finanţelor, nu rezolvă problema salariilor personalului nedidactic şi didactic auxiliar din sistemul educaţional.
Printr-un amendament la Legea Bugetului, am propus alocarea unei sume de bani acestor două categorii, pentru a se elimina o neconcordanţă. S-ar ajunge astfel la nivelul prevăzut în legea nr.153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare.
Amendamentul a primit aviz pozitiv în cadrul comisiei, cu 16 voturi pentru şi 3 împotrivă, dar Ministerul Finanţelor Publice refuză să se pronunţe.
Această neasumare afectează direct mii de profesionişti, cum ar fi bibliotecarii, asistenţii de laborator, administratorii, paznicii, şoferii ori mulţi alţii. Oameni ce asigură funcţionarea zilnică a instituţiilor noastre de învăţământ, chiar dacă nu sunt plătiţi la nivelul meritelor.
Recompensarea lor la nivelul veniturilor deplin meritate ar putea ajuta la rezolvarea problemei deficitului de personal din sistemul educaţional.
Îndemn încă o dată Ministerul Finanţelor Publice să ia în considerare creşterea salariilor personalului nedidactic şi didactic auxiliar din sistemul educaţional şi să acorde acestei probleme atenţia cuvenită.
Promit că voi reveni asupra subiectului în fiecare săptămână, până când situaţia îşi va găsi rezolvarea îndelung aşteptată.

DEPUTAT PNL GALAŢI,
ATANASIU ONUŢ VALERIU

După revoluţie, aflaţi cu ideea libertăţilor în cap, unii români s-au apucat de activităţi antreprenoriale, aşa cum erau înţelese de fiecare în acea perioada. Timpul - cum se spune - le aşează. Unii au evoluat în scară, mai sus sau mai jos pe piaţa antreprenorială, alţii au înţeles că nu sunt făcuţi să facă sacrificii de timp, efort fizic şi material, stres şi viaţă, şi au abandonat cursa ori s-au reorientat în diverse sectoare spre care i-au dus experienţa sau poate eşecul antreprenorial.
În toată această perioadă de economie de piaţă sălbatică, au evoluat în paralel dezvoltându-se categorii sociale distincte, de “speciali”. Unii mai speciali decât alţii! Dar aceştia au evoluat şi proliferat, fiind susţinuţi inconştient de toţi cei educaţi in spirit socialist proletar (din păcate mult prea mulţi), reuşind să susţină creşterea peste măsură a categoriei de speciali.
Cei educaţi în spiritul socialismului proletar au trăit şi trăiesc până astăzi cu sentimentul, senzaţia, că “specialii” îi vor proteja de tot ce se naşte şi creşte rău în jurul lor, în societate sau în afara ei. Adică poate fi vorba despre orice: capital străin (”nu ne vindem ţara”), antreprenori locali (nişte hoţi care se îmbogăţesc pe spatele poporului), nea Vasile care s-a mutat la ţară şi şi-a lăsat sănătatea în seră pentru a produce câteva kilograme de legume cu care să meargă în piaţă (se îmbogăţesc prin speculă) şi toţi cei ce într-un fel sau altul au dobândit sau au investit mai mult decât a permis comunismul în România, dobândind mai mult sau mai puţin corect, moral, etic etc. Dar asumându-şi munca, sacrificiile, riscurile etc. Toţi aceştia sunt urâţi aproape în egală măsură de clasa educată prea adânc în spiritul socialismului proletar, care a preferat, preferă şi încurajează de 30 de ani formarea şi susţinerea unui aparat de “speciali” mult prea voluminos pentru a încăpea într-o societate ce trebuie să se susţina economic, social, cu propriile resurse naturale şi intelectuale ale ţării.
Hilar şi trist, în acelaşi timp, a fost şi este că această categorie de “speciali” crescută sub oblăduirea şi îndemnul celor educaţi socialist proletar, a făcut ca aceştia să consume, în activitatea lor cotidiană în slujba ţării, exact resursele de care ţara avea şi are nevoie să acopere costurile sociale necesare unui trai decent tocmai lor, celor care au încurajat în cei 30 de ani îngroşarea categoriei de speciali.
Ironia sorţii face ca o parte din aceşti ”speciali” - cum se spune în popor - le-a luat “ciolanul din fasole”, până şi covorul de sub picioare, tocmai acelora care aveau aşteptări să ia de la boieri şi să dea poporului.
Să nu înţeleagă cineva că eu spun că “specialii” au furat poporul. Nu, nici prin gând nu îmi trece. Cea mai simplă formă de a genera pierdere, sărăcie în societate, oricare ar fi ea, este incompetenţa, reaua credinţă şi răutatea, duşmănia inhibitoare a inteligenţei.
Aşa a ajuns societatea, România captivă, între cei cu educaţie socialist proletară şi “specialii” generaţi, încurajaţi de aceştia, şi sărăcia, subdezvoltarea endemică a ţării.
Distrugerea, chiar îngrădirea sub orice forma a liberei iniţiative, blamarea, defăimarea spiritului antreprenorial, prin orice mijloace şi toate formele inventate (suntem foarte buni în asta) vor accentua şi mai mult sărăcia endemică şi dependentă dusă la extrem de orice sistem dezvoltat, de comunitatea europeană sau orice forma de civilizaţie dezvoltată.
Un recent exemplu ne-a fost dat odată cu refuzarea intrării în spaţiul Schengen. Au mimat revolta politicienii, s-a revoltat societatea pe bună dreptate, dar ei, societatea dezvoltată cu conducătorii şi “specialii“ lor efemeri, ştiau ce noi românii nu ştiam sau nu voiam să ştim: corupţia aproape generalizată din sistemul ce ar trebui să păzească graniţele Europei de infracţionalitatea transfrontalieră le-ar produce lor costuri mari cu curăţarea obiectului infracţionalităţii introduse mult prea uşor între graniţele Europei civilizate, din vina noastră.
Ei nu vor să accepte asta pentru că i-ar costa prea mult. Nici acum nu au demascat toţi “specialii” susţinuţi de socialiştii proletari, au demascat doar parţial, ceea ce este trist şi hilar în acelaşi timp.
Vom rămâne robi, atât timp cât mentalitatea ne va ţine înrobiți. Nu Europa ne înrobeşte, ci propria educaţie şi mentalitate. Europa ne cumpără la valoarea naţională şi ne extrage valorile individuale, plătind un preţ inferior şi pentru că vin dintr-o societate săracă. Suntem tributari propriei educaţii și mentalităţi, iar pentru asta plătim preţul noi şi copiii noştri.

Dacă transportul naval a reprezentat sau nu o prioritate pentru guvernele României este o dilemă care nu şi-a găsit încă răspunsul. După ultimii ani în care pandemia a lovit puternic şi acest domeniu urmată de crize multiple, părea că războiul din Ucraina ar putea revigora transporturile navale româneşti.
Infrastructura care conectează uscatul cu apa a fost creată cu zeci de ani în urmă, porturile noastre erau dornice de trafic. Deci aveam toate premisele pentru a pune la dispoziţie tot ce este nevoie ca transportul naval din România să fie revigorat. Putem adăuga inclusiv contextul financiar şubred care poate favoriza unul dintre cele mai viabile din punct de vedere economic rute pentru transportul mărfurilor. Dar nu a fost să fie! Componenta navală a transporturilor naţionale are nevoie de mai multă atenţie şi resurse de interes spre companiile naţionale care adminsitrează infrastructura portuară, şenalul navigabil, adâncimile etc. Concomitent trebuie îndreptată atenţia şi acordat sprijin pentru toţi cei care formează lanţul economic ce poate revigora transporturile navale. Începând de la producători, agricultori, care trebuie sprijiniţi să vină spre porturi. Totodată operatorii portuari au nevoie de sprijin pentru a prelua fluxul de marfă.
Însă lupta pentru cantităţi mici de marfă, creşte preţul la tot fluxul transportat şi nemulţumeşte toate părţile, începând cu producătorii de îngrăşăminte, agricultori, unităţi de producţie, administratorii infrastructurii portuare şi ai căilor navigabile, operatori portuari, precum şi toate categoriile profesionale pe orizontală. Amorţeala transporturilor navale este unul dintre motive depopulării oraşelor, zonelor din jurul porturilor româneşti.
Şi dacă nu era suficient, adâncirea canalului Bâstroe va distruge biotopul Deltei Dunării. Asta ne arată cum unele ţări îşi protejeaza sistemul comercial care este pus mai presus decât interesul unei alte națiuni pentru protejarea naturii.
Oare noi suntem în stare să le facem pe amândouă: să ne protejăm interesul comercial, dar fără a afecta comorile naturale ale ţării? Pare-se că am ajuns să renunţăm la amândouă.
Soluţia salvatoare poate veni dacă vom reuși să formăm, în interesul economiei naţionale şi a valorilor naturale, o echipă unită formată din autorităţi, producători, administraţie şi operatori. Doar aşa vom putea menţine calitatea profesională şi a vieţii populaţiei implicate în această ramură. Doar aşa vom transforma transportul naval românesc dintr-o epavă într-o navă comercială fanion.

Dan Nica, liderul delegaţiei PSD din Parlamentul European, a declarat, în sesiunea plenară de la Strasbourg, că prin includerea capitolelor privind REPowerEU în planurile naţionale de redresare şi rezilienţă România are posibilitatea ajustării unor jaloane şi ţinte din PNRR, pentru a face faţă consecinţelor războiului din Ucraina asupra economiei româneşti. Ţara noastră va beneficia, în urma noii legislaţii europene adoptate azi, de circa 1,4 miliarde de euro.
"REPowerEU este răspunsul pe care-l aşteptau toţi cetăţenii europeni la câteva preocupări majore: securitatea aprovizionării cu energie electrică, preţul la energie electrică şi la gaze să fie bazat pe elemente corecte, nu pe baza unor speculaţii sau a minusuri în aprovizionare, sprijin pentru cei care nu-şi pot plăti facturile, sprijin pentru cei care vor să-şi reabiliteze casele", a declarat Dan Nica.
Şeful delegaţiei europarlamentare a PSD a subliniat importanţa deciziei pentru România, ca ţară din prima linie, cu cea mai mare frontieră cu Ucraina. "Suntem puternic afectaţi de război şi îndeplinim un rol foarte important, prin furnizarea de gaze şi energie electrică Republicii Moldova şi Ucrainei", a evidenţiat eurodeputatul social-democrat.
În urma votului de astăzi, 14 februarie 2023, al Parlamentului European, statele membre care suferă un impact direct asupra capacităţii de a implementa măsurile din planurile de redresare şi rezilienţă pot solicita ajustarea jaloanelor sau ţintelor stabilite prin PNRR, pentru a răspunde unor provocări stringente, precum costul mai mare al traiului zilnic şi riscul de sărăcie energetică.
Prin reformele şi investiţiile din capitolul privind REPowerEU sunt vizate obiective, precum îmbunătăţirea infrastructurii energetice pentru a răspunde nevoilor imediate în materie de securitate a aprovizionării, stimularea eficienţei energetice a clădirilor şi a infrastructurii energetice critice, creşterea ponderii energiei din surse regenerabile, combaterea sărăciei energetice, remedierea blocajelor privind stocarea şi distribuţia energiei, sprijinirea transportului cu emisii scăzute, inclusiv feroviar, precum şi recalificarea accelerată a forţei de muncă în direcţia competenţelor digitale şi ecologice.

Iarna a adus, în ultimele zile, ninsorile de care nu credeam că mai avem parte. Copii şi adulţi laolată s-au bucurat de fulgii de zăpadă, însă, în scurt timp a devenit coşmar. A nins abundent, a viscolit, iar troienele au acoperit străzi, parcări, alei. Şi, de aici, o poveste frumoasă, o ninsoare de basm s-a transformat în coşmarul deszăpezirii.
S-au dus vremurile când toată lumea se mobiliza şi scăpa de o problemă ce poate chinui şi trena săptămâni întregi, iarna.
Este adevărat că autorităţile au obligaţia de a curăţa străzile şi de a reda circulaţiei străzile şi trotuarele, însă nimeni nu e obligat să ne cureţe de zăpadă maşina sau să ne cureţe treptele de la intrarea în bloc.
Mobilizarea minunată a tuturor din vremurile de odinioară nu poate fi văzută, mai ales în mediul urban. Spiritul de coechipier al naţiunii s-a distrus cu îndârjire de aproape toţi cei ce au condus poporul . 30 de ani cu conducători nevolnici au dezbinat poporul indiferent de anotimp. Dorinţa de a fi solidar cu aproapele tău a dispărut şi asta reflectă că naţiunea s-a afundat într-o stare pierdută, în negura nefericirii şi a lipsurilor, condusă sinuos de inepţi fără rezultate individuale. Şi atunci de unde să avem rezultate colective?

Mai multe unităţi de învăţământ din municipiul Galaţi sunt într-o situaţie critică, cu termenul de execuţie depăşit de mult timp sau cu lucrări care avansează într-un ritm extreme de lent şi au şanse minime să fie finalizate în timp util.
În cazul Liceului Tehnologic „Anghel Saligny”, lucrările au început pe 21 martie 2022 şi ar trebui să fie finalizate în februarie 2023, dar până acum sunt executate doar în proporţie de 40%.
La Liceul Tehnologic de Transporturi Auto „Traian Vuia”, perioada de desfăşurare a lucrărilor de reabilitare a fost iniţial 15.09.2020 - 14.09.2021. Termenul s-a prelungit până acum de 5 ori, după cum urmează: până la 31.12.2021, 01.05.2022, 15.08.2022, 01.11.2022, ultimul termen fiind 31.12.2022. Lucrările de reabilitare sunt finalizate în mare parte, urmează să se monteze, dar ritmul este foarte lent, videoproiectoarele, tablele, ecranele de proiecţie, calculatoarele în laboratorul de informatică, cutiile de hidranţi, de sincronizat camerele de luat vederi şi senzorii de fum. În lipsa acestora, spaţiul nu poate fi utilizat la adevărata sa destinaţie.
Nerespectarea termenelor de execuţie pare a fi deja o practică în Galaţi:
- Şcoala Gimnazială „Sfântul Grigorie Teologul” avea drept termen finalizare septembrie 2022, noul termen este iunie 2023.
- La Şcoala Gimnazială Nr. 16, Galaţi, lucrările trebuiau încheiate pe 30.09.2022, au fost amânate cu un an. Se izolează şi se tencuiesc exterioarele, dar la interior nu s-a lucrat nimic.
- La Liceul Teoretic „Dunărea” termenul de finalizare a lucrării era martie 2022, amânat la octombrie 2022, depăşit şi acesta şi greu de crezut că se va încheia în scurt timp, din moment ce mai sunt de încheiat finisajele la subsol.
- La Şcoala Gimnazială „Ştefan cel Mare”, termenul de finalizare este 27 februarie 2023, greu de respectat în condiţiile în care stadiul lucrărilor este în prezent de 80-90%.
- La Şcoala Gimnazială Nr. 18 termenul de finalizare este 28 februarie 2023, imposibil de realizat în condiţiile în care lucrările sunt efectuate abia în proporţie de 20%.
Cerem factorilor responsabili din autoritatea locală o mai bună monitorizare şi implicare, astfel încât acest gen de situaţii să nu se mai perpetueze. Este inacceptabil ca nerespectarea termenelor să se transforme într-o regulă, când ar fi de netolerat să fie nici măcar o excepţie.

DEPUTAT PNL GALAŢI,
ATANASIU ONUŢ VALERIU

Raportul europarlamentarului Dan Nica pentru reglementarea şi impulsionarea industriei europene a semiconductorilor a fost aprobat marţi, 24 ianuarie 2023, cu majoritate categorică de către Comisia pentru Industrie, Energie şi Cercetare (ITRE) din cadrul Parlamentului European. Propunerile legislative ale liderului Delegaţiei PSD au fost adoptate cu 67 de voturi pentru, 1 împotrivă şi 4 abţineri. De asemenea, comisia de specialitate i-a încredinţat lui Dan Nica mandatul de a reprezenta forul europarlamentar în negocierile inter-instituţionale cu Consiliul UE, cu 70 de voturi pentru, 1 împotrivă şi 1 abţinere.
Iniţiativa „Semiconductori pentru Europa” are ca obiectiv dublarea producţiei europene în acest sector strategic, prin atragerea de investiţii, consolidarea capacităţii tehnologice la scară largă, crearea unei reţele europene de centre de competenţă în cercetare, proiectare şi producţie, precum şi finanţare accesibilă IMM-urilor.
„În contextul global actual, trebuie să fim mai ambiţioşi în politica noastră industrială, pentru a reduce dependenţele, în special în domeniile strategice. Bugetul UE în acest sens trebuie să fie proporţional cu provocările. Prin noua legislaţie privind semiconductorii, ne asigurăm că UE va deveni lider în cercetare şi inovare, cu un mediu de afaceri gata să investească în capacităţi de producţie performante şi în forţă de muncă calificată pentru sectorul semiconductorilor”, a declarat Dan Nica, în calitate de raportor şi coordonator al eurodeputaţilor S&D din comisia ITRE.
În prezent, ponderea UE în capacitatea globală de fabricare a semiconductorilor este sub 10%, iar legislaţia elaborată de Dan Nica vizează atingerea unei cote globale de 20%.
Conform unui studiu al Parlamentului European, pandemia a evidenţiat vulnerabilităţi majore în lanţul de aprovizionare, prin penuria fără precedent de semiconductori, care a determinat creşterea costurilor pentru industrie şi preţuri mai mari pentru consumatori şi a încetinit ritmul redresării economice în Europa.

Taxe peste taxe şi iar taxe sunt anunţate pentru ca actualii şi viitori guvernanţi să stoarcă bani din piatră seacă. Cea mai nouă şi politicianistă intenţie anunţată este taxa de solidaritate pentru averile acumulate pe fondul crizelor din ultimii doi ani.
Iar asta se încadrează în povestea “să moară şi capra vecinului“ care întodeauna a reprezentat un deziderat agreabil! În contextul economic actual este foarte important de a încerca, în mod economic corect, uniformizarea intervenţiei statului în economie, pentru toţi actorii economici inferiori acestuia!
Pentru popor sună foarte atrăgător “impozităm averile acumulate din profituri nesimţite în ultimii 2 ani de crize“. Însă, analizând cu atenţie, constatăm că se desprind două teme. Statul este principalul beneficiar al acestei perioade făcând “profituri nesimtite“ pe spatele populaţiei şi a IMM-urilor, dezechilibrându-le profund. După cum prea bine se observă, pe spatele cui pun povara coordonatorii “statului de drept“. Marile companii, la care ei nu îndrăznesc nici să ridice privirea, declară cu eleganţa cunoscută, că ele nu se încadrează în categoria celor ce trebuie să solidarizeze cu “statul de drept”, pentru că exact prin procesul legislativ în vigoare sunt protejaţi.
O a doua categorie de auto-protejaţi sunt cei ce îşi creează propriul cadrul legislativ pentru a obţine acelaşi tip de profituri enunţat de domnnul viitor imediat prim-ministru. Ce să mai spună poporul şi de mult prea protejata şi supraîncărcata categorie de “speciali“?
Poate poporul şi mult prea îngenuncheatele IMM-uri să susţină dezechilibrul macroeconomic organizat şi întreţinut de “cei aleşi“ ?!? Acestea sunt frământările populaţiei la care trebuie să se pregătească să răspundă prin fapte elogioase, imediat Prim-ministrul.
Populaţia nu mai aşteaptă răspunsuri de la actualul, care nu găseşte răspunsul nici la “bună ziua” fără sa întrebe “împărăţia“! Din păcate, el va putea rămâne in percepţia poporului ca Prim-ministrul fără răspuns propiu. Precedentul începuse să înveţe răspunsurile şi a devenit indezirabil!
Să ne reamintim că România postdecembristă a avut şi un preşedinte “fără răspuns“, care de fapt a venit cu un singur răspuns la final de mandat: “m-a învins sistemul!“.

Discutăm despre respingerea aderării României la spaţiul Schengen, dăm vina pe austrieci, ne enervăm din cauza facturilor la energie şi gaze, înjurăm politicienii, ne speriem de cum cresc preţurile la orice. Toate astea în timp ce bebeluşii din România sunt privaţi de vaccinurile din schema naţională de vaccinare.
Guvernul lansează tot felul de scheme de sprijin şi programe de finanţare pentru populaţie, dar numărul românilor care îşi duc traiul în România este din ce în ce mai mic. Unul dintre motivele pentru care ne împuţinăm este şi sporul negativ al populaţiei. De exemplu, la jumătatea acestui an, sporul natural se menţinea negativ (-4973), numărul persoanelor decedate fiind de 1,3 ori mai mare decât cel al născuţilor-vii! S-au lansat programe pentru creşterea natalităţii, se dau bani frumoşi, că doar avem un minunat minister pentru familie, însă noi nu suntem în stare să avem griji de bebeluşii care deja s-au născut.
Vaccinul hexavalent nu se găseşte în majoritatea judeţelor, iar vaccinul ROR este şi el din ce în ce mai rar, în 15 judeţe fiind de negăsit.
Aceste vaccinuri, obligatorii şi asigurate gratuit de stat, ne apără copiii de boli grave, contagioase. Nici n-am scăpat total de coronavirus că riscăm să reactivăm epidemii de care credeam că am scăpat precum cea de rujeolă!
Ne lăudăm că suntem ţară europeană, că merităm să intrăm în Schengen. Pretindem să fim respectaţi în Europa, dar nu asigurăm vaccinurile pentru bebeluşi!
Capacitatea celor ce s-au bucurat de încrederea românilor pentru a conduce România şi de a gestiona principalele probleme ale societăţii se poate dovedi, doar că, asemenea gafe se pot transforma uşor într-o lovitură dată propriului popor.