Statele Unite şi-au consolidat poziţia de cel mai mare exportator de arme din lume în ultimii cinci ani, asigurând aproximativ o treime din armele comercializate la nivel global, conform unui studiu prezentat recent de Institutul Internaţional de Cercetare pentru Pace (SIPRI) de la Stockholm, citat de dpa.
În cea mai recentă evaluare privind tranzacţiile de arme la nivel mondial, SIPRI estimează că volumul global al transferurilor de arme a crescut cu 10% în perioada 2013-2017, comparativ cu 2008-2012.
SUA au asigurat 34% din vânzările globale de arme în această perioadă şi au vândut arme către cel puţin 98 de ţări, a precizat SIPRI. O mare parte din exporturile SUA a însemnat avioane de luptă şi de transport.
Exporturile SUA din perioada 2008-2012 au reprezentat 30% din totalul la nivel mondial.
Aproape jumătate din vânzările SUA au fost către Orientul Mijlociu, în timp ce Asia a reprezentat o treime. La nivel de ţări, Arabia Saudită a fost cea mai importantă piaţă de export pentru SUA, reprezentând aproape 20% din vânzările americane de arme.
Rusia a fost al doilea cel mai mare exportator, cu circa 20% din livrările globale de arme, trimiţând arme către 47 de ţări, precum şi către forţele rebele din estul Ucrainei, conform think tank-ului. Mai mult de jumătate din exporturile Rusiei au mers către India, China şi Vietnam.
Franţa a fost al treilea cel mai mare exportator, urmată de Germania şi China.
Cinci ţări - India, Arabia Saudită, Egipt, Emiratele Arabe Unite şi China - au asigurat peste o treime din importurile globale de arme.
India a fost cel mai mare importator de arme în perioada analizată, cu 12% din total. Principalii săi furnizori au fost Rusia, SUA şi Israel, potrivit Agerpres.

Pacienţii care urmează un tratament în spital pentru infecţii respiratorii sau urinare comune au un risc mai mare de a suferi un atac de cord sau un accident vascular după terminarea treatamentului, potrivit unui nou studiu, informează Press Association.
După ce a analizat datele a 34.027 persoane care au primit tratament pentru infecţii respiratorii sau urinare tipice (la nivelul nasului, gâtului, rinichilor sau vezicii), o echipă de cercetători de la Aston University din Birmingham a concluzionat că, după tratarea cu succes a infecţiilor, pacienţii aveau o probabilitate cu 40% mai mare de a suferi un atac de cord şi cu 150%, de a suferi un accident vascular cerebral, potrivit Agerpres.
Rezultatele, care urmează să fie prezentate la conferinţa American College of Cardiology din Orlando (10-12 martie 2018), sunt extrase dintr-un studiu care a analizat date colectate timp de 14 ani de la 1,2 milioane de pacienţi.
Folosind aceste informaţii, cercetătorii au comparat 34.027 de pacienţi internaţi pentru infecţii respiratorii şi urinare cu persoane de aceeaşi vârstă şi sex dintr-un un grup de control care nu s-au îmbolnăvit de astfel de infecţii.
''Trebuie remarcat faptul că infecţiile par să reprezinte un risc cel puţin la fel de semnificativ, dacă nu cumva mai mare, pentru viitoare boli de inimă şi accidente vasculare ca şi factorii de risc bine stabiliţi precum hipertensiunea arterială şi diabetul'', a explicat cardiologul Rahul Potluri, expert în cercetarea medicală care foloseşte un volum mare de date la Aston University.
''Deşi fusese descoperită o legătură între inflamaţie şi arteroscleroză (depunerea de grăsimi în peretele intern al arterelor), acesta este cel mai amplu studiu care demonstrează că infecţiile obişnuite pot fi un factor de risc semnificativ,'' precizează cercetătorul.
Factori precum vârsta, genul, etnicitatea, obezitatea şi fumatul, cunoscuţi pentru potenţialul de creştere a riscului în cazul bolilor de inimă şi accidentelor vasculare, au fost analizaţi împreună cu probleme medicale precum colesterolul, hipertensiunea arterială, diabet, boli de rinichi, insuficienţă cardiacă şi fibrilaţia atrială.
Potrivit studiului, efectele infecţiilor sunt de o importanţă asemănătoare diabetului, hipertensiunii şi colesterolului şi mai mari decât în cazul obezităţii.
''Datele noastre sugerează că cei care sunt internaţi în spital pentru tratarea unei infecţii respiratorii sau urinare au o probabilitate cu 40% mai mare de a suferi un atac de cord în perioada următoare şi sunt expuşi unui risc de 2,5 ori mai mare să sufere un accident vascular cerebral - în comparaţie cu pacienţii care nu au avut astfel de infecţii - şi au şanse mai mici să supravieţuiască unui astfel de episod'', a concluzionat Rahul Potluri.

Pierderea naturală a masei musculare odată cu înaintarea în vârstă este cauzată de schimbările survenite la nivelul sistemului nervos, iar influenţarea mecanismului autoprotector al muşchilor poate întârzia acest proces, susţine un nou studiu, citat de Xinhua şi BBC.
Descoperirea poate contribui la creşterea şanselor de inversare a procesului de pierdere a masei musculare odată cu înaintarea în vârstă, se arată în concluziile ştiinţifice publicate duminică în Journal of Physiology.
Adulţii tineri au în general între 60.000 şi 70.000 de nervi care controlează mişcarea picioarelor din coloana vertebrală. Însă, studiul efectuat pe 168 de bărbaţi vârstnici a demonstrat că majoritatea celor de până la 75 de ani au circa 50% mai puţine conexiuni nervoase care le controlează membrele inferioare. Din cauza acestei deconectări a unor zone ale sistemului muscular de cel nervos muşchii devin inutili şi se atrofiază.
Însă, în cazul persoanelor vârstnice într-o formă fizică mai bună s-a observat că muşchii dispun de o formă de autoprotecţie ce face ca nervii care supravieţuiesc să dezvolte noi conexiuni nervoase ce contribuie la salvarea unora dintre fibrele musculare detaşate.
Acest mecanism de autoprotecţie funcţionează cel mai eficient la adulţi în vârstă, cu muşchi mari, sănătoşi, atrag atenţia oamenii de ştiinţă. Atunci când mecanismul intern de autoprotecţie nu funcţionează eficient, nervii nu reuşesc să dezvolte noi conexiuni nervoase şi se poate ajunge la pierderea extinsă de masă musculară.
Astfel, se poate ajunge la sarcopenie - o problemă de sănătate ce afectează între 10% şi 20% dintre persoanele cu vârsta de peste 65 de ani.
Cercetătorii nu au desluşit încă motivul pentru care doar la unele persoane conexiunile dintre muşchi şi nervi continuă să funcţioneze la niveluri optime. În acest sens, specialiştii caută să afle dacă practicarea regulată a exerciţiilor fizice la mijlocul vieţii şi la o vârstă înaintată încetineşte procesul deconectării muşchilor de sistemul nervos sau dacă sportul îmbunătăţeşte rata de succes a reconectării nervoase pentru salvarea fibrelor musculare detaşate.
Studiul a fost realizat de oameni de ştiinţă de la Universitatea Metropolitană Manchester, Universitatea Waterloo, Ontario, şi de la Universitatea din Manchester.
''Acum, provocarea constă în creşterea succesului ramificării nervoase pentru salvarea fibrelor musculare detaşate şi astfel reducerea numărului de persoane vârstnice din apropierea noastră care suferă de pe urma pierderii masei mulsculare şi a fragilităţii musculare'', a declarat Jamie McPhee, una dintre principalii autori a cercetării, profesoară la Universitatea Metropolitană Manchester.

Cercetători de la QIMR Berghofer Medical Research Institute, din Australia, au prezentat recent un test digital care determină cu "mare precizie" riscul de a dezvolta un melanom de către persoanele cu vârsta de peste 40 de ani în următorii trei ani şi jumătate, relatează EFE.
"Testul digital ajută la identificarea acelor persoane cu mai mare probabilitate de a dezvolta un melanom, astfel încât medicul să poată decidă cum să acţioneze", notează într-un comunicat profesorul David Whiteman, coautor al testului împreună cu Catherine Olsen.
Whiteman a precizat că testul nu se doreşte în niciun caz un substitut al medicului, oferind utilizatorului doar o orientare generală a riscului pe care îl are de a dezvolta un melanom în următoarele 42 de luni.
Studiul finanţat de National Health and Medical Research Council din Australia este publicat luni de revista de specialitate National Cancer Institute.
Testul calculează riscul ţinând cont de şapte factori, precum vârsta, sexul sau culoarea părului, printre altele, şi a fost elaborat prin compilarea datelor a 42.000 de persoane.
Melanomul, carcinomul bazocelular şi carcinomul epidermoid sunt cele trei tipuri de cancer de piele cele mai frecvente în lume.

Spotify s-a lansat recent în România, cu o versiune gratuită şi una premium bazată pe un abonament lunar. Cu o prezenţă în 62 de pieţe şi peste 159 de milioane de utilizatori activi, Spotify funcţionează chiar şi fără conexiune la internet, arată un comunicat al reprezentanţilor platformei.
Spotify vine în România cu o serie de titluri locale şi internaţionale, reunite într-o bază de date de peste 35 de milioane de melodii, disponibile atât pentru utilizatorii variantei gratuite, dar şi celor care au optat pentru varianta Premium (4,99 dolari). Pentru varianta Premium, administratorii platformei au introdus o perioadă de 30 de zile în care serviciul se poate testa gratuit, folosind un card de credit sau de debit.
Una dintre caracteristicile principale ale acestei platforme este personalizarea, care le permite fanilor să găsească piese noi şi artişti în baza preferinţelor muzicale.
Când un utilizator nou se alătură comunităţii Spotify, el este invitat într-un proces numit „Taste Onboarding” ce ajută serviciul să înţeleagă mai bine muzica pe care acesta o apreciază.
Căutarea personalizată include opţiuni precum Daily Mix (o serie de playlisturi ce îmbină melodiile preferate cu noutăţi ce ar putea fi pe gustul utilizatorului), Release Radar (un playlist format din melodii noi, în baza artiştilor cei mai ascultaţi, conţinut actualizat în fiecare zi de vineri) şi Discover Weekly (un playlist creat în funcţie de obiceiurile specifice utilizatorului, disponibil în curând).

Melodiile pot fi ascultate de pe dispozitivele mobile

Spotify şi PlayStation Music oferă utilizatorilor o experienţă specială, permiţându-le să asculte muzică pe consola PlayStation 4, chiar şi ca fundal sonor în timpul jocului.
Platforma mai oferă playlisturi dedicate unor genuri muzicale sau stări de spirit: din secţiunea Browse pot fi selectate o varietate de playlist-uri precum Hip-Hop, Pop, Rock, Gaming, Sleep, Dinner, Kids, Focus şi multe alte. O calitate superioară a conţinutului audio - până la 320 kbit/s, accesibilitate superioară prin Spotify Connect - folseşte Spotify pe boxe, TV sau în maşină.
Spotify urmăreşte să ducă socializarea la nivelul următor prin integrare unică, ce permite distribuirea conţinutului prin Facebook sau Twitter, precum şi prin Messenger, playlisturi colaborative ce pot fi alcătuite sau distribuite prin Facebook Messenger, melodiile preferate sau playlist-urile alcătuite pot fi distribuite din aplicaţie, astfel încât orice utilizator să devină un potenţial influencer.
Potrivit administratorilor, aplicaţia Spotify rulează atât pe dispozitive mobile, cât şi pe laptop, PC sau tabletă, muzica fiind disponibilă oriunde: Wi-Fi & boxe Bluetooth, TV, Google Chromecast şi PlayStation4 şi PlayStation3, cu aplicaţia Spotify ca telecomandă.
Melodiile pot fi ascultate de pe dispozitivele mobile, chiar şi atunci când aplicaţia rulează în background.
La nivel global, Spotify a schimbat modul în care artiştii şi iubitorii muzicii interacţionează. Artiştii vor ca muzica lor să fie cunoscută, iar Spotify a reuşit să îi facă populari în rândul a milioane de oameni din întreaga lume.
Platforma de streaming musical online a adus peste 8 miliarde de euro industriei muzicale de la lansarea serviciului, în 2008. „Odată cu intrarea pe piaţa din România, Spotify va fi disponibil în 65 de pieţe din întreaga lume”, au precizat iniţiatorii proiectului în comunicat.

Românii au ajuns la vânzări pe platforma Amazon de cel puţin 50 de milioane de dolari, vânzătorii din top 10 realizând anul trecut vânzări de peste 25 de milioane de dolari, anunţă Mediafax.
”Platforma Amazon în momentul de faţă este cel mai simplu mod de a porni o afacere în domeniul comerţului electronic datorită resurselor pe care le oferă, fiind cel mai mare retailer din lume. Prin serviciul FBA, vei avea un stoc în depozitele Amazon care ajunge acolo direct de la furnizor, iar comenzile vor fi prelucrate de angajaţii Amazon. Astfel, vei putea administra afacerea din orice loc unde ai un calculator cu conexiune la internet. Pentru independenţa şi modalităţile nelimitate de scalare va fi însă nevoie să-ţi diversifici canalele de vânzare, Amazon rămânând o parte importantă din ele”, explică Sergiu Nichitean, fondatorul comunităţii amazon-seller.ro.
Un produs uşor de lansat pe Amazon trebuie să fie mic, uşor şi cu puţine părţi mobile. Preţul de vânzare este recomandat să se încadreze între 15-70 dolari. La fel de importantă este şi situaţia nişei, aceasta trebuie să aibă o cerere cât mai mare şi o concurenţă cât mai mică, spune Nichitean. Alegerea eronată a nişei este cel mai mare risc pe care şi-l asumă cei care încep un business în acest nou domeniu. În topul categoriilor care conţin oportunităţi majore de afaceri se află casa şi bucătărie, sport şi outdoors, copii, unelte şi produsele pentru animalele de companie.
Un vânzător pe Amazon are trei modalităţi de a activa: ca persoană fizică, firmă în România sau firmă în SUA. Pentru cineva aflat la începutul business-ului este recomandată prima variantă care presupune o simplificare a birocraţiei. În acest caz listarea produselor pe Amazon se realizează similar cu cea a vânzării ocazionale pe OLX. Veniturile suplimentare trebuie declarate în declaraţia 600 şi trebuie plătit impozitul aferent.
Următorul pas, după stabilirea tipului de business, recomandat pentru cei care îşi doresc să îşi crească afacerea este înfiinţarea unei firme fie în România, fie în Statele Unite ale Americii. Ambele opţiuni prezintă atât avantaje, cât şi dezavantaje, iar taxele sunt plătite către statul din ţara în care este înfiinţată firma.

Pe baza surselor publice care au acoperit subiectul pe parcursul ultimului an, a informaţiilor furnizate de primării, companii şi a interviurilor efectuate, 38 de oraşe mari, medii şi mici din ţară au, în faza de plan, în derulare sau deja finalizate peste 200 de proiecte tip Smart City, se arată în studiul integratorului de soluţii inteligente la cheie Vegacomp Consulting. Lista oraşelor înscrise în cursa Smart City este într-o continuă evoluţie şi include municipalităţi precum Alba Iulia, Arad, Bacău, Balş, Botoşani, Braşov, Bucureşti, Bumbeşti-Jiu, Călăraşi, Cernavodă, Comăneşti, Constanţa, Cluj-Napoca, Deva, Fălticeni, Galaţi, Giurgiu, Gura Humorului, Iaşi, Mangalia, Mioveni, Mizil, Moineşti, Oradea, Piatra Neamţ, Reşiţa, Seini, Sibiu, Slatina, Suceava, Târgovişte, Târgu Jiu, Târgu Mureş, Târgu Neamţ, Târnăveni, Timişoara, Tîrgu Bujor şi Tulcea.
"Oraşele din listă însumează, conform ultimului recensământ, o populaţie de peste 5,631 milioane, iar faptul că peste un sfert din populaţia României trăieşte într-un oraş ce deja păşeşte în epoca Smart City ne bucură. Pe de altă parte, vedem şi potenţialul uriaş al acestor soluţii, dacă luăm în calcul atât populaţia totală, cât şi populaţia urbană rămasă neacoperită ori locuitorii din oraşele cu proiecte Smart City ce încă nu se află în raza imediată a acestor beneficii", spun realizatorii studiului.

Smart Parking, monitorizarea video şi furnizarea de servicii publice de WiFi

Proiectele Smart City identificate au fost segmentate în şase categorii - Smart Economy, Smart Mobility, Smart Environment, Smart People, Smart Living şi Smart Governance, clasificate în concordanţă cu raportările recente ale UE. Vegacomp Consulting a realizat, în funcţie de categoria sau categoriile bifate de fiecare proiect în parte, un clasament naţional al verticalelor.
Lideră este categoria Smart Governance, acoperită de 49 de proiecte, urmată îndeaproape, pe poziţia secundă, de Smart Living, cu 48 de proiecte. Locul al treilea este împărţit, la egalitate, de Smart Economy şi de Smart Mobility, fiecare cu 46 de proiecte în plan, în curs de implementare sau deja livrate. La distanţă urmează Smart Environment, cu 19 proiecte, şi Smart People, cu 13 iniţiative, potrivit Agerpres.
Soluţiile Smart City identificate şi în România, dar în acelaşi timp, scalabile la nivel mondial includ iluminatul stradal, Smart Parking, monitorizarea video şi furnizarea de servicii publice de WiFi, urmate, pe termen mediu, de sisteme de management al traficului, management al deşeurilor şi diferiţi senzori, cum ar fi cei de mediu, folosiţi pentru monitorizarea calităţii aerului.
Printre oraşele care îmbrăţişează soluţiile Smart City atât într-un mod inovator, cât şi acoperitor la nivelul locuitorilor, se află Seini, singurul oraş independent energetic din România, Târgu Neamţ, care a amplasat pe întreaga sa suprafaţă iluminatul public cu LED, dar şi Gura Humorului, cu acoperire integrală cu servicii publice WiFi.

Ministerul Justiţiei supune dezbaterii un proiect privind instituirea Parchetului European (EPPO), care arată că procurorul european urmează a fi selectat de către ministru, acesta fiind cel care desemnează cei trei candidaţi şi care va prezida comisia pentru selecţia unui reprezentant al României, potrivit Mediafax.
Pe site-ul Ministerului Justiţiei a fost publicat un proiect de lege, privind unele măsuri pentru aplicarea de către România a Regulamentului (UE) 2017/1939 al Consiliului din 12 octombrie 2017 de punere în aplicare a unei forme de cooperare consolidată în ceea ce priveşte instituirea Parchetului European (EPPO). Parlamentul European a adoptat, în anul 2017, înfiinţarea Parchetului European, la iniţiativa căruia au participat 20 de state, între care şi România,
Potrivit proiectului supus dezbaterii, ministrul justiţiei este cel care desemnează trei candidaţi în numele României în vederea numirii, de către Consiliului Uniunii Europene, în funcţia de procuror european.

Pot participa la interviu procurori sau judecători cu minimum 15 ani vechime

„Candidaţii în numele României pentru funcţia de procuror european sunt selectaţi în urma unui interviu în faţa unei comisii de selecţie prezidată de ministrul justiţiei şi din care fac parte: un membru al Consiliului Superior al Magistraturii, desemnat de Plenul acestuia; un reprezentant al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, desemnat de procurorul general al acestui parchet; un specialist în domeniul cooperării judiciare internaţionale în materie penală, desemnat de ministrul justiţiei; un specialist în resurse umane, desemnat de ministrul justiţiei”, se arată în proiectul de lege.
Totodată, sursa citată mai precizează că pot participa la interviu procurori sau judecători cu minimum 15 ani vechime şi care dispun de „experienţă relevantă în ceea ce priveşte sistemul juridic românesc, urmărirea sau judecarea infracţiunilor financiare şi cooperarea judiciară internaţională în materie penală”.
„Comisia prevăzută este convocată de ministrul justiţiei. În termen de 5 zile de la convocare, comisia, prin grija secretariatului acesteia, asigurat de Ministerul Justiţiei, publică anunţul privitor la selecţia candidaţilor în numele României pentru funcţia de procuror european pe paginile de internet ale Ministerului Justiţiei, Consiliului Superior al Magistraturii şi Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. În anunţ sunt indicate cerinţele prevăzute pentru ocuparea acestei funcţii, documentaţia ce trebuie prezentată, data şi locul desfăşurării interviului, termenul până la care pot fi depuse candidaturile. (...) La nivel intern, ţinând seama de decizia procurorului-şef european, ministrul justiţiei stabileşte prin ordin organizarea teritorială a procurorilor europeni delegaţi în România”, mai arată documentul.
De asemenea, perioada în care o persoană exercită funcţia de procuror european constituie vechime în funcţia de judecător sau procuror.
„De la data numirii în funcţia de procuror european delegat şi până la data eliberării din această funcţie, procurorii europeni delegaţi în România sunt şi rămân procurori în înţelesul Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, cu modificările şi completările ulterioare, republicată, şi beneficiază de toate drepturile prevăzute de legea română, inclusiv cele de natură salarială şi de securitate socială, în condiţiile prevederilor art. 96 alin. (6) din Regulamentul (UE) 2017/1939 al Consiliului din 12 octombrie 2017 de punere în aplicare a unei forme de cooperare consolidată în ceea ce priveşte instituirea Parchetului European (EPPO), care prevalează asupra oricăror dispoziţii contrare din legile interne”, se mai stipulează în proiect.

Statisticile Registrului Comerţului arată că din 482.746 de femei care au calitatea de asociat sau acţionar în companii active din România cele mai multe se încadrează în grupa de vârstă 40-49 de ani - 29% (140.216 persoane), arată un studiu publicat recent de compania de consultanţă REGnet.ro. A doua grupă de vârstă în care se regăsesc cele mai multe femei antreprenor este 30-39 de ani (27% - 130.615 persoane), urmată de grupa 50-59 (18% - 87.107 persoane), grupa peste 60 de ani (16% - 76.982) şi grupa până la 29 de ani (10% - 47.826).
„În ultimii ani, mediul de afaceri a înregistrat o creştere constantă a femeilor care deţin calitatea de asociat sau acţionar în companiile din România, ceea ce demonstrează un interes din ce în ce mai ridicat pentru anteprenoriat în rândul femeilor”, a declarat Cristian Bărcan, fondator al REGnet.ro, companie specializată în înfiinţări şi modificări online de SRL şi PFA.
Potrivit studiului, începutul anului 2018 a înregistrat cea mai mare creştere din ultimii 4 ani a numărului de femei antreprenor care deţin calitatea de asociat sau acţionar într-o firmă din România, cu un număr de 31.053 de firme în avans faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior.
„Eliminarea mai multor taxe de la 1 Februarie 2017 şi succesul programului Start-Up Nation au făcut ca numărul de firme noi să crească cu 37% în primul semestru din 2017, faţă de intervalul ianuarie-iunie din 2016. Au fost înfiinţate 56.304 firme în primele şase luni ale anului trecut, faţă de 41.016 firme în aceeaşi perioadă din 2016”, arată autorii studiului.
De asemenea, o analiză asupra sezonalităţii înfiinţărilor de SRL şi PFA din România, realizată pe ultimii cinci ani, relevă faptul că primăvara este anotimpul în care iniţiativa antreprenorială cunoaşte cel mai mare avânt.
Initiativa antreprenorială din România a reprezentat în 2017 o afacere de circa 2,4 milione de euro (10,9 milioane de lei) pentru stat, conform estimarilor REGnet.ro, bani obtinuţi exclusiv din taxele percepute firmelor la înfiinţare.
Înfiinţată în 2013, REGnet.ro este prima companie din România prin intermediul căreia persoanele pot realiza online modificări ale firmei, nefiind necesară deplasarea la sediul REGnet.ro sau la sediul Registrului Comerţului. Până acum, peste 1.000 de firme au apelat la serviciile REGnet.ro, potrivit Mediafax.

Doi din trei români (66%) sunt optimişti în legătură cu viitorul Uniunii Europene, cu mult peste media europeană (57%). Valorile care reprezintă cel mai bine Uniunea Europeană sunt drepturile omului (34% România, 33% UE), democraţia (32% România, 33% UE) şi pacea (32% România, 40% UE), conform concluziilor raportului naţional pentru România, parte a studiului Eurobarometru standard 88, transmise luni de Reprezentanţa Comisiei Europene în România.
”Românii continuă să creadă în Europa şi în valorile pe care aceasta le promovează. Avem nevoie de încrederea şi dinamismul lor, în construirea viitoarei Uniuni Europene, ale cărei baze se vor pune la summitul de la Sibiu, din 2019, în timpul Preşedinţiei române a Consiliului UE”, a declarat Angela Cristea, şeful Reprezentanţei Comisiei Europene, în legătură cu noua publicaţie.
Mai bine de jumătate dintre români tind să aibă încredere în Parlamentul European (56%, faţă de 45% media europeană) şi în Comisia Europeană (50% faţă de o medie europeană de 42%). Încrederea în instituţiile naţionale este însă mai redusă. De exemplu, 21% dintre români au încredere în guvern.
Pentru următorul an, 35% dintre români declară că situaţia economică naţională va fi mai proastă, înaintea lor plasându-se grecii (48%), croaţii şi britanicii (39%). Dar când vine vorba de situaţia economică a Uniunii Europene, unul din doi cetăţeni români, similar cu media UE, declară că aceasta este mai degrabă bună şi foarte bună.
Dacă vorbim despre viitor, 47% dintre români cred că Uniunea Europeană se îndreaptă în direcţia bună, ponderea fiind peste media europeană, cu 17 puncte procentuale. În ce priveşte România, direcţia în care se îndreaptă ţara este apreciată drept greşită de 64% dintre respondenţii români, în timp ce la nivel european media este de 49%.
Studiile de tip Eurobarometru standard sunt publicate de două ori pe an, vara şi iarna, începând cu anul 1974. Exerciţiul de iarnă include şi publicarea unui raport naţional pentru fiecare din statele membre, în trimestrul ce urmează publicării datelor generale, acesta analizând în mod specific percepţiile cetăţenilor din fiecare ţară.
Datele pentru Eurobarometrul standard 88 au fost colectate în România în perioada 5-12 noiembrie 2017, de compania TNS CSOP. Eşantionul reprezentativ a fost constituit din 1.062 de persoane cu vârsta de 15 ani şi peste. Colectarea datelor s-a efectuat prin intermediul unor interviuri faţă-în-faţă.