N.R.

N.R.

Administraţia Porturilor Dunării Maritime (APDM) Galaţi a semnat, vineri, 20 mai 2022, contractul de execuţie a lucrărilor de modernizare a infrastructurii rutiere din zona Platformei Multimodale pentru înlăturarea blocajelor în trafic şi relocarea unui segment de cale ferată în vederea fluidizării traficului feroviar din zona portuară.

Lucrările vor fi executate de asocierea formată din Tancrad SRL, Citadina 98 SA, Lemacons SRL, Oldroad Construct SRL, iar valoarea totală a proiectului este 57.040.460 lei, din care, valoarea eligibilă este de 47.245.398 lei, respectiv: 40.158.588 lei din Fondul European de Dezvoltare Regională (85%) şi 7.086.809 lei de la bugetul de stat (15%).

Semnarea contractului a avut loc în prezenţa ministrului Transporturilor şi Infrastructurii, Sorin Grindeanu, a preşedintelui Camerei Deputaţilor, Marcel Ciolacu, europarlamentarului Dan Nica, preşedintelui Consiliului Judeţean Galaţi, Costel Fotea, preşedintelui Consiliului Judeţean Brăila, Francisk Iulian Chiriac şi a primarului municipiului Galaţi, Ionuţ Pucheanu.

Obiectivul general al acestei etape din proiectul Platforma Multimodală este modernizarea portului Galaţi, situat pe TEN-T Central prin reconfigurarea şi îmbunătăţirea infrastructurii publice rutiere şi feroviare de acces în port.

Lucrările vizează modernizarea a 2.284 m de drum public rutier (din drumul european E87/E584 (DN2B) şi strada Port Bazin Nou), reconfigurarea infrastructurii rutiere publice de acces, prin crearea unui sens giratoriu şi a unui pasaj peste intersecţia cu calea ferata, precum şi reconfigurarea infrastructurii feroviare din zona portuară.

Semnarea contractului de finanţare pentru această etapă a avut loc în data de 23 septembrie 2020 în prezenţa premierului de atunci Ludovic Orban şi Ministrul Transporturilor la acea vreme Lucian Bode. Licitaţia pentru aceste lucrări a fost lansată de câteva ori în sistemul public de achiziţii publice şi anulată sub diferite pretexte.

Pe data de 26 aprilie 2022, Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene a publicat versiunile actualizate ale Planurilor Teritoriale pentru o Tranziţie Justă (PTTJ) în judeţele Gorj, Hunedoara, Dolj, Mureş, Prahova şi Galaţi. Documentele se găsesc şi pe site-ul Consiliului Judeţean Galaţi, unde se indică şi perioada în care propunerile şi observaţiile pot fi transmise: 26 aprilie – 10 mai 2022.

Aceste documente strategice vor sta la baza elaborării Programul Operaţional Tranziţia Justă 2021-2027.

Comisia Europeană a adoptat, în 2019, Pactul ecologic european, care vizează obiectivele climatice şi de mediu. În concordanţă cu obiectivul realizării neutralităţii climatice a UE până în 2050 într-un mod echitabil, Pactul ecologic european a propus un Mecanism pentru o Tranziţie Justă, care include un Fond pentru o Tranziţie Justă. Mecanismul pentru o tranziţie justă se axează pe regiunile şi sectoarele cele mai afectate, având în vedere dependenţa lor de combustibilii fosili, sau procesele industriale cu emisii ridicate de gaze cu efect de seră.

Sprijinul financiar acordat prin Fondul pentru o tranziţie justă se concentrează asupra diversificării economice a teritoriilor celor mai afectate de tranziţia climatică şi asupra recalificării şi a incluziunii active a lucrătorilor şi a persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă din aceste teritorii.

„Avem a treia mare alocare ca stat. România va beneficia de 1,11 miliarde până în 2026 şi alţi 834 milioane euro pentru întreaga perioadă financiară 2021-2027. Aşadar, trebuie pregătite şi adoptate urgent planurile teritoriale pentru o tranziţie justă”, a declarat europarlamentarul Dan Nica la momentul alocării fondurilor. „Am obţinut tot ceea ce se putea ca suport financiar de la Bruxelles. Mingea e în terenul Guvernului, pentru a pregăti economia pentru impactul social, ocupaţional, economic şi de mediu al tranziţiei către o economie neutră din punct de vedere climatic, cu obiectivele deja asumate la nivel naţional şi european, pentru 2030, respectiv 2050”, spunea Dan Nica, în luna mai 2021.

În cadrul acestui program, în România au fost selectate ca fiind cele mai afectate, 6 judeţe: Gorj, Hunedoara, Dolj, Prahova, Galaţi şi Mureş. Cele 6 judeţe, pentru a putea beneficia de banii europeni alocaţi trebuie să aibă la bază planuri teritoriale de tranziţie justă.

Planul Teritorial pentru o Tranziţie Justă în judeţul Galaţi

Documentul are 33 de pagini şi cuprinde prezentarea procesului de tranziţie, evaluarea provocărilor legate de tranziţie, necesităţile şi obiectivele de dezvoltare până în 2030 în vederea realizării unei economii neutră din punct de vedere cliamtic până în 2050, tipuri de operaţiuni preconizate, mecanismul de guvernanţă etc.

Severitatea impactului tranziţiei la nivelul judeţului Galaţi este determinată de interacţiunea următorilor factori:

- Declinul populaţiei
Populaţia rezidentă a fost în 2019 de 499.650 locuitori şi a prezentat o tendinţă accentuată de scădere de 6,5% în perioada 2012 – 2020 a populaţiei globale, în vreme ce tendinţa de scădere a populaţiei de vârstă activă a fost în aceeaşi perioadă de 10,5%.

- Venituri constant sub media naţională şi sărăcia energetică
În perioada 2010-2020, salariul mediu net a fost, în fiecare an, sub media naţională cu aprox. 11% dar tendinţa de scădere este clară. Între 2016 şi 2020, diferenţa faţă de media naţională a fost de -14%. Teritoriul înregistrează o rată a sărăciei energetice de 55% în timpul iernii şi de 40% raportat la întregul an.

- Nivelul şomajului
În decembrie 2021, la nivelul teritoriului erau înregistraţi 10.626 de şomeri, dintre care 4.681 femei. Rata şomajului a fost de 5,65% în decembrie 2021, faţă de media naţională de 2,69%.

- Ponderea mare a forţei de muncă expuse în industrie şi nivelul tehnologic modest al producţiei de bunuri şi servicii
Forţa de muncă angajată în industrie reprezintă 19,2%, cu o tendinţă de scădere (-27,2%) în perioada 2008 – 2019. În ceea ce priveşte nivelul tehnologic al producţiei de bunuri la nivel judeţean, în 2019, tehnologia înaltă a fost utilizată în 0,28% din totalul producţiei, iar tehnologia mediu înaltă a fost utilizată în 1,92% din producţie.

- Concentrare de industrii mari consumatoare de energie şi nivel ridicat de poluare a aerului
Judeţul Galaţi concentrează o serie de activităţi industriale cu mare consum de energie, precum construcţii metalice şi produse din metal, fabricarea de produse din minerale nemetalice şi activitatea de componente pentru producţia de automobile. Deşi impactul asupra mediului al acestor activităţi nu se reflectă, acestea contribuie la degradarea calităţii aerului la nivelul întregului judeţ, dar cu precădere la nivelul Municipiului Galaţi, pentru care Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor (MMAP) a stabilit obligaţia de elaborare a planului de calitate a aerului, având în vedere depăşirile înregistrate la la dioxidul de azot şi oxizii de azot (NO2/NOX).

- Insuficienta dezvoltare a capacităţilor de producţie de energie regenerabilă faţă de potenţial
Conform ultimelor date publicate de către Transelectrica în mai 2020, în judeţul Galaţi, capacitatea de producţie de energie eoliană în funcţiune cumula doar 172,75 MW, respectiv 5,68% din întreaga capacitate instalată de energie eoliană. La aceasta, se adaugă o capacitate extrem de redusă de producţie de energie fotovoltaică în funcţiune (puteri cu PIF, conform emitenţi) de 1,35 MW.

- Pierderea de locuri de muncă
5300 de locuri de muncă aferente Combinatului Siderurgic Liberty Galaţi sunt expuse riscului de pierdere la orizontul anului 2025 în lipsa implementării Planului de decarbonare a producţiei de oţel la nivelul companiei Liberty Galaţi S.A. în perioada 2022 – 2031.
La acest impact direct, se adaugă impactul indirect. Din totalul de 868 de furnizori din România, 255 sunt din judeţul Galati. În 2020, au fost identificaţi 27 de furnizori din Galaţi cu cu o dependenţă de peste 50% de combinat. Companiile identificate au raportat un număr total de 1700 de angajaţi pentru 2020. Din cele 27 de companii, 10 companii sunt dependente în proporţie de peste 90% de Liberty Galaţi, cu un număr total de 820 de angajaţi în 2020. Modelul indică faptul că pierderea de locuri de muncă este substanţial mai mare decât generarea de locuri de muncă.

- Impactul social
Dintr-un total de 5300 de angajaţi în siderurgie, 49,4% (2500 persoane) au vârsta de până la 50 de ani, iar cei cu vârsta cuprinsă între 51 şi 60 de ani reprezintă 50,5%, respectiv 2900 persoane care se află la vârsta maturităţii, cei mai mulţi fiind susţinători de familie şi care pot întâmpina dificultăţi în procesul de adaptare la cerinţele unor noi locuri de muncă. Deşi impactul va fi resimţit cel mai acut la nivelul celor care sunt unici întreţinători de familie, se poate aprecia că fiecare loc de muncă pierdut are potenţialul de a afecta cel puţin alte 1,5 persoane, ceea ce face ca impactul pierderii locurilor de muncă să fie resimţit de cel puţin 7900 de persoane.

Potenţialul de dezvoltare

Documentele strategice identifică următoarele domenii a căror dezvoltare ar putea contribui în perioada 2021 – 2027 la diversificarea economiei judeţului şi la atenuarea impactului procesului de tranziţie la neutralitatea climatică:
- inginerie şi transport naval (dezvoltarea navelor cu propulsie prietenoasă mediului pentru transportul fluvial de containere / tiruri, dezvoltarea de soluţii pentru rezolvarea problemelor de hidrodinamică în transportul naval, digitalizarea fluxurilor informaţionale din comunitatea portuară),
- industria confecţiilor (fabricarea fibrelor sintetice şi artificiale, valorificarea superioară a deşeurilor rezultate din activitatea de producţie, dezvoltarea unor tehnologii avansate pentru îmbrăcăminte inovativă, dezvoltarea de textile inteligente şi dezvoltarea de textile tehnice),
- industria agro-alimentară (instrumente, procese şi asistenţi robotici inteligenţi pentru susţinerea agriculturii tradiţionale), acvacultura şi pescuitul,
- turismul şi tehnologia informaţiei (sprijinirea evoluţiei digitale în educaţie, stimularea firmelor de outsourcing pentru crearea de proprietate intelectuală, dezvoltarea centrelor de inovare digitală, dezvoltare de software de gestiune al documentelor).

Date demografice

Judeţul Galaţi a pierdut aproape un sfert din populaţie (22 %) în timpul deceniilor postcomuniste, o rată de scădere demografică semnificativ mai mare decât rata naţională din aceeaşi perioadă (15,3 %). Populaţia de vârstă activă a scăzut într-un ritm mult mai rapid decât populaţia totală, semnalând îmbătrânirea populaţiei şi emigraţia selectivă. Acest proces este mai pronunţat decât media naţională.

Drafturile PTTJ asumate la nivelul grupurilor de lucru judeţene vor face obiectul negocierilor informale cu serviciile de specialitate ale Comisiei Europene, Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene urmând să transmită aceste documente către Comisia Europeană.

Propunerile şi observaţiile pe marginea documentelor pot fi transmise în perioada 26 aprilie – 10 mai 2022 aici: https://www.cjgalati.ro/index.php/ro/164-/6784-consultare-240222.

Documentele sunt publicate şi aici: https://mfe.gov.ro/minister/perioade-de-programare/perioada-2021-2027/.

Criza energetică şi războiul de Ucraina au determinat factorii de decizie să-şi reconsidere planurile şi să ia în calcul reactivarea unităţilor de producere a energiei electrice. Uniunea Europeană şi implicit România caută soluţii pentru independenţă energetică, iar ţara noastră a luat deja măsuri privind finalizarea unor hidrocentrale la care lucrările au fost sistate. Pe lista acestor unităţi de producere de energie ieftină ar putea intra şi o amenajare hidroelectrică din judeţul Galaţi. În localitatea Cosmeşti există o centrală hidroelectrică la care lucrările au fost abandonate deşi se află într-un stadiu avansat de construcţie.

WhatsApp Image 2022 04 18 at 12.03.28 3

Despre situaţia din teren a acestei amenajări ne-a dat informaţii senatorul Marius Humelnicu. ”Zilele trecute am fost pe şantierul abandonat al amenajării, împreună cu primarul localităţii, Ion Tuchiluş. Când vezi câţi bani au fost investiţi, câtă muncă a fost depusă şi cât de puţin a rămas până la a putea fi pusă în funcţiune, nu poţi să nu te revolţi şi să nu te gândeşti că românii trebuie să plătească facturi enorme la curent, în timp ce sursele de energie ieftină sunt abandonate”, a declarat Marius Humelnicu, care ne-a spus şi istoria acestor lucrări.

WhatsApp Image 2022 04 18 at 12.03.28

”Centrala este de tip baraj, are o putere instalată proiectată de 44,80 MW şi ar produce anual 125,5 GWh de energie verde şi ieftină. Lucrările au fost demarate în 1990, când s-a realizat devierea apelor, digul drept aproape integral (adică 7 km din cei 9,5), centrala, excavaţiile grosiere, În primă fază, lucrările au costat 247,4 milioane lei (valoare actualizată) la care se adaugă cele pentru proiectare, terenuri, avize, etc. A urmat o perioadă de abandon. În 2012, a fost reluată construcţia si au fost refăcute multe dintre obiective. S-au cheltuit 58,4 milioane lei, iar pentru repararea integrală mai trebuiau doar 8,3 milioane lei. Apoi lucrările au fost din nou abandonate”, explică senatorul social democrat.

WhatsApp Image 2022 04 18 at 12.03.29

Pe lângă banii cheltuiţi, abandonarea lucrărilor are consecinţe negative de mare impact. ”Sistarea execuţieii amenajarii de la Cosmeşti, în afară de pierderea unei surse importante de energie, are totodată consecinţe distructive, atât economice, dar şi sociale. Trebuie avut în vedere că proiectarea amenăjarii râului Siret a fost concepută ca un tot unitar. În acest moment, unităţile hidroelectrice de la Bereşti, Călimăneşti şi Movileni funcţionează fără lac de acumulare în aval ceea ce înseamnă pierderi importante de energie produsă şi distrugerea biefurilor aval ale amenajărilor. Neexecutarea restului de 1,5 km din dig face ca orice viitură pe Siret să se constituie în pericol major de inundaţii pentru localităţile Cosmeşti Vale, Suraia şi Vadul Roşca. Să ne amintim că la inundaţiile din 2005 şi-au pierdut viaţa 3 persoane, au fost distruse 389 de case, mii de hectare de teren agricol afectate şi 6 km de reţea electrică a fost luată de ape”, spune Marius Humelnicu.

WhatsApp Image 2022 04 18 at 12.03.28 2

Punerea în funcţiune a Centralei Hidroelectrice Cosmeşti ar rezolva multe probleme: producere de energie ieftină, sursă importantă de apă pentru irigaţii, locuri de muncă, apărarea împotriva inundaţiilor. ”Este esenţial ca lucrările de la Centrala Hidroelectrică Cosmeşti să fie finalizate! Noi, parlamentarii Partidului Social Democrat ne vom uni forţele astfel încât Centrala de la Cosmeşti să poată deveni funcţională cât mai repede, în condiţiile în care ar fi introdusă pe lista hidrocentralelor la care vor fi finalizate lucrările! Avem nevoie de energie ieftină, avem nevoie de sursă de apă pentru irigaţii, iar oamenii din zonă nu vor mai sta cu teamă că ori de câte ori plouă abundent sunt în pericol”, a subliniat Marius Humelnicu.

Demolarea garajelor de lângă Spitalul Judeţean Galaţi nu poate fi finalizată, iar lucrările de restructurare urbană demarate de Primăria municipiului Galaţi nu pot fi continuate din cauza unui garaj şi a unui mic magazin de cartier care nu pot fi demolate deoarece deţinătorii au acte de proprietate ba pe construcţie, ba pe teren şi construcţie. Primăria Galaţi a căutat soluţii pentru ca şi cele două construcţii să fie demolate.

Pentru garaj s-a găsit soluţia achiziţionării acestuia de către municipalitate. În acest sens, s-a elaborat un proiect de hotărâre ce urmează a fi supusă aprobării Consiliului Local Galaţi prin care se propune cumpărarea de către Municipiul Galaţi a imobilului situat în str. Costache Conachi nr. 1A,  format din teren în suprafaţă de 60 m.p. şi construcţie (garaj) în suprafaţă de 28 m.p. la un preţ negociat cu proprietarul de 11.000 euro la care se vor adăuga şi cheltuielile ocazionate cu autentificarea contractului de vânzare  - cumpărare care vor fi suportate de către cumpărător.

În schimb, pentru spaţiul comercial care este construit pe un teren concesionat de la Primăria Galaţi, proprietate privată fiind doar clădirea, potrivit informaţiilor obţinute de la Biroul de Presă al municipalităţii, se poartă discuţii cu proprietarul pentru a stabili sumele şi modalităţile pentru dobândirea acestuia.

SURSA FOTO: Facebook - Grupul Galati : Sesizarile cetatenilor ! (Tarbuc Costel)

Joi, 14 Aprilie 2022 17:22

Apă potabilă şi canalizare la Matca

Studiul de fezabilitate aferent proiectului “Sprijin pentru pregătirea aplicației de finanţare și elaborare documentaţii de atribuire pentru proiectul de reabilitare și extindere sisteme de alimentare cu apă și de canalizare în judeţul Galaţi - etapa 2” a fost prezentat joi, 14 aprilie 2022, în cadrul unei conferinţe de presă prezidată de directorul general al APA CANAL SA, Gelu Stan, primarul municipiului Galaţi, Ionuţ Pucheanu, preşedintele CJ Galaţi, Costel Fotea - în calitate de preşedinte al ADI ”Serviciul Regional Apa Galaţi”, dar şi de primarul comunei Matca.
Prin intermediul acestui proiect, va fi extins sistemul de alimentare cu apă potabilă astfel: 8907 m de extindere a conductei de aducţiune, construirea unei staţii de clorinare, construirea a 2 rezervoare de înmagazinare apă potabilă, construirea a 2 staţii de pompare apă potabilă şi extinderea reţelelor de distribuţie cu 96.984 m. În  privinţa sistemului de canalizare, este vorba despre extinderea reţelei de canalizare cu 92.422 m, construirea a 20 de staţii de pompare apă uzată şi construirea a 8.507 m de conducte de refulare apă uzată.
Investiţia se ridică la aproximativ 140 milioane de lei, iar sursele de finanţare sunt din fonduri europene (maxim 85%), bugetul de stat, bugetul local şi co-finanţare beneficiar.

Luni, 22 Noiembrie 2021 20:50

Un gălăţean în guvernul PSD-PNL-UDMR

Partidul Social Democrat a aprobat, luni, 22 noiembrie 2021, în şedinţa Consiliului Politic Naţional, lista miniştrilor propuşi de PSD în Guvernul Ciucă. PSD va avea 9 ministere şi secretariatul general al Guvernului.

Printre cei 9 miniştri PSD propuşi se află şi un gălăţean. Este vorba despre senatorul PSD Marius Humelnicu, fost city manager al municipiului Galaţi şi fost secretar de stat în Ministerul Transporturilor. 

Potrivit deciziei Consiliului Politic Naţional al PSD, lista miniştrilor PSD în Guvernul Ciucă este următoarea:

Ministerul Finanţelor: Adrian Câciu

Ministerul Apărării: Vasile Dîncu

Ministerul Transporturilor: Sorin Grindeanu

Ministerul Muncii: Marius Budăi

Ministerul Tineretului şi Familiei: Gabriela Firea

Ministerul Culturii: Lucian Romaşcanu

Ministerul Economiei: Marius Humelnicu

Ministerul Sănătăţii: Alexandru Rafila

Ministerul Agriculturii: Adrian Chesnoiu

PNL şi PSD au mai stabilit ca în vara anului 2023 să nu se schimbe doar premierul, ci să se rotească şi ministerele avizatoare şi cele „de forţă”, în aceste condiţii, Justiţia şi Internele vor ajunge la PSD, iar Finanţele, Apărarea şi Secretarul General al Guvernului vor fi la PNL. 

Înfiinţat în vara acestui an, Centrul de Excelenţă Galaţi a început activitatea, după ce timp de o lună de zile s-au desfăşurat selecţiile cadrelor didactice şi elevilor şi au fost înfiinţate grupele de excelenţă pentru un număr de 14 discipline. 27 de grupe care însumează aproape 250 de elevi şi 32 de profesori au pornit, începând de săptămâna trecută, pe drumul spre succes.

Mesajul directorului Centrului de Excelenţă Galaţi, Maria-Isabela Miron, adresat copiilor şi cadrelor didactice este emoţionant şi mobilizator. 

”Dragi elevi, cadre didactice, părinţi! Despre excelenţă se pot spune multe: că este despre muncă, perseverenţă, disciplină şi curaj. Pentru că noi suntem Centrul de Excelenţă, vă pot spune că, de fapt, excelenţa este despre curiozitate trezită într-un copil de un profesor cu pasiune pentru disciplina sa. Prin urmare, acasă la Centrul de Excelenţă, veţi gasi mentori şi discipoli cu pasiune pentru excelenţă. Cine suntem noi? Toţi cei ce parcurg drumul în virtutea abilităţilor şi deprinderilor ce le-am dobândit şi cultivat. Suntem noi, profesorii, dar şi voi, elevii, cei ce aţi ales să parcurgem împreună drumul devenirii. 32 de cadre didactice şi aproape 250 de elevi au ales să pornească împreună pe acest drum. Vom cerceta, vom învăţa şi, în final, vom creşte împreună! Cele 27 de grupe ale Centrului de Excelenţă şi-au început, sau îşi vor începe foarte curând activitatea. Vom rămâne online până când şcolile îşi vor reîncepe activitatea în format fizic urmând ca apoi, activităţile noastre să se desfăşoare în şcolile partenere. Mulţumesc directorilor Colegiului Naţioanal ”Vasile Alecsandri”, Colegiului Naţional ”Mihail Kogălniceanu”, Colegiului Naţional ”Alexandru Ioan Cuza”, Liceului Teoretic ”Emil Racoviţă”, Şcolii Gimnaziale nr. 29, Şcolii Gimnaziale ”Miron Costin”, Şcolii Gimnaziale nr. 28 şi Şcolii Gimnaziale nr.22 care, în ciuda dificultăţilor cu care şcolile se confruntă în această perioadă, au acceptat să-şi deschidă porţile pentru elevii şi cadrele didactice ale Centrului Judeţean de Excelenţă. Elevilor le doresc să găsească la Centrul de Excelenţă acea sursă de motivaţie care să le stimuleze dorinţa de aprofundare şi perfecţionare în domeniul ales, părinţilor le doresc să găsească mereu puterea de a-şi sprijini copiii indiferent de situaţie sau rezultat, iar cadrelor didactice le doresc să rămână lumină pe drumul devenirii discipolilor lor. Mult succes tuturor!”, prof. dr. Maria-Isabela Miron, director Centrul Judeţean de Excelenţă Galaţi.

Primarul municipiului Galaţi, Ionuţ Pucheanu, va merge luni, 11 octombrie 2021, la Cotroceni, pentru a se întâlni cu preşedintele României Klaus Iohannis. Edilul va face parte din delegaţia PSD care va fi formată din preşedintele Marcel Ciolacu, secretarul general Paul Stănescu şi trei aleşi locali: Ionuţ Pucheanu, Corneliu Ştefan (preşedintele Consiliului Judeţean Dâmboviţa), şi Corina Ene (primar în comuna bihoreană Căbeşti).

Cei trei aleşi locali sunt reprezentanţii primarilor PSD care au fost ignoraţi de guvernul Cîţu la împărţirea banilor din Fondul de rezervă. 

Reamintim că Preşedintele Klaus Iohannis a convocat partidele parlamentare la consultări, după demiterea guvernului. Consultările vor avea loc luni, începând cu ora 12. Primul partid chemat la consultări este PNL, urmat de PSD şi USR.

Alegerile locale parţiale pentru funcţia de primar al oraşului Galaţi s-au încheiat, iar rezultatul votului este cel preconizat. PSD a câştigat din nou. Iniţial, la alegerile locale din septembrie 2020, alegerile au fost câştigate de Laurenţiu Viorel Gîdei (PSD) care a renunţat la această funcţie după ce a candidat şi la alegerile parlamentare fiind ales deputat. Atunci, Gîdei Laurenţiu-Viorel (PSD) a câştigat alegerile cu un procent de 69,81% (1.945 voturi), candidatul PNL de atunci, Artene Sorin-Aurelian a primit 696 de voturi (24,98%).

La alegerile din această duminică (27 iunie 2021), potrivit numărătorii paralele a PSD, câştigător este tot candidatul PSD, Ion Andone (foto ↑) cu 60 (%) voturi, iar candidatul PNL, Andra Mihaela Costache a obţinut un procent de 30 %. Ceilalţi 3 candidaţi, Tudorel Avram (AUR), Ion Vieru (ProRomânia), Cătălin Tudose (PMP) au procente foarte mici. La acest scrutin, în oraşul Târgu Bujor au fost înscrişi 6.459 de votanţi pe liste permanente şi complementare, iar la urne s-au prezentat 46,95% dintre aceştia, adică 3.033 de bujoreni.

Potrivit datelor oficiale centralizate de Autoritatea Electorală Permamentă, Ion Andone (PSD) a obţinut 1.922 de voturi (64,38%), Andra-Mihaela Costache - 1.021 voturi (34,20%), Tudorel Avram (AUR) - 23 voturi (0,77%), Cătălin Tudose (PMP) - 13 voturi (0,43%) şi Ion Vieru (Pro România) - 6 voturi (0,20 %).

Alegerile locale parţiale pentru funcţia de primar al oraşului Galaţi s-au încheiat, iar rezultatul votului este cel preconizat. PSD a câştigat din nou. Iniţial, la alegerile locale din septembrie 2020, alegerile au fost câştigate de Laurenţiu Viorel Gîdei (PSD) care a renunţat la această funcţie după ce a candidat şi la alegerile parlamentare fiind ales deputat. 

Atunci, Gîdei Laurenţiu-Viorel (PSD) a câştigat alegerile cu un procent de 69,81% (1.945 voturi), candidatul PNL de atunci, Artene Sorin-Aurelian a primit 696 de voturi (24,98%).

La alegerile din această duminică (27 iunie 2021), potrivit numărătorii paralele a PSD, câştigător este tot candidatul PSD, Ion Andone cu aproximativ 60 % din voturi, iar candidatul PNL, Andra Mihaela Costache a obţinut un procent de 30 %. Ceilalţi 3 candidaţi, Tudorel Avram (AUR), Ion Vieru (ProRomânia), Cătălin Tudose (PMP) au procente foarte mici.

La acest scrutin, în oraşul Târgu Bujor au fost înscrişi 6.459 de votanţi pe liste permanente şi complementare, iar la urne s-au prezentat 46,95% dintre aceştia, adică 3.033 de bujoreni. 

 

Vom reveni cu datele oficiale centralizate de Autoritatea Eelectorală Permamentă.

Pagina 1 din 4