Maestrul cofetar portughez Daniel Marcelino Gomes a sedus gusturile rafinate ale celor mai bogate persoane din lume cu noua sa creaţie, o pralină elaborată cu fire din aur de 24 de carate, care costă 7.728 de euro şi poate fi considerată cea mai scumpă bomboană din lume, relatează recent EFE.
Curioşii vor putea vedea această pralină între 17 şi 18 martie în oraşul Obidos, din apropiere de Leiria, cu prilejul Festivalului Internaţional al Ciocolatei. Bomboana are formă de diamant pentru a scoate şi mai mult în evidenţă caracteristicile acestui produs de lux, având 3 centimetri înălţime şi 2,5 centimetri lăţime.
Potrivit lui Gomes, ideea i-a venit în urmă cu trei ani când compania lui a vrut să facă pasul spre segmentul de lux şi să se adreseze consumatorilor rafinaţi şi cu mare dare de mână.
La întrebarea dacă aurul poate fi mâncat, maestrul cofetar a asigurat că "aurul se consumă de peste mii de ani". În cantităţi foarte mici, consumul de aur este benefic pentru sânge. Desigur, în gură aurul nu are niciun gust, asftel încât savoarea acestei bomboane este dată de alte ingrediente, a explicat el.
Realizată din ciocolată, având număr de serie şi fiind personalizată cu numele cumpărătorului, bomboana are nevoie de un proces de elaborare de trei săptămâni şi de foarte multă răbdare şi calm, a spus maestrul ciocolatier.
În afară de cacao pură şi zahăr, în cantitate redusă, bomboana are printre ingrediente şofran, trufă albă, ulei de trufă albă, vanilie de Madagascar şi solzi de aur.
Cel mai complicat este procesul final, când Daniel Marcelino Gomes ornează bomboana cu "viermişori" din aur care se pot rupe foarte uşor. "Este ca o muncă de bijutier, trebuie făcut totul cu mult calm", a asigurat el.
Deocamdată, bomboana atât de scumpă a găsit cumpărători în Emiratele Arabe Unite, mai ales din Dubai, dar şi din ţări ca Rusia, Argentina sau Angola.

În luna ianuarie câştigul salarial mediu brut pe economie a fost în ianuarie de 4.143 lei, iar câştigul salarial mediu nominal net a fost de 2.484 lei, în scădere faţă de luna precedentă cu 145 lei (-5,5%), informează Institutul Naţional de Statistică (INS), potrivit Mediafax.
Valorile cele mai mari ale câştigului salarial mediu nominal net s-au înregistrat în activităţile de servicii în tehnologia informaţiei (inclusiv activităţi de servicii informatice), de 6.120 lei, iar cele mai mici în hoteluri şi restaurante, de 1.494 lei.
Comparativ cu luna ianuarie a anului precedent, câştigul salarial mediu nominal net a crescut cu 8,0%. Indicele câştigului salarial real faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent a fost de 103,5%.
Indicele câştigului salarial real a fost de 93,8% pentru luna ianuarie 2018 faţă de luna precedentă. Faţă de luna octombrie 1990, indicele câştigului salarial real a fost de 180,9%, cu 12 puncte procentuale mai mic faţă de cel înregistrat în luna decembrie 2017.

Nivelul câştigului salarial mediu net a fost mai mic faţă de luna decembrie 2017

Comparativ cu decembrie 2017, în luna ianuarie 2018, în majoritatea activităţilor din sectorul economic , nivelul câştigului salarial mediu net a fost mai mic faţă de luna precedentă ca urmare a acordării în luna decembrie 2017 a primelor ocazionale (prime trimestriale, semestriale, anuale, pentru performanţe deosebite sau al 13-lea salariu), drepturilor în natură şi ajutoarelor băneşti, plăţii sumelor din profitul net şi din alte fonduri (inclusiv tichete de masă şi tichete cadou). De asemenea, câştigurile salariale medii nete din luna ianuarie au fost mai mici comparativ cu luna precedentă ca urmare a nerealizărilor de producţii ori încasărilor mai mici (funcţie de contracte) sau a angajărilor de personal cu câştiguri salariale mici.
Cele mai semnificative scăderi ale câştigului salarial mediu net s-au înregistrat în extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale, cu 51,5%, precum şi în fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea ţiţeiului, cu 36,8%.
Scăderi între 22,0% şi 31,0% s-au înregistrat în activităţi de servicii anexe extracţiei, extracţia cărbunelui superior şi inferior, alte activităţi extractive, intermedieri financiare (cu excepţia activităţilor de asigurări şi ale fondurilor de pensii), între 15,0% şi 18,5% în depozitare şi activităţi auxiliare pentru transport, producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat, industria metalurgică, silvicultură şi exploatare forestieră (inclusiv pescuit şi acvacultură), tranzacţii imobiliare, fabricarea calculatoarelor şi a produselor electronice şi optice, fabricarea altor mijloace de transport, dar şi între 10,5% şi 14,5% în tipărirea şi reproducerea pe suporturi a înregistrărilor, fabricarea hârtiei şi a produselor din hârtie, fabricarea produselor farmaceutice de bază şi a preparatelor farmaceutice, cercetare-dezvoltare, fabricarea produselor din tutun, fabricarea substanţelor şi a produselor chimice, activităţi auxiliare intermedierilor financiare, activităţi de asigurare şi fonduri de pensii.
Cele mai semnificative creşteri ale câştigului salarial mediu net s-au înregistrat în transporturi aeriene (+10,2%), fabricarea băuturilor (+4,2%), construcţii (+1,3%).
În sectorul bugetar s-au înregistrat creşteri ale câştigului salarial mediu net faţă de luna precedentă ca urmare a aplicării prevederilor legale pentru personalul plătit din fonduri publice, astfel: administraţie publică (+3,2%), sănătate şi asistenţă socială (+2,6%), respectiv învăţământ (+0,9%).

Apicultorii români se plâng că întâmpină probleme cu vânzarea mierii din cauza importurilor provenite din afara spaţiului comunitar la preţuri reduse, în timp ce vremea ploioasă prognozată pentru această primăvară ar putea afecta producţia de miere din acest an, mai ales la rapiţă şi salcâm.
"Nu am avut probleme deosebite în această iarnă din punct de vedere al depopulărilor familiilor de albine, pentru că a fost o iarnă blândă, doar că acestea au consumat mai mult şi noi, apicultorii, a trebuit să băgăm mâna în buzunar ca să le satisfacem necesarul de hrană. Am avut doar mortalităţi izolate, nu atât de masive ca în alţi ani. Am înţeles că până în mai va fi tot ploaie, va fi o primăvara ploioasă, iar la noi perioada de cules la rapiţă durează o săptămână. Ori, dacă plouă trei patru zile, s-a compromis total producţia de miere de rapiţă şi va fi la fel şi la salcâm", a declarat preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Albine din România (ACA), Ioan Fetea, potrivit Agerpres.
De asemenea, reprezentantul Asociaţiei susţine că apicultorii întâmpină probleme cu vânzarea mierii, supermarketurile preferând mierea din import la preţuri extrem de mici.
"Avem probleme cu vânzarea mierii, chiar dacă este şi aşa puţină. În toate supermarketurile există numai miere UE şi non UE. Nu mai găseşti un borcan de miere românească curată, pentru că se aduce la preţuri de 6 lei şi 6,5 lei borcanul din Ucraina, Mexic şi nu mai ştiu de pe unde. Sperăm însă să se dezvolte sectorul de miere bio pentru că se promovează puternic", a mai spus Fetea.
Preşedintele ACA a precizat că prin schimbarea Legii etichetării, aşa cum au promis autorităţile, amestecul de miere va fi permis numai dacă se va scrie ţara de provenienţă şi procentul de participare la amestec.

România produce, în medie, 20.000 de tone de miere anual

"Se pare că se va schimba Legea etichetării şi atunci o să se de voie la amestecul de miere, dar numai dacă se va scrie ţara de provenienţă şi procentul de participare la amestec. Noi am fi vrut ca să nu se mai amestece deloc şi într-un borcan să fie doar miere din China şi să lăsăm doar cumpărătorul să aleagă", a subliniat reprezentantul apicultorilor.
În ceea ce priveşte programul privind acordarea de miere de albine în şcoli şi grădiniţe, respectiv un borcan de miere românească de 350 de grame pe lună, pentru care Ministerul Agriculturii a alocat 16,8 milioane de lei, Fetea a precizat că programul a fost amânat pentru anul 2019, adăugând că este un program important pentru susţinerea vânzărilor de miere autohtonă.
Fetea este optimist în ceea ce priveşte noile politici care se vor aplica după 2020 pentru aceste domeniu, în condiţiile în care se doreşte creşterea cu 50% a fondurilor prin programul naţional şi un sprijin direct pe familia de albine, aşa cum se oferă şi celorlalte specii zootehnice.
România produce, în medie, 20.000 de tone de miere anual, clasându-se pe locul patru în Europa, iar efectivele au atins, în anul 2015, un vârf de 1,47 milioane de familii de albine. La nivel naţional, sunt înregistraţi în jur de 40.000 de apicultori, peste 60% dintre aceştia fiind membrii ACA, cu un efectiv de 900.000 de familii de albine.
Potrivit ACA, în ultimii doi-trei ani, consumul de miere a înregistrat o creştere de 15%, până la 550 de grame pe locuitor pe an, însă şi în aceste condiţii România se află tot în sfârşitul clasamentului, la nivel european.
Datele statistice arată că românii consumă, în medie, 500-550 de grame de miere pe locuitor pe an, un consum în creştere faţă de acum 10 ani, dar de 3-4 ori mai puţin comparativ cu cele două kilograme consumate în Germania sau 1,5 kilograme în Olanda şi Belgia.

Aproximativ 10 la sută dintre români suferă din cauza afecţiunlor cronice de rinichi, a declarat recent, în cadrul unei conferinţe de presă, organizată de Ziua Mondială a Rinichiului, prof.univ.dr. Adrian Covic, preşedintele ales al Societăţii Române de Nefrologie.
"După datele noastre publicate relativ recent în reviste de prestigiu internaţional, unul din zece români are o formă sau alta de boală cronică de rinichi. Considerăm de fapt că boala cronică de rinichi este mai importantă decât diabetul pentru că se asociază cu multe alte patologii, precum hipertensiune, vârstnici, sarcină patologică etc. România stă foarte bine la nivel internaţional în ceea ce priveşte bolile renale, iar centrul din Iaşi se află în poziţiile fruntaşe ale acestui tip de tratament. Supravieţuirea în dializă şi în transplant sunt printre cele mai bune din ţară", a declarat prof.univ.dr. Adrian Covic.
Potrivit statisticilor, la Spitalul clinic Dr. C. I. Parhon din Iaşi, spital specializat în tratarea pacienţilor cu afecţiuni ale rinichilor din toată regiunea Moldovei, au fost internate în cursul anul 2017 aproximativ 3.500 de paciente în regim de internare continuă şi 14.000 de paciente în regim de internare de zi. Cele mai frecvente patologii au fost insuficienţa renală cronică - 2.600 de cazuri spitalizate, litiaza renală -1.000 de cazuri spitalizate şi infecţii ale tractului urinar - 1.600 de cazuri spitalizate.
Tot în cursul anului 2017, au fost tratate prin hemodializă şi spitalizare continuă aproximativ 600 de paciente cu boala cronică de rinichi în stadiul final şi 300 de paciente cu insuficienţă renală acută. De asemenea, în evidenţa Spitalului clinic Dr. C. I. Parhon din Iaşi sunt aproximativ 50 de paciente cu diagnosticul de Lupus Eritematos Sistemic (LES) şi nefropatie lupică.

Statisticile au fost prezentate de Ziua Mondială a Rinichiului, pe 8 Martie

"Ziua Mondială a Rinichiului, ajunsă în 2018 la a 13-a aniversare, promovează accesul egal la educaţie şi servicii medicale pentru femeile din întreaga lume. Prin intermediul acestei zile, care la această ediţie se desfăşoară sub sloganul "Rinichiul şi sănătatea femeii", Societatea Internaţională de Nefrologie intenţionează să atragă atenţia asupra bolilor rinichilor, aducând la cunoştinţa publicului cele mai recente metode de tratament şi prevenţie. Boala cronică de rinichi este o problemă de sănătate publică ce afectează aproximativ 195 de milioane de femei din lumea întreagă, situându-se pe locul 8 în topul cauzelor de deces în rândul femeilor", a declarat la rândul său dr Ionuţ Nistor, purtătorul de cuvânt al Spitalului C.I. Parhon.
Potrivit studiilor, prevalenţa riscului de a dezvolta boala cronică de rinichi este mai ridicată în rândul femeilor in raport cu bărbaţii. Cu toate acestea, susţin specialiştii, numărul femeilor care sunt tratate prin dializă este mai mic decât cel al bărbaţilor din trei motive principale: progresia bolii cronice de rinichi este mai lentă în rândul femeilor, barierele socio-economice conduc la întârzierea dializei sau absenţa acesteia în rândul femeilor, şi accesul inegal la serviciile de sănătate în anumite ţări. De asemenea, efectuarea transplantului renal este inegală datorită diverselor aspecte de ordin social, cultural şi psihologic.
"Anumite boli renale, precum nefropatia lupică sau infecţiile rinichiului, pielonefrita acută sau cronică, afectează cu predilecţie femeile. Nefropatia lupică este cauzată de o boală autoimună, în care sistemul imunitar atacă propriile celule şi organe. Infecţiile renale, asemeni majorităţii infecţiilor de tract urinar, sunt mai frecvente în rândul femeilor, şi prezintă un risc crescut în timpul sarcinii. Boala cronică renală (BCR -n.r. )este un factor de risc important în sarcină. În cazul femeilor cu afectare renală avansată sarcinile sunt mai dificile, cu rata mare de tulburări hipertensive şi risc naştere prematură. Există o nevoie clară de identificare din timp a BCR în timpul sarcinii şi de urmărire îndeaproape a femeilor afectate. Sarcina poate fi şi o ocazie bună pentru diagnosticarea precoce a BCR, permiţând astfel planificarea intervenţiilor terapeutice viitoare. La rândul lor, complicaţiile legate de sarcină cresc riscul bolilor renale: preeclampsia poate afecta rinichii normali conducând la hipertensiune şi proteinurie. Preeclampsia, avortul septic şi hemoragia post-partum sunt principalele cauze pentru leziuni renale acute la femeile tinere", a declarat prof.univ.dr. Carmen Volovăţ.
Aceasta a precizat că boala cronică renală este cunoscută ca fiind factor de risc pentru reducerea fertilităţii.
"Concepţia este posibilă, chiar dacă nu este frecventă, cu substituţie adecvată a funcţiei renale. Prin dializă intensivă, zilnic sau aproape zilnic, rezultatele se îmbunătăţesc. În acest sens ar trebui să existe programe dedicate femeilor cu afectare renal, aflate la vârstă fertilă care îşi doresc un copil. La femeile transplantate cu succes, fertilitatea poate fi restabilită iar şansele naşterii unui copil sănătos cresc", a mai declarat prof.univ.dr. Carmen Volovăţ.

Rata mortalităţii în Uniunea Europeană a fost, în anul 2015, de 1.036 de decese la 100.000 de locuitori, statele membre cu cea mai ridicată rată a mortalităţii fiind Bulgaria (1.660 de decese la 100.000 de locuitori), urmată de România (1.530 de decese la 100.000 de locuitori) şi Ungaria (1.500 de decese la 100.000 de locuitori), arată datele publicate miercuri de Eurostat.
La polul opus, ţările cu cea mai scăzută rată a mortalităţii au fost, în 2015, Franţa (895 de decese la 100.000 de locuitori), Spania (873 de decese), Italia (901 de decese) şi Suedia (927 de decese).
La nivel general, în anul 2015 un număr de 5,217 milioane de persoane au decedat în Uniunea Europeană, cu aproximativ 272.000 mai mult decât în 2014. Aproximativ două milioane sau 38% din numărul total de decese s-au înregistrat în rândul persoanelor cu vârsta între 70 şi 85 de ani iar aproape un sfert 24% din numărul total de decese s-a înregistrat în cazul persoanelor cu vârsta de sub 70 de ani.
Principalele cauze de deces în Uniunea Europeană au fost: infarctul, accidentul vascular cerebral şi cancerul. Puţin peste 1,9 milioane de persoane (37% din numărul total) au decedat din cauza unor afecţiuni ale sistemului circulator (în principal accidente vasculare cerebrale şi infarcturi) iar 1,3 milioane de persoane (26% din numărul total) au decedat din cauza cancerului. Afecţiunile sistemului circulator au fost principala cauză a deceselor în toate statele membre UE, cu excepţia Danemarcei, Franţei, Olandei şi Marii Britanii unde cancerul a fost principala cauză a deceselor.

Fizicianul Stephen Hawking, cel mai celebru om de ştiinţă britanic al vremurilor actuale, un geniu care şi-a dedicat viaţa descoperirii secretelor Universului a decedat miercuri, 14 martie 2018 la vârsta de 76 de ani, potrivit AFP.
Fizicianul s-a stins din viaţă în linişte în locuinţa sa din Cambridge, în cursul dimineţii de miercuri.
"Suntem profund întristaţi de decesul, astăzi, al iubitului nostru tată", au transmis Lucy, Robert şi Tim, copiii regretatului fizician.
"A fost un mare savant şi un om extraordinar, ale cărui activitate şi moştenire vor dăinui timp de mulţi ani", se mai afirmă în comunicatul emis de familia lui Stephen Hawking.

Stephen Hawking a fost, timp de peste 50 de ani, imobilizat într-un scaun cu rotile

Familia a lăudat "curajul şi dârzenia" fizicianului, adăugând că "inteligenţa şi umorul" acestuia au inspirat oameni din întreaga lume.
Născut pe 8 ianuarie 1942 - la 300 de ani de la moartea părintelui ştiinţei moderne Galileo Galilei -, Stephen Hawking a fost ferm convins că acest domeniu este destinul său.
Însă soarta i-a jucat lui Hawking o festă crudă. Suferind de scleroză laterală amiotrofică (denumită şi boala Lou Gehrig), o maladie paralizantă cu care a fost diagnosticat pe când avea 21 de ani, Stephen Hawking a fost, timp de peste 50 de ani, imobilizat într-un scaun cu rotile şi comunica prin intermediul unui computer şi al unui sintetizator vocal.
Pacienţii diagnosticaţi cu boala de care suferea Stephen Hawking trăiesc, în medie, trei ani, numai 10% dintre aceştia reuşind să supravieţuiască mai mult de 10 ani. Cu toate acestea, celebrul fizician a reuşit să depăşească cu mult speranţele medicilor.
Profesorul i-a îndemnat pe toţi oamenii cu dizabilităţi fizice să se concentreze asupra lucrurilor pe care le pot face şi să nu regrete lucrurile pe care nu pot să le facă.
"Sunt adesea întrebat: de câte ori te gândeşti că suferi de SLA?", a scris acesta cândva. "Răspunsul este: nu prea des. Încerc să duc o viaţă pe cât de normală posibil şi să nu mă gândesc la boala mea sau să regret lucrurile pe care nu le-am putut face, care nu sunt prea multe", a mai scris acesta.
Stephen William Hawking a fost, însă, departe de a fi normal, fiind dotat cu o minte strălucitoare. A fost fascinat de natura Universului, de modul în care s-a format şi cum ar putea acesta să sfârşească.
"Scopul meu este simplu", a scris acesta. "Este înţelegerea completă a Universului, de ce este aşa cum este şi de ce există", a explicat fizicianul.
Mare parte din munca sa ştiinţifică a avut în centru o unificare a teoriei relativităţii - natura spaţiului şi timpului - şi a celei cuantice - modul în care se comportă cele mai mici particule din Univers - pentru a explica crearea Universului şi principiile care îl guvernează.

- Viaţa pe Pământ, în pericol -

În 1974, Stephen Hawking a devenit, la vârsta de 32 de ani, cel mai tânăr membru al celei mai prestigioase asociaţii ştiinţifice din Marea Britanie, The Royal Society.
În 1979, a fost numit şef al catedrei de matematică de la Universitatea Cambridge, unde s-a mutat de la Universitatea Oxford pentru a studia astronomia şi cosmologia teoretică.
În secolul al 17-lea, acest post a fost deţinut de Isaac Newton.
Hawking a testat în cele din urmă teoriile gravitaţionale ale lui Newton în 2007, când, la vârsta de 65 de ani, a participat la o cursă cu avionul în condiţii de imponderabilitate, în SUA, parte a pregătirilor sale pentru o dorită călătorie suborbitală.
La acel moment, fizicianul a spus că a vrut să demonstreze că handicapul fizic nu este un impediment pentru a realiza lucruri şi să încurajeze interesul pentru spaţiu, despre care credea că este destinul umanităţii.
"Cred că rasa umană nu are niciun viitor, dacă nu ajunge în spaţiu", spunea acesta.
"Cred că viaţa pe Pământ este într-un risc în creştere de a fi distrusă de un dezastru precum încălzirea globală, un război nuclear, un virus modificat genetic şi alte pericole", mai spunea acesta.

"Nu vom înceta să facem progrese, deci ar trebui să recunoaştem pericolele şi să învăţăm să le controlăm”

"Şansele ca o catastrofă planetară să se producă în acest an sunt mici, dar riscul urmează o traiectorie crescătoare. Nu există niciun dubiu că aceste lucruri se vor întâmpla peste o mie sau zece mii de ani", declara cercetătorul britanic în urmă cu câţiva ani.
Omenirea ar putea să îşi găsească salvarea în cucerirea spaţială, spunea profesorul Hawking, potrivit căruia omenirea va avea nevoie de încă un secol înainte de a putea să construiască o serie de colonii umane în spaţiu. Până atunci, oamenii ar trebui "să rămână foarte prudenţi în această perioadă".
"Nu vom înceta să facem progrese, deci ar trebui să recunoaştem pericolele şi să învăţăm să le controlăm. Sunt un optimist şi cred că vom putea să facem acest lucru", a spus Stephen Hawking.
Mai recent, Hawking a declarat că inteligenţa artificială ar putea contribui la eradicarea bolilor şi sărăciei, însă a avertizat asupra potenţialelor pericole. "Pe scurt, succesul în crearea inteligenţei artificiale ar putea fi cel mai mare eveniment din istoria civilizaţiei noastre. Pe lângă beneficii, inteligenţa artificială ar putea aduce pericole, precum arme autonome puternice sau noi modalităţi pentru un grup mic de a-i subjuga pe cei mulţi", a spus Hawking în 2016, la inaugurarea unui centru de cercetare de profil la Universitatea Cambridge.
În 2015, celebrul savant a spus că, dacă inteligenţa artificială nu va cuceri omenirea, atunci acest lucru va fi realizat de o civilizaţie extraterestră avansată.
"Dacă extratereştrii ne vor vizita, atunci rezultatul va fi acelaşi ca atunci când Columb a ajuns în America, iar acest lucru nu a fost deloc benefic pentru amerindieni", a spus profesorul Hawking.
"Astfel de civilizaţii avansate ar putea fi cel mai probabil nomade, căutând să cucerească şi să colonizeze orice planete pe care le vor găsi", a declarat Stephen Hawking pentru cotidianul spaniol El Pais.
Profesorul britanic colabora la un proiect ştiinţific de amploare, ce vizează căutarea unor forme de viaţă extraterestră, cu ajutorul a două dintre cele mai puternice telescoape din lume. Telescoapele analizează un milion dintre cele mai apropiate stele de Terra, cu speranţa de a găsi semnale sau urme lăsate în spaţiu de forme inteligente de viaţă care provin de pe alte planete.
Savanţii care participă la acest proiect, ce a beneficiat de o finanţare de 100 milioane de dolari, cercetează, de asemenea, centrul galaxiei noastre - Calea Lactee -, alături de centrele celor mai apropiate 100 de galaxii, în căutarea unor unde radio ce ar putea fi emis de civilizaţii extraterestre.

- Cultura pop şi politica -

Geniul lui Hawking i-a adus celebritatea mondială, fiind cunoscut ca un comunicator strălucitor, dedicat popularizării ştiinţei.
Volumul "Scurtă istorie a timpului", una dintre cele mai de succes cărţi din literatura ştiinţifică, lansat în 1988, a încercat să explice populaţiei largi teoriile fundamentale ale Universului.
A fost urmat, în 2001, de cartea "Universul într-o coajă de nucă/ The Universe in a Nutshell".
În 2007, Hawking a publicat o carte pentru copii, "George şi codul indescifrabil/ George's Secret Key to the Universe", împreună cu Lucy, fiica sa, prin care a încercat să explice modul în care funcţionează Sistemul Solar, asteroizii, găurile negre şi alte corpuri cereşti.
Cartea sa intitulată "The Grand Design", lansată în 2010, a provocat un scandal uriaş în rândul liderilor religioşi, deoarece Hawking susţinea în acest volum că nu este nevoie de o forţă divină pentru a explica apariţia Universului.
Hawking a intrat şi în cultura populară, cu apariţii speciale în producţii precum "Star Trek: The Next Generation", "The Simpsons", iar vocea sa a fost inclusă şi în piese ale formaţiei Pink Floyd.
În afară de dezbaterile ştiinţifice, Hawking şi-a exprimat public şi păreri despre politică. Astfel, înainte de referendumul Brexit din 2016, i-a avertizat pe liderii politici britanici asupra pericolelor de a părăsi Uniunea Europeană: "Sunt duse zilele când puteam să înfruntăm de unii singuri lumea".

- A profitat de fiecare minut -

Hawking s-a căsătorit cu Jane Wilde în 1965, cuplul având trei copii. Cei doi s-au despărţit după 25 de ani, iar Hawking s-a căsătorit cu fosta sa asistentă medicală, Elaine Mason, însă mariajul s-a destrămat pe fundalul unor acuzaţii de abuz, negate de fizician.
Povestea de dragoste dintre Hawking şi Wilde a fost transpusă în filmul lansat în 2014 "The Theory of Everything", care i-a adus actorului britanic Eddie Redmayne premiul Oscar pentru interpretarea fizicianului.
Reuşita a fost sărbătorită de Hawking, care ar fi spus că au fost momente când se uita la film şi avea senzaţia că se uită la el însuşi.
De asemenea, fizicianul a fost subiectul unui documentar lansat în 2013, "Hawking", în care acesta şi-a expus părerile asupra vieţii: "Pentru că fiecare zi ar putea fi ultima, vreau să profit de fiecare minut".
Fizicianul era un suporter înfocat al dreptului omului de a muri şi spunea că ar alege sinuciderea asistată dacă ar suferi dureri mari sau dacă ar deveni o povară pentru cei dragi.
Hawking, care a făcut aceste afirmaţii într-un interviu pentru realizatorul TV Dara O'Briain, în 2015, spunea că încălcarea dreptului de a muri în cazul unor persoane extrem de bolnave este "cea mai mare formă de lipsire de demnitate".
Totuşi, fizicianul sublinia atunci că nu avea nicio intenţie de a încetini ritmul planurilor sale, adăugând: "Să fiu al naibii dacă voi muri înainte să descopăr mai multe din tainele Universului".
În acelaşi interviu, fizicianul, care suferea de timiditate, a mai spus că, din cauza bolii sale, s-a simţit uneori izolat, dar şi trist pentru că nu se putea juca cu copiii săi.
Într-un alt interviu din 2013, Hawking a spus că, deşi sprijină sinuciderea asistată, este de părere că trebuie pusă la punct o legislaţie care să prevină abuzurile.
Stephen Hawking a primit titlul de Comandor al Imperiului Britanic în 1982 şi a fost membru al Academiei de ştiinţe americane.

Partidul Mişcarea Populară Galaţi (PMP) - Filiala Judeţeană Galaţi, are începând din 8 martie 2018, o nouă persoană în fruntea Organizaţiei de Femei PMP Galaţi. Funcţia de preşedinte al Organizaţiei de Femei PMP Galaţi, va fi ocupată de către Ionela Cerasela Zeca, avocat în Baroul Galaţi.
"Mulţumesc tuturor pentru felicitări, pentru urări şi mai ales pentru încredere. Împreună formăm o echipă minunată şi numai împreună putem ajunge la rezultatele pe care le dorim. Aşadar, să continuăm ceea ce am început şi să lăsăm o urmă frumoasă în inimile oamenilor, pe acolo pe unde trecem", a precizat preşedintele Organizaţiei de Femei PMP Galaţi, Ionela Cerasela Zeca, într-un comentariu pe pagina oficială de Facebook a partidului.

Social-democraţii s-au reunit sâmbătă, 10 martie 2018, într-un Congres extraordinar, pentru a-şi alege noua conducere naţională formată din preşedintele executiv, secretarul general şi 16 vicepreşedinţi regionali. Premierul Viorica Dăncilă a fost aleasă preşedinte executiv al PSD, în timp ce în regiunea Sud, singura unde a existat competiţie între candidaţii pentru funcţia de vicepreşedinte bărbat, a câştigat Adrian Ţuţuianu, în defavoarea lui Şerban Valeca. Viorica Dăncilă i-a avut contracandidaţi pe Ecaterina Andronescu şi Nicolae Bănicioiu, însă aceştia s-au retras din cursă înainte de vot, acuzând faptul că nu au fost lăsaţi să vorbească pe scena Congresului.

Noua conducere a PSD

Preşedinte executiv: Viorica Dăncilă
Secretar general: Marian Neacşu

Noii vicepreşedinţi:

Gabriela Firea şi Robert Negoiţă (regiunea Bucureşti-Ilfov)
Carmen Dan şi Adrian Ţuţuianu (regiunea Muntenia)
Doina Fedorovici şi Gabriel Vlase (regiunea Nord -Est)
Doina Pană şi Gabriel Zetea (regiunea Nord-Vest)
Roxana Mînzatu şi Bogdan Trif (regiunea Centru)
Mirela Furtună şi Marian Oprişan (regiunea Sud-Est)
Lia Olguţa Vasilescu şi Paul Stănescu (regiunea Sud-Vest)
Natalia Intotero şi Mihai Fifor (regiunea Vest)

100 de măsuri în Anul Centenarului

Viorica Dăncilă a propus 100 de măsuri pentru Anul Centenarului ce vizează, pe lângă altele, justiţia, finanţele şi sănătatea. Astfel, măsurile propuse vizează: ”Înfiinţarea tribunalelor de achiziţii publice după modelul german, reducerea termenului de rezolvare a contestaţiilor şi termenul de atribuire, legea finanţelor publice locale, legea turismului, legea redevenţelor, legea minelor, legea lobby-ului, legea violenţei domestice, introducerea dispozitivelor electronice de monitorizare pentru ca femeile să nu mai moară cu ordinele de protecţie în braţe, vor intra în vigoare noile legi ale justiţiei. Va intra în vigoare codul administrativ, înfiinţarea unui departament de achiziţii centralizate, implementarea noului sistem de achiziţii publice, formularul unic, factura electornică, înfiinţarea filtrului 2 în vamă, extinderea vămilor de la Giurgiu şi Constanţa, introducerea indicatorilor de performanţă în administraţia locală, evaluarea anulă, bonusuri, noua lege a adopţilor, modificarea codului muncii, asigurarea salarilului minim diferenţiat pe categorii de studii, corelarea zilelor libere cu cel la nivel european. Va fi adoptat programul de împrumuturi de 40.000 de lei fără dobândă pentru tineri, programul pentru programul cu persoanele cu dizabilităţi, crearea unui fond de 100 de milioane de lei, vom stimula fiscal activitatea ONG-urilor de profil, vom da amenzi celor care nu respectă legislaţia pentru aceste persoane. Construcţia a 50.000 de locuinţe pentru seniori, acordarea unui voucher de 2250 de euro pentru reabilitarea caselor, renovarea a 500 de biserici, finalizarea a 893 locuinţe, peste 2000 de km de drumuri comunale, pensia minimă 640 de lei, punctul de pensie de 1.100 de lei şi legea pensiilor. Pensia minimă va fi de 775 lei, iar punctul de pensie 1775 lei, în 2020, adică dublu faţă de momentul preluării guvernării, legea educaţiei şi modificarea curiculei şi a programei şcolare, introducerea de măsuri care să reducă violenţa din şcoli, infrastructură şcolară. În domeniul sănătăţii demarea execuţiei spitalului republican, a 5 spitale regionale, a spitatlului metropolitan Bucureşti, adoptarea legislaţiei privind parteneriatului public privat, înfiinţarea unei structuri ce va implementa proiectele de parteneriat public privat şi de ajutor de stat. Fondul Naţional de Dezvoltare, Fondul Suveran de Investiţii sunt pe listă, alături de Banca de Dezvoltare”, a declarat premierul Viorica Dăncilă.

Numărul românilor cu averi de peste 5 milioane de dolari a crescut cu 13% anul trecut, la 3.720, de la 3.280 în 2016, iar al celor ce au active mai valoroase de 50 de milioane de dolari a crescut de la 210 la 240, cu 14%, arată datele companiei de consultanţă imobiliară Knight Frank, potrivit Mediafax.

Până în 2022 numărul ultrabogaţilor, cu averi mai mari de 50 de milioane de dolari va ajunge în România la 360 (creştere de 50%), iar numărul celor cu averi de peste 5 milioane de dolari va creşte la 5.630 (51%), arată compania, care a lansat a 12-a ediţie a The Wealth Report, studiu asupra averilor private globale.
Studiul mai arată că numărul persoanelor ultra-bogate (cu active nete de 50 milioane de $ sau mai mult) a crescut pe plan mondial cu 10% în 2017, ajungând la 129.730 de persoane, cu o avere combinată de 26.400 miliarde de dolari.
Populaţia ultra-bogată a crescut într-un ritm semnificativ mai rapid în 2017 decât în ultimii cinci ani, când creşterea cumulată a fost de 18%. Această tendinţa în crearea averilor reflectă avântul economiei globale de la începutul lui 2017. Previziunile solide ale specialiştilor în averi estimează o creştere cu 40% până în 2022 a averilor persoanelor ultra-bogate.
Pe continente, evoluţia celor ultra-bogat între 2012-2017 oferă o imagine mixtă: în timp ce numărul persoanelor cu active nete de 50 milioane de dolari sau peste a crescut în America de Nord (+31%), Asia (+37%) şi Europa (+10%), celelalte cinci regiuni au experimentat scăderi, mai ales în America Latină şi Caraibe (-22%) şi în Rusia şi spaţiul CIS ( -37%).
America de Nord rămâne cea mai bogată regiune a lumii, ea găzduind aproximativ 34% din ultra-bogaţi, adică peste 44.000. Europa (cu 35.180 de persoane ultra-bogate) a pierdut locul doi, care a fost preluat de Asia (cu 35.880 de persoane ultra-bogate).
Datele au mai arătat că numărul persoanelor din lume cu active nete de 5 milioane de dolari sau mai mult a crescut cu 9% în 2017, iar numărul celor cu active nete de peste 500 milioane de dolari a urcat cu 11%.
Metodologia de calcul a studiului a luat în considerare creşterea PIB, performanţele pieţelor bursiere şi a altor investiţii, precum şi tendinţele de distribuţie a averilor. Monedă joacă, de asemenea, un rol important. Datele sunt exprimate în dolari americani şi, că urmare, schimbările monedelor locale în relaţie cu dolarul au avut şi ele un impact, precizează autorii studiului.

Ministrul Sănătăţii, Sorina Pintea, a declarat recent că nu există motive de grevă, având în vedere că nu există scăderi de venituri în sistemul de sănătate.
"O să mai avem discuţii şi mâine cu cei de la Sanitas pentru că lucrurile trebuie clarificate. Precum aţi văzut, aceste salarii nu sunt salarii mici. Atâta vreme cât nu există scăderi de venituri, nu cred că sunt motive pentru grevă generală. Ar fi cred că o ipocrizie din partea celor de la Sanitas să declanşeze greva. Dar eu cred că putem discuta şi putem găsi soluţii pentru toate problemele. Eu consider că a declara că faci grevă în condiţiile unor venituri care au crescut nu cred că este un motiv real. Mie îmi pare rău că au ajuns la aceste discuţii înainte de întâlnirea noastră de mâine pentru că noi mâine mai aveam programată o discuţie. (...) Nu am înţeles de ce s-a stabilit un calendar al pichetărilor, al grevelor pentru că nu am discutat efectiv pe fiecare categorie în parte", a susţinut ministrul, potrivit Agerpres.
Sorina Pintea a susţinut că salariile medicilor au crescut de la 1 martie, la fel şi veniturile nete.
"Am avut discuţii şi cu ministrul Finanţelor pe aceste subiecte şi totuşi trebuie să înţelegem că statul român poate oferi astăzi un nivel de 30% al sporurilor în sănătate la nivel de ordonator principal de credite. Dar să nu uităm că se pot acorda sporuri şi din veniturile proprii ale spitalelor. (...) Veniturile nete nu scad. Veniturile nete cresc. Pentru personalul TESA se menţin sporurile pe care le avem în ianuarie 2018", a spus Pintea.
Sorina Pintea a dat câteva exemple privind veniturile nete ale medicilor şi asistenţilor medicali.

În luna aprilie va fi organizat un miting cu peste 20.000 de participanţi

"(...)Pot să vă dau şi nişte exemple concrete. Pe sume nete, veniturile nete. Inclusiv cu aceste sporuri pe care le aplicăm. Medic primar într-o unitate clinică pe medicină internă care beneficiază de un spor de 15%. În decembrie 2017 avea 7.650 lei cu o medie a gărzilor pe lună, în martie 2018 - 12.481 de lei. Cu spor. Un medic primar de anatomie patologică, (...) în decembrie 2017 avea 13.249 de lei, în martie 2018 - 12.891 de lei. Un asistent medical principal - unităţi clinice medicină internă unde sporurile sunt cele mai mici - 15% - în decembrie 2017 - 3.111 lei , în martie 2018 - 3.919 lei. Un asistent medical principal terapie intensivă gradaţia 5 acolo unde sporurile sunt mai mari - de la 4.619 lei în decembrie - ajunge în martie la 5.278 de lei", a arătat Pintea.
Ministrul Sănătăţii a spus că la spitalele de "monospecialitate", unde sporurile sunt foarte mari, acestea vor fi diminuate, dar nu vor scădea veniturile.
O scădere va fi înregistrată la asistenţii medicali principali de anatomie patologică. Aceştia aveau în luna decembrie 2017 venituri de 9.424 de lei, iar de la 1 martie vor primi 8.614 lei.
Totodată, ministrul a anunţat că a fost încheiat un Memorandum cu Ministerul Finanţelor prin care va fi suplimentat numărul de posturi pentru medicina de familie pentru cei care au promovat examenul de rezidenţiat.
Sindicaliştii din sănătate au decis luni declanşarea protestelor, nemulţumiţi de salarizarea personalului medical, acestea debutând cu patru zile de pichetări la Ministerele Muncii, Sănătăţii şi Finanţelor, în 20, 22, 27 şi 29 martie, iar în luna aprilie va fi organizat un miting cu peste 20.000 de participanţi.