Ioana Tanase

Ioana Tanase

Preşedintele României, Klaus Iohannis, şi Preşedintele Poloniei, Andrzej Duda, vor participa marţi, 11 mai 2021, la ziua distinşilor vizitatori a exerciţiului militar „Justice Sword 21”, care se desfăşoară la Poligonul Smârdan din judeţul Galaţi şi la care Polonia participă cu forţele şi mijloacele tehnice desfăşurate în ţara noastră, în cadrul Prezenţei Adaptate de pe Flancul Estic aliat, din structurile Brigăzii multinaţionale NATO de la Craiova.
Exerciţiul are ca obiectiv verificarea capacităţii structurilor participante de a executa acţiunile şi măsurile stabilite prin documentele de planificare şi modul de realizare a sprijinului acordat de România pentru forţele şi echipamentele militare care tranzitează teritoriul naţional.

Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a publicat datele privind cheltuielile partidelor politice provenind din subvenţii pentru luna martie. Pornind de la aceste declaraţii, Exper Forum continuă să publice rapoarte de monitorizare care ilustrează destinaţia banilor publici utilizaţi de cele şapte partide politice care primesc fonduri pentru rezultatele obţinute la locale şi parlamentare în 2020.
Raportul integral pot fi consultate pe site-ul www.expertforum.ro şi pe www.banipartide.ro.
Monitorizarea realizată pentru ianuarie şi februarie a ilustrat faptul că partidele politice au cheltuit cam 1/3 din sumele primite în fiecare lună, cu menţiunea că acestea pot păstra banii de la o lună la alta şi nu trebuie să îi returneze nici la finalul anului, deci raportul este unul orientativ.
Partidele au primit pentru luna martie suma de 11,285,100.38 lei, mai puţin decât în ianuarie şi februarie, când au primit câte 19,843,634.81 lei. Pentru luna aprilie AEP a virat în conturile partidelor 13,695,601.59 lei.
Principalele concluzii:
- Partidele au cheltuit mai mult ca lunile trecute, respectiv 7,8 milioane, comparativ cu 6.8 milioane în ianuarie şi 6.1 milioane în februarie.
- Cu excepţia Pro România toate partidele au cheltuit mai puţin decât au primit. Dacă ne raportăm la sumele primite în martie, PSD a cheltuit aproape toţi banii (95%), USR aproape trei sferturi, iar celelalte partide aproximativ jumătate. PSD a avut cea mai mai creştere la cheltuieli, de la 2.7 milioane de lei în februarie la 4.1 milioane în martie. În schimb cheltuielile Pro România au continuat să scadă.
- Ca în lunile trecute, AUR nu a cheltuit decât pe comisioane bancare.
- Dacă ne uităm la sumele totale cheltuite, procentele sunt similare cu cele din lunile anterioare. Cea mai mare parte din bani, adică 53% s-a alocat către presă şi propagandă. Apoi, partidele cheltuie 18% pe personal şi 10% pe chirii şi utilităţi pentru sedii. PSD rămâne campion la cheltuielile pentru promovare cu 2.6 milioane de lei, urmat de PNL cu 1.3 milioane de lei.
Modul în care cheltuie partidele politice banii ne arată că relativ puţini bani sunt investiţi în dezvoltare. Cea mai mare parte se îndreaptă către achitarea unor servicii pentru reclamă şi personal, iar consultanţa politică, studiile sociologice, plata unor experţi sau orice alte activităţi de dezvoltare nu sunt foarte vizibile în bugetele partidelor plătite din subvenţii. USR este singurul partid care a finanţat lunar studii sociologice, cu aproape 1000 de euro, alte cheltuieli de acest fel fiind înregistrate în ianuarie de PSD şi PNL (aproape jumătate de milion de lei).
Statistici la nivel de partid:
- PSD a cheltuit 65% din bani pentru presă şi propangandă, după cum arătam şi anterior. Personalul a reprezentat 13% din cheltuieli. Pentru consultanţă politică social-democraţii au cheltuit 4% din bani, iar pentru activităţi politice 2%.
- PNL a cheltuit 75% din bani pentru presă şi propagandă, 10% pentru personal şi 6% pentru consultanţă politică.
- USR a cheltuit jumătate din bani pentru personal şi doar 13% pentru propagandă. Chiriile au reprezentat 17% din bani, iar consultanţa politică 3%.
- Pro România rămâne partidul cu cele mai mari cheltuieli pentru sedii, adică 392,214.94 lei, de aproape 10 ori mai mult decât PSD, care are cele mai mici cheltuieli pentru spaţii dintre toate cele şapte partide. Suma e de 2.3 ori mai mare decât alocările din subvenţii pentru martie.
- PMP a cheltuit aproape 60% din bani pentru personal şi o cincime pentru chirii.
- Plus a cheltuit o treime din bani pentru personal, un sfert pentru chirii şi 12% pentru propagandă. Plus şi USR au alocat cele mai multe fonduri pentru onorariile avocaţilor, executorilor şi experţilor, reprezentând 7-8% din banii cheltuiţi.

Ministerul Finanţelor emite, începând cu 5 mai 2021, 2 noi emisiuni de titluri de stat în cadrul Programului Tezaur, cu maturităţi de 1 şi 3 ani şi dobânzi de 2,95% şi, respectiv, 3,35%. Titlurile de stat au valoare nominală de 1 leu şi sunt în forma dematerializată.
Titlurile de stat pot fi cumpărate:
- Între 5-26 mai 2021 de la unităţile Trezoreriei Statului;
- Între 5-24 mai 2021 pentru mediul rural şi 5-25 mai 2021 pentru mediul urban prin Compania Naţională Poşta Română.
Dobânda este anuală, plătibilă la termenele prevăzute în prospectul de emisiune. De asemenea, titlurile de stat emise în cadrul Programului Tezaur sunt transferabile şi se pot răscumpăra în avans. Un investitor poate efectua una sau mai multe subscrieri în cadrul unei emisiuni.
"Am căutat să oferim o variantă de economisire avantajoasă pentru populaţie, de aceea vom menţine politica dobânzilor atractive prin acordarea unei prime apropiată de nivelul maxim permis de cadrul legal, respectiv 100 de puncte de bază, concomitent cu neimpozitarea câştigurilor aferente acestor titluri de stat. Încurajez persoanele fizice care dispun de lichidităţi să subscrie pentru titlurile TEZAUR prin intermediul unităţilor Trezoreriei Statului sau ale Poştei Române", a declarat ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare.
Sunt eligibile persoanele fizice care au împlinit vârsta de 18 ani la data efectuării subscrierii. A fost eliminată plafonarea sumelor care pot fi investite de persoanele fizice în cadrul acestor emisiuni. Alternativa de economisire a Ministerului Finanţelor se bucură de un interes crescut al românilor, veniturile aferente fiind neimpozabile.
Fondurile obţinute de Ministerul Finanţelor în calitate de emitent, ca urmare a emisiunii de titluri de stat, vor fi utilizate pentru finanţarea deficitului bugetar şi refinanţarea datoriei publice.
Prospectul de emisiune şi orice eventuale modificări ale acestuia vor fi publicate pe: www.mfinante.gov.ro (secţiunea Datorie publică), www.comunicatii.gov.ro, www.posta-romana.ro.

Pactul verde european are scopul de a face economia UE durabilă. Unul dintre elementele cheie ale planului este lansarea unor mijloace de transport mai curate şi mai sănătoase, având în vedere că sectorul transporturilor este în prezent responsabil pentru aproximativ 25% din emisiile de gaze cu efect de seră ale UE. Pactul verde european urmăreşte o reducere cu 90% a emisiilor de transport până în 2050.
La 1 aprilie 2021, conducerea Siemens Mobility România - Florian Paul Roettig, CEO Siemens Mobility SRL şi Adrian Stoica, CFO Siemens Mobility SRL, au fost invitaţi să participe la o consultare publică în prezenţa membrilor Ministerului Transporturilor cu privire la reînnoirea materialului rulant prin Planul naţional de recuperare şi rezilienţă 2021-2026, relatează clubferoviar.ro.
În prezent, 50% din reţeaua feroviară europeană nu este electrificată şi, de fapt, pe teritoriul României încă funcţionează mai mult de 800 de locomotive diesel şi trenuri diesel. Dar acum, Guvernul României are în vedere înlocuirea parţială a acestora cu trenuri cu hidrogen şi/ sau trenuri electrice de ultimă generaţie. Având în vedere acest lucru, Siemens Mobility a discutat cu participanţii Ministerului Transporturilor cu privire la aspectele de mediu, tehnice şi financiare ale unei astfel de posibile achiziţii viitoare.

Hidrogen vs. Electric - care este cazul de utilizare adecvat?

Cea mai mare eficienţă, de până la 76%, este asigurată de trenurile cu acţionare electrică pură. Producţia, transportul şi stocarea hidrogenului consumă mai multă energie şi, prin urmare, eficienţa hidrogenului este de aproximativ 30%. Soluţia optimă în ambele cazuri este utilizarea energiei „verzi” pentru operarea unui tren - cum ar fi energia produsă de vânt, soare sau apă.
Pentru a lua o decizie cu privire la utilizarea unui tren cu hidrogen sau a unui tren cu baterii pe o cale ferată neelectrificată, trebuie analizat cazul de utilizare corespunzător. Dacă, de exemplu, se va stabili o legătură continuă de tren între Gara de Nord şi Aeroportul Henry Coandă, datorită distanţei destul de scurte de 19 km dintre aceste staţii, Siemens Mobility recomandă luarea în considerare a utilizării unui tren acţionat cu baterii. Trenurile cu acţionare cu baterii de la Siemens Mobility pot fi folosite şi ca EMU obişnuite (unităţi electrice multiple), bateriile pot fi încărcate de la pantograf în decurs de 15 minute şi pot funcţiona până la 120 km complet autonom numai pe baterii. Prin urmare, principalele avantaje sunt că pentru funcţionarea trenurilor cu baterii nu este necesară o infrastructură suplimentară, cum ar fi o staţie de alimentare cu hidrogen, şi că un astfel de tren poate fi utilizat la fel de bine ca EMU. Astfel, vor fi necesare investiţii mai mici în infrastructură în comparaţie cu un tren cu hidrogen.

Siemens Mobility oferă două tipuri de trenuri cu baterii şi un tren nou-nouţ cu hidrogen

Mireo Plus B este un tren electric cu unităţi multiple (EMU) pentru transport regional care îşi extrage energia din reţeaua de contact sau din sistemele de baterii din containerele situate sub podea. Trenul foloseşte baterii litiu-ion cu o durată lungă de viaţă. În condiţii de viaţă reală, în timp ce funcţionează cu baterii la viteze de până la 160 km/h, trenul cu două vagoane şi 120 de locuri are o autonomie de aproximativ 80 până la 90 de kilometri. Versiunea cu trei vagoane cu 165 de locuri poate opera chiar şi pe distanţe de 100 până la 120 de kilometri, rulând pe baterii la aceleaşi viteze. Comparativ cu un set de trenuri similar cu motor diesel, Mireo Plus B economiseşte în medie 24 de tone de CO2 pe an. În ciuda cheltuielilor suplimentare pentru sistemul de baterii, punctul de echilibru pentru economiile de CO2 este deja atins în decurs de un an şi jumătate pentru trenurile cu o medie de 200.000 de kilometri pe an.
Mireo Plus H: Hidrogenul este o sursă excelentă de energie cu o densitate mare de energie. Cu alte cuvinte, o cantitate foarte mare de energie pe unitate volumetrică poate fi stocată în hidrogen (presupunând o compresie corespunzătoare) şi recuperată în celula de combustibil ca electricitate. Aceasta înseamnă că, în cadrul portofoliului de sisteme cu acţionare hibridă pentru trenuri de navetă şi regionale al companiei Siemens Mobility, Mireo Plus H este cel mai potrivit pentru rutele pe distanţe lungi. În timp ce trenurile Mireo Plus B sunt cea mai bună alegere pentru distanţe de până la 120 km în funcţie de configuraţie, trenurile Mireo Plus H ating distanţe de până la 600 km ca trenuri din două unităţi şi de la 800 la 1.000 km ca trenuri din trei unităţi, în funcţie de profilul liniei şi de modul de funcţionare.
De exemplu, între Gara de Nord şi oraşul Piteşti (aproximativ 240 km dus-întors), sau pe alte linii de cale ferată de până la 1000 de km distanţă, utilizarea trenurilor cu hidrogen este fezabilă.

Confederaţia Operatorilor şi Transportatorilor Autorizaţi din România (C.O.T.A.R.) a transmis un comunicat de presă prin care se arată revoltată că a fost ignorată total în legătură cu Legea RCA. „O Ordonanţă de Urgenţă urmează să schimbe Legea RCA în favoarea firmelor de asigurări şi în defavoarea consumatorilor. Ne pregătim de miting, unde îi vom invita pe cei peste 40.000 de păgubiţi care azi sunt în instanţă pentru recuperarea contravalorii reparaţiilor, persoane fizice, persoane fizice autorizate, societăţi de transport, unităţi reparatoare. Păgubiţii vor fi obligaţi la co-plată, pentru servicii mult mai proaste şi mai scumpe, luându-li-se inclusiv dreptul la închirierea unei maşini, în perioada reparaţiilor. COTAR a atras atenţia Guvernului României, în nenumărate rânduri, să respingă adoptarea prin OUG a acestor măsuri care vor afecta peste 8 milioane de şoferi”, se arată în comunicatul de presă al COTAR.
Potrivit Confederaţiei, cele mai nocive propuneri pe care Guvernul României intenţionează să le adopte în prima jumătate a lunii mai sunt:
- Co-plata despăgubirilor. Persoanele nevinovate de producerea unui accident de circulaţie vor fi nevoite să suporte o parte dintre costurile de reparaţii ale autovehiculului avariat în baza tichetului RCA.
- Anularea dreptului păgubitului RCA de a mandata unitatea reparatoare în relaţia cu firma de asigurări. În această situaţie, păgubitul RCA va rămâne pe cont propriu, în ghearele birocratice ale firmelor de asigurări, acesta urmând să achite despăgubirea către service, pentru a-şi putea ridica autovehiculul reparat, urmând ca apoi să se lupte pe cont propriu cu firmele de asigurări, pentru recuperarea banilor de reparaţii.
- Interzicerea păgubitului RCA de a-şi închiria un autovehicul pentru perioada reparaţiei fără acordul firmei de asigurări şi fără achitarea anticipată a costurilor de închiriere şi a garanţiei percepute de către firma de rent-a-car, pentru perioada închirierii.
- Şoferii români nu vor putea să îşi încheie asigurarea pentru o perioadă mai scurtă de şase luni, decât în cazul înmatriculării unui nou autovehicul. Practic, poliţele RCA cu valabilitate de o lună, trei luni sau în funcţie de activitatea sezonieră a şoferului vor dispărea din ofertele firmelor de asigurări.
- RCA se va plăti, obligatorui, chiar şi pentru maşinile scoase din circulaţie şi neînmatriculate.
„Nu adoptaţi acest OUG! Singura urgenţă de adoptare a acestui OUG este lăcomia firmelor de asigurări, iar Guvernul României, care a căzut în capcana firmelor de asigurări, va fi direct responsabil de consecinţele care-i vor afecta pe cei peste 8 milioane de soferi din România. Dacă vreţi cu adevărat să protejaţi cetăţenii acestei ţări, opriţi hemoragia financiară care se dezvoltă în România prin contracte de reasigurare de 50-80% din valoarea primelor RCA încasate. Verificaţi contractele de servicii IT şi de consultanţă ale firmelor de asigurări. Verificaţi dosarul preţurilor de transfer ale firmelor de asigurări. Veţi constata că doar 40% din valoarea primelor încasate merg pentru despăgubiri materiale”, a declarat Vasile Ştefănescu, preşedinte COTAR.

Luni începe în România recensământul agricol. Aşa cum Monitorul de Galaţi a mai relatat, peste 17.000 de recenzori dotaţi cu tablete vor merge la fiecare fermă în parte pentru a culege date legate de culturi, animale sau angajaţi.
Informaţiile sunt necesare pentru acordarea de subvenţii de către Uniunea Europeană şi pentru programul naţional care vrea să încurajeze asocierea între agricultori. De asemenea, în baza acestui recesământ, guvernul intenţionează să elaboreze strategia agricolă pentru următorii ani.
Datele din prezent arată că România are cele mai multe exploataţii agricole din Uniunea Europeană, adică 3,4 milioane de ferme sau gospodării, dintre acestea, 97% au sub 5 ha, în timp ce media europeană este de 15 ha pentru fiecare fermă. Recensământul agricol este programat între 10 mai şi 31 iulie.

Asociaţia Forumul Judecătorilor din România şi Asociaţia Iniţiativa pentru Justiţie cer reforme rapide în justiţie, pentru alinierea legislaţiei naţionale cerinţelor minimale ale Cosiliului Europei privind statul de drept. Cele două asociaţii de magistraţi atrag atenţia asupra ultimului raport GRECO, preocupat în mod special de faptul că „recomandarea de a fi abandonată crearea Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie nu a fost implementată, aspect care, împreună cu independenţa funcţională a procurorilor, răspunderea materială a judecătorilor şi procurorilor, reprezintă în mod constant ameninţări la adresa independenţei sistemului judiciar în România”.
În plus, cele două asociaţii subliniază faptul că nu a fost încă abrogată niciuna dintre modificările dăunătoare aduse legilor justiţiei în perioada 2018-2019 şi intrate în vigoare.

10 reforme necesare urgent în justiţie

În opinia celor două asociaţii de magistraţi, cel puţin următoarele reforme sunt necesare urgent, preferabil prin proiecte de lege punctuale, mai simplu de adoptat:
1. Reglementări legislative pentru admiterea în magistratură, delegarea, detaşarea şi transferul magistraţilor; renunţarea la dispoziţiile care prevăd dublarea perioadei de pregătire în cadrul Institutului Naţional al Magistraturii;
2. Desfiinţarea necondiţionată a secţiei de parchet separate, creată pentru investigarea infracţiunilor comise de judecători şi procurori;
3. Abrogarea limitărilor cu privire la libertatea de exprimare, materializate în obligaţia de abţinere a magistraţilor de la „manifestarea sau exprimarea defăimătoare în raport cu celelalte puteri ale statului”;
4. Reinstaurarea meritocraţiei în magistratură; reglementarea unor examene meritocratice de promovare, inclusiv şi mai ales la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
5. Revizuirea sistemului de numire şi revocare a procurorilor-şefi şi limitarea rolului ministrului justiţiei în aceste proceduri, simultan cu creşterea atribuţiilor Consiliului Superior al Magistraturii; întărirea independenţei procurorului şi reglementarea clară şi restrictivă a noţiunii de procuror ierarhic superior;
6. Respectarea rolului şi a atribuţiilor stabilite de Constituţie pentru Consiliul Superior al Magistraturii, ca organism colegial, prin înlăturarea transferării arbitrare a unor atribuţii ale Plenului către secţii sau către anumiţi judecători, în funcţie de gradul profesional deţinut, de natură a deturna funcţionarea colegială; revizuirea dispoziţiilor privind alegerea şi revocarea membrilor CSM, în sensul instituirii unui vot universal, respectiv a unei proceduri flexibile şi accesibile;
7. Reorganizarea Inspecţiei Judiciare, reconsiderarea rolului şi a atribuţiilor inspectorului-şef; reglementarea unor examene meritocratice pentru selectarea inspectorilor judiciari şi funcţiile de conducere din cadrul Inspecţiei Judiciare; abrogarea OUG nr.77/2018;
8. Abrogarea dispoziţiilor introduse în anii 2018-2019 de natură a încărca nejustificat volumul de muncă al instanţelor şi parchetelor;
9. Revizuirea normelor privind răspunderea materială a magistraţilor, cât timp acestea ignoră independenţa justiţiei;
10. Ratificarea de Parlamentul României a Protocolului nr. 16 la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, al cărui text a fost adoptat de Comitetul Miniştrilor la data de 10 iulie 2013 şi care a fost deschis spre semnare la 2 octombrie 2013, la Strasbourg. Protocolul nr. 16 prevede posibilitatea pentru cele mai înalte jurisdicţii ale părţilor contractante de a solicita un aviz consultativ Curţii Europene a Drepturilor Omului, atunci când apreciază că o anumită cauză aflată pe rolul lor ridică o problemă gravă privind interpretarea sau aplicarea Convenţiei sau a protocoalelor sale.

Catedrala Mântuirii Neamului deţine cel mai mare iconostas din lume, cu o lungime de 23,8 m şi o înălţime de 17,1 m, confirmă Academia Recordurilor Mondiale (Academy of World Records).
Catapeteasma Catedralei Naţionale a fost realizată sub conducerea pictorului Daniel Codrescu în decursul anului 2018. Iconostasul cuprinde 45 de icoane realizate în stil bizantin şi aşezate pe 4 registre. Mozaicul este realizat din tesere fabricate în atelierul Orsoni din Veneţia. Peste 400, scrie Basilica.ro.
Catapeteasma va fi acoperită cu mozaic pe ambele părţi, însumând un total de 800 de metri pătraţi de pictură în mozaic. Academia menţionează că după ce catedrala va fi pictată integral (tot în tehnica mozaic) va deţine cea mai mare colecţie interioară de picturi în mozaic.
De asemenea, pe absida altarului este cea mai mare reprezentare a Maicii Domnului (Platytera) din România, cel puţin, având 16 metri de la bază până la vârful aureolei.
Catedrala Naţională a fost sfinţită la 100 de ani de la Marea Unire şi are hramurile „Înălţarea Domnului” - Ziua Eroilor şi „Sfântul Apostol Andrei, Ocrotitorul României”.

Catedrala Mântuirii Neamului în cifre

Catedrala, înaltă de 120 de metri, va fi dotată cu 8 lifturi. Clopotele catedralei au o greutate totală de 33 de tone şi se află la o înălţime de 60 de metri. Catedrala Naţională are 28 de uşi de bronz cu reprezentări iconografice. Acestea vor fi coordonate de un sistem computerizat care va comanda deschiderea automată a uşilor în caz de alarmă. De asemenea, Catedrala are un total de 392 de ferestre.
În Altar, în piciorul Sfintei Mese este aşezată lista cu peste 350.000 de nume ale eroilor români cunoscuţi, dar şi fragmente din moaştele Sfinţilor Martiri Brâncoveni şi ale Mucenicilor de la Niculiţel.
Peste 110 milioane euro au fost investiţi în construcţia „la roşu”. În prezent, se fac lucrări de pictură în interior, tencuiri şi placări cu piatră la exterior. Se lucrează la subsoluri şi la spaţiile exterioare ale catedralei.

Video: https://www.youtube.com/watch?v=iK3kf9Ra_RY

O decizie a Curţii Europene de Justiţie (CJUE) stabileşte că toate vehiculele înmatriculate pe teritoriul Uniunii Europene trebuie să aibă RCA până în momentul în care sunt radiate. CJUE exclude şi posibilitatea suspendării RCA, instrument prezent în legislaţia din România şi destul de des folosit în ultima perioadă.
În România, ponderea maşinilor asigurate în totalul vehiculelor înmatriculate este, potrivit majorităţii estimărilor, sub nivelul impus de UE, adică 85%. Vehiculele foarte vechi şi de cele mai multe ori nefolosite, coboară ponderea maşinilor cu RCA la un nivel mai redus decât ar trebui. Potrivit estimărilor, circa 2 milioane de vehicule, din 9,2 milioane cât erau înmatriculate la finalul lui 2020, sunt mai vechi de 20 de ani, multe dintre ele nemafiind folosite în trafic. CJUE consideră că ele prezintă totuşi riscuri şi trebuie să aibă RCA, anunţă economica.net.
În acest context, aproximativ 2 milioane de autovehicule vor avea nevoie de RCA.

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale anunţă că Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale a anunţat că prelungeşte sesiunea de primire a cererilor de finanţare pentru submăsura 6.1 „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri” dedicată celor din diaspora, până la data de 05 iulie 2021, ora 16.00.
Alocarea financiară pentru această sesiune continuă este de 20 milioane de euro. Pragul de calitate pentru perioada mai-iulie este de 25 de puncte. Până în prezent au fost depuse 172 de proiecte a căror valoare însumează 6,9 milioane euro.
Sprijinul public acordat prin PNDR 2020 pentru instalarea tinerilor fermieri este 100% nerambursabil, în valoare de 40.000 de euro sau de 50.000 de euro, în funcţie de dimensiunea exploataţiei agricole (dimensiunea exploataţiei agricole se poate calcula şi prin noua aplicaţie pusă la dispoziţia publicului pe pagina de internet a AFIR - http://so.afir.info/).
Finanţarea se acordă tinerilor fermieri sub formă de sumă forfetară în două tranşe: 75% din cuantumul sprijinului la semnarea Contractului de finanţare şi 25% din cuantumul sprijinului în funcţie de implementarea corectă a Planului de Afaceri, fără a depăşi trei ani (cinci ani pentru exploataţiile pomicole) de la semnarea Contractului de finanţare.
Acordarea sprijinului va fi proporţională cu gradul de îndeplinire a Planului de Afaceri.
Ghidul solicitantului şi materialele necesare accesării pot fi consultate pe site-ul AFIR, www.afir.info - Investiţii PNDR, în secţiunea dedicată submăsurii 6.1 „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri”.

Pagina 1 din 126