Peste 55 de milioane de cetăţeni ruşi au votat pentru Vladimir Putin în cadrul alegerilor prezidenţiale din 18 martie, a anunţat luni Comisia Electorală Centrală de la Moscova, după ce au fost numărate 99% dintre circumscripţiile electorale, relatează site-ul agenţiei Tass, potrivit Mediafax.
Rezultatele reprezintă o premieră pentru Vladimir Putin în privinţa anvergurii susţinerii sale. Potrivit rezultatelor preliminare, aproape 55,5 milioane de votanţi au optat pentru preşedintele în exerciţiu.
Putin a obţinut 76.65% dintre voturile exprimate, fiind urmat de: Pavel Grudinin (Partidul Comunist) - 11,81%; Vladimir Jirinovski (Partidul Liberal Democrat) - 5,67%; Ksenia Sobciak (Iniţiativa Civică) - 1,66%; Grigori Iavlinski (Iabloko) - 1,04%, Boris Titov (Partidul Creşterii) - 0,75%, Maxim Suraikin (Comuniştii Rusiei) - 0,68%, Serghei Baburin (Uniunea Naţională a Rusiei) - 0,65%.
Vicepreşedintele Comisiei Electorale Centrale, Nikolai Bulaiev, a mai anunţat că prezenţa la vot a fost actualizată la "puţin peste 67%", în condiţiile în care au fost înregistrate peste 110 milioane de persoane cu drept de vot.
Ministerul rus de Externe a transmis că s-a înregistrat o prezenţă la urne fără precedent în cadrul secţiilor de votare din străinătate.
În 2002, Putin a primit 52,94% dintre voturi - 39,74 milioane de persoane. În 2004, a obţinut 71,31% dintre voturi - 49,56 milioane de persoane. La alegerile din 2012, 45,6 milioane de cetăţeni ruşi (63,6%) l-au votat pe Vladimir Putin.

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) informează că eliberează adeverinţe pentru beneficiarii Măsurii 14T (fosta Măsură 215) – Plăţi privind bunăstarea animalelor, Campania 2018, care intenţionează să acceseze credite, anunţă Mediafax.
Împrumuturile pot fi solicitate în vederea finanţării activităţilor curente, de la instituţiile bancare şi nebancare care au încheiat convenţii cu APIA pentru anul de cerere 2018.
Potrivit convenţiilor, la solicitarea scrisă a fermierului, APIA eliberează o adeverinţă prin care confirmă că acesta a depus cerere de plată în perioada 3-31 ianuarie 2018 aferentă anului de angajament 2018 (ianuarie-decembrie), pentru Măsura 14T „Plăţi în favoarea bunăstării animalelor - pachetul a) porcine sau pachetul b) păsări”.
„Prin adeverinţă se confirmă valoarea de 70% pentru pachetul a) porcine şi 70% pentru pachetul b) păsări din valoarea sumei solicitate în cererea de plată aferentă anului de angajament 2018. Valoarea creditului va fi de până la 90% din suma înscrisă în adeverinţa cuvenită beneficiarului pentru Plăţile privind bunăstarea animalelor, Campania 2018”, se arată într-un comunicat al APIA.

Dobânda aferentă acordării creditelor va fi de RON-ROBOR 6M + maxim 2%

Fondul de Garantare a Creditului Rural IFN – SA (FGCR) şi Fondul Naţional de Garantare a Creditului pentru întreprinderi Mici şi Mijlocii IFN – SA (FNGCIMM) garantează maxim 80% din valoarea fiecărui credit acordat de bănci fermierilor.
Potrivit Ordinului Ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale nr. 50/2017 de modificare a Ordinului Ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale nr.703/2013 pentru aprobarea condiţiilor în care se vor încheia convenţiile dintre instituţiile financiar-bancare şi nebancare şi APIA, în vederea finanţării de către acestea a activităţilor curente ale beneficiarilor plăţilor în baza adeverinţelor eliberate, dobânda aferentă acordării creditelor va fi de RON-ROBOR 6M + maxim 2%.
În ce priveşte comisioanele practicate de instituţiile finanţatoare, APIA atrage atenţia fermierilor „să analizeze cu atenţie sporită soluţiile de finanţare propuse de instituţiile financiar-bancare şi nebancare în ceea ce priveşte costul acestora, astfel încât să aleagă modalităţile de finanţare care răspund cel mai bine necesităţilor proprii”.
Toate convenţiile încheiate între APIA, instituţiile bancare şi nebancare şi FGCR/FNGCIMM vor fi postate pe site-ul instituţiei.

Peste 95% dintre cetăţenii români erau în 2016 proprietarii caselor în care locuiau, acesta fiind cel mai mare procent de proprietari de case din rândul statelor membre UE, în timp ce în Germania mai puţin de jumătate (49,8%) dintre cetăţeni deţineau propria lor locuinţă, arată datele publicate recent de Eurostat.
La nivelul UE, în medie 70,6% dintre cetăţeni deţin propria lor locuinţă, în timp ce în cazul străinilor doar 30% deţin propria lor locuinţă. Pe lângă România, 95,6%, alte state unde procentul cetăţenilor care deţin propria lor casă este unul ridicat sunt: Croaţia şi Lituania, ambele cu 89,9%, şi Slovacia, 89,5%. La polul opus cel mai mic procent de cetăţeni care deţin propria lor locuinţe se regăseşte în Germania (49,8 %), Danemarca (58,6%), Austria (62%) şi Franţa (63,4%).
În cazul României, datele pe categorii de vârstă arată că în rândul persoanelor cu vârsta între 55 şi 64 de ani procentul celor care deţin propria locuinţă este chiar mai mare (98,5%) decât media naţională.
Pe de altă parte, aproape jumătate dintre cetăţenii români (48,8%) locuiau în 2016 în locuinţe supraaglomerate, faţă de o medie de 16,3% în UE. La polul opus, doar 1,7% dintre cetăţenii din Cipru se confruntau cu o problemă similară, la fel ca şi 2,3% dintre belgieni.
De asemenea, România se regăseşte printre cele şapte stat membre UE unde mai mult de 10% dintre cetăţeni sunt împovăraţi de costurile cu locuinţa. În anul 2016, cu această problemă se confruntau în primul rând cetăţenii din Grecia (39,6%), urmaţi de cei din Bulgaria (18,4%), Danemarca (16,3%), Germania (15,2%), România (14,1%), Marea Britanie (12,1%) şi Olanda (11,2%).

Costul orar cu mâna de lucru în întreaga economie a crescut cu 1,5% în zona euro şi cu 2,3% în UE, în trimestrul al patrulea 2017 comparativ cu perioada similară a lui 2016, în rândul statelor membre cea mai mare creştere anuală fiind înregistrată în România, 14,3%, potrivit datelor publicate recent de Oficiul european de statistică (Eurostat).
Este al şaptelea trimestru consecutiv în care România înregistrează cea mai mare creştere anuală a costurilor cu mâna de lucru din UE, chiar dacă este vorba de un ritm de creştere mai mic decât avansul anual de 16,5% înregistrat în trimestrul al treilea şi avansul de 18,6% din trimestrul al doilea.
Costul orar cu mâna de lucru cuprinde costurile cu salariile şi costurile non-salariale, precum contribuţiile sociale plătite de angajatori. În România, costurile salariale au înregistrat o creştere anuală de 14,2% în trimestrul patru, iar costurile non-salariale au înregistrat o creştere anuală de 14,5%.
Avansul costurilor cu forţa de muncă în România s-a produs în principal pe fondul creşterii cu 20,8% a costului orar al forţei de muncă în sectorul de non-business, la care se adaugă o creştere de 12,2% a costului orar al forţei de muncă în sectorul de business, în ambele cazuri fiind vorba de creşteri mult peste media europeană, 1,9% respectiv 2,6%. Pe sectoare ale economiei, în România costul orar cu forţa de muncă a crescut cu 12,8% în industrie, cu 12,4% în sectorul serviciilor şi cu 7,7% în construcţii.
Potrivit datelor publicate anterior de Institutului Naţional de Statistică, costul orar al forţei de muncă în formă ajustată (după numărul zilelor lucrătoare) a crescut, în trimestrul IV din 2017, cu 1,29% faţă de precedentele trei luni şi cu 14,29% comparativ cu acelaşi trimestru al anului anterior. În formă brută (neajustată), variaţia costului orar al forţei de muncă a avut o tendinţă similară cu forma ajustată (2,37%, respectiv 15,65%).

În această perioadă, gospodarii care caută răsaduri, puieţi de pomi, seminţe, butaşi, tuberculi şi alte plante pentru primenirea grădinilor sunt întâmpinaţi de producători şi de importatori cu astfel de sortimente. Preţurile din piețele gălățene sunt următoarele: usturoi de pus în pământ 12 lei/kg, arpagic şi arpagic roşu 10 lei/kg, seminţe de salată, leuştean, mărar, dovlecei - 1 leu linguriţa, salată nouă şi ceapă verde 1,5 lei, butaşi de trandafiri pentru dulceaţă 15 lei/bucata, pomi fructiferi (prun, piersic, măr, păr) 15 lei/bucata, butaşi de zmeură 5 lei bucata, butaşi de alun 15 lei bucata, butaşi coacăz 7 lei bucata, cireş „inimă de porumbel” 13 lei bucata, butaşi Merlot, Otonel, Tămâioasă, Fetească Regală, Ciasla, Sauvignon Blanc 5 lei/bucata, pământ flori 5 lei punga. Vânzătorii şi producătorii din Galaţi spun că preţurile nu s-au modificat în comparaţie cu anul trecut, sunt doar câteva mici diferenţe, potrivit Mediafax.

Copii bolnavi şi părinţii lor, vor avea la dispoziţie un Compartiment de Primiri Urgenţe (CPU) nou - nouţ la Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii ” Sf. Ioan” Galaţi. Asta deoarece, în şedinţa de Consiliu Local, care va avea loc pe 22 martie 2018, va fi supus spre aprobare aleşilor locali proiectul de hotărâre ce prevede ”Reabilitare, modernizare, extindere şi dotare compartiment primiri urgenţe - Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii ” Sf. Ioan”.

În documentaţia proiectului se arată că actualul compartiment de primiri urgenţe se va extinde cu un corp de clădire nouă S+P+E. Astfel, corpul extindere va avea un regim de înălţime S+P+E ce va deservi spitalul cu noi spaţii: la nivelul parterului va funcţiona Unitatea Primiri Urgenţe, la nivelul subsolului secţiile de Imagistică, Radiologie, iar la etaj vor fi spaţiile pentru medici şi spaţii administrative. Corpul extindere va comunica cu corpul C existent pe nivelurile parter şi etaj prin golurile existente ce deservesc momentan balcoanele faţadei posterioare.

”Este imperios necesar să facem ceva pentru Spitalul de Copii, pentru că atât Urgenţa, cât şi Ambulatoriul sunt subdimensionate şi au nevoie şi de dotări noi, iar spitalul are nevoie de un compartiment de imagistică dotat cu tomograf, angiograf cameră rezonanţă magnetică nucleară. Pentru a aduce spitalul la standarde normale aş spune, pregătim două proiecte cu finanţare europeană care vizează extinderea şi modernizarea Unităţii de Primiri Urgenţe, iar al doilea este pentru Ambulatoriul acestui spital. Documentaţia pentru primul proiect este aproape gata şi, în maxim două săptămâni, îl vom depune spre aprobare. Finanţarea nerambursabilă eligibilă va fi în jur de 1,5 milioane de euro. Pentru Ambulatoriu pregătim un proiect prin care dorim să obţinem fonduri europene de aproximativ 2,3 milioane de euro, însă deocamdată linia de finaţare nu este deschisă”, a declarat primarul municipiului Galaţi, Ionuţ Pucheanu.

Medicamentele fabricate în România vor putea fi exportate imediat după înregistrarea în SUA, fără a mai fi necesară o inspecţie a FDA, autoritatea competentă din SUA, informează Patronatul Producătorilor Industriali de Medicamente din România, potrivit Mediafax.
Exportul este posibil după ce Administraţia Americană pentru Alimente şi Medicamente (FDA) a inclus România, la începutul lunii martie, pe lista de ţări UE cu care Acordul de Recunoaştere Mutuală va fi implementat, acesta permiţând recunoaşterea reciprocă a inspecţiilor realizate în fabricile de produse farmaceutice.
„Graţie acestui acord, EMA (European Medicines Agency) şi FDA se vor putea baza reciproc pe inspecţiile realizate de agenţiile naţionale ale ţărilor UE, pe de o parte, respectiv de FDA în SUA, pe de altă parte”, spune Dragoş Damian, director executiv PRIMER (Patronatul Producătorilor Industriali de Medicamente din România), care reuneşte 16 fabrici de medicamente din ţară.
„Astfel, nu va mai fi nevoie că inspecţiile să fie duplicate, întrucât capacitatea şi procedurile de a realiza inspecţii la un nivel echivalent cu cele realizate în UE şi, respectiv, SUA, vor fi recunoscute apriori, conform acestui acord. În mod concret, medicamentele fabricate în România vor putea fi exportate imediat după înregistrare în SUA, fără a mai fi necesară o inspecţie de la FDA, autoritatea competentă din SUA”, a completat Damian.

În ultimii 10 ani investiţii de peste 500 de milioane de euro

Includerea României în Acordul de Recunoaştere Mutuală semnalează faptul că facilităţile de producţie farmaceutică din ţara noastră se califică pentru recunoaşterea de către FDA a calităţii proceselor de fabricaţie utilizate aici, dar şi a certificatelor de bună practică de producţie emise local. „Acest acord nu este doar o recunoaştere a nivelul fabricilor de medicamente din România şi a personalului înalt calificat care le deserveşte ci este de asemenea o confirmare a credibilităţii Agenţiei Naţionale a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale, o instituţie ale cărei proceduri specifice de evaluare şi supraveghere cu maximă exigenţă a siguranţei medicamentelor sunt, practic, recunoscute în acest fel”, a mai afirmat Damian.
Unităţile de fabricaţie de medicamente din România, aflate în Bucureşti, Tg Mureş, Timişoara, Iaşi, Cluj-Napoca, Constanţa, Sibiu, Braşov şi Baia-Mare, au făcut în ultimii 10 ani investiţii de peste 500 de milioane de euro pentru a se menţine competitive.
PRIMER consideră că semnalul dat de către implementarea Acordului de Recunoaştere Mutuala trebuie să fie înţeles de către autorităţile din ţară, care au o data în plus responsabilitatea de a cuprinde în Programul de Guvernare 2018-2020 prevederi concrete şi specifice referitoare la industria de medicamente, privind modalităţi de a reduce fiscalitatea şi de a stimula transferul de unităţi de producţie, tehnologie, laboratoare de calitate şi facilităţi de cercetare-dezvoltare către România, mai arată organizaţia.
Din PRIMER fac parte cele mai importante 16 fabrici de medicamente din ţara: AC Helcor, Antibiotice, B.Braun, Bio-EEL SRL, Biofarm, Gedeon-Richter, Labormed-Alvogen, Laropharm, Magistra CC, Polisano Pharmaceuticals, Ropharma, Santa SA, Slavia Pharm, Zentiva, Terapia-Sun Pharma, Vim Spectrum.

Nivelul de inteligenţă ar putea fi măsurat cu ajutorul unei probe de salivă sau al unei picături de sânge după ce oamenii de ştiinţă au demonstrat, în premieră, că IQ-ul unei persoane poate fi estimat printr-o simplă studiere a ADN-ului acesteia, informează recent The Telegraph.
În urma celui mai amplu studiu desfăşurat până acum, care a analizat baza genetică a inteligenţei, cercetătorii de la Universitatea din Edinburgh şi de la Universitatea Harvard au descoperit sute de gene noi care influenţează capacitatea creierului.
Studii anterioare au sugerat că un procent situat între 50% şi 75% din coeficientul de inteligenţă este moştenit, iar restul este dobândit prin educaţie şi relaţii sociale. Aceste estimări au fost rezultatul cercetărilor efectuate pe gemeni identici cu acelaşi ADN, prin urmare s-a stabilit că orice diferenţe de IQ dintre aceştia trebuie să fie genetice. Însă, nimeni nu a ştiut care sunt aceste ''gene ale inteligenţei''.
În prezent, studiind datele genetice de la peste 240.000 de indivizi, oamenii de ştiinţă au identificat 538 de gene asociate inteligenţei.
Mai mult, cercetătorii au reuşit să estimeze inteligenţa doar pe baza ADN-ului unui individ, o descoperire remarcabilă ce ar putea ajuta medicii să diagnosticheze declinul funcţiei cognitive sau să le permită copiilor să primească o educaţie personalizată, pe baza abilităţile lor înnăscute.

Oamenii inteligenţi sunt mai capabili din punct de vedere biologic

''Studiul nostru a identificat un număr mare de gene asociate inteligenţei'', a declarat dr. David Hill, de la Centrul pentru îmbătrânire cognitivă şi epidemiologie cognitivă (CCACE) al Universităţii din Edinburgh.
"De asemenea, am putut estima inteligenţa în cadrul altui grup doar pe baza ADN-ului (participanţilor)", a completat specialistul care a condus cercetarea.
Studiul a demonstrat şi faptul că aceleaşi gene care influenţează inteligenţa sunt asociate şi altor procese biologice, cum ar fi durata vieţii. Deşi se cunoaşte faptul că oamenii inteligenţi trăiesc mai mult, se presupunea că această asociere se datorează unor cauze sociale, precum ar fi beneficiile unei educaţii mai bune care conduce către obţinerea unui loc de muncă mai bine plătit, fapt ce aduce un nivel de trai mai bun şi o viaţă mai sănătoasă.
Însă, noua cercetare, publicată în jurnalul Molecular Psychiatry, sugerează că oamenii inteligenţi sunt mai capabili din punct de vedere biologic.
În plus, echipa de oameni de ştiinţă a constatat că genele asociate cu abilităţile de rezolvare a problemelor au fost asociate cu procesul prin care neuronii trimit semnalele dintr-o zonă în alta a creierului.
''Ceea ce am demonstrat este că două procese biologice, neurogeneza - procesul de generare a celulelor nervoase noi - şi mielinizarea sistemului nervos central sunt asociate cu diferenţele de inteligenţă'', a adăugat dr. Hill.
"Şi unele dintre variantele genetice asociate cu o creştere a inteligenţei sunt, de asemenea, legate de o creştere a speranţei de viaţă", a mai spus el.

Cantităţi masive de microparticule de plastic prezente în cursurile de apă din zonele urbane contribuie la poluarea oceanelor în timpul inundaţiilor, conform unui studiu realizat recent în Marea Britanie, citat de agenţia DPA.
Cercetătorii de la Universitatea din Manchester au descoperit microparticule de plastic în toate râurile din care au prelevat probe, chiar şi în cele mai mici cursuri de apă din regiunile rurale, potrivit concluziilor publicate marţi în jurnalul Nature Geoscience.
Până la 517.000 de particule de plastic pe metru pătrat au fost înregistrate din cauza poluării în zone aflate în aval de zonele urbane.
În urma inundaţiilor grave, nivelurile de contaminare cu microparticule de plastic de pe fundul râurilor a scăzut cu 70%. "Acest lucru demonstrează că inundaţiile pot transfera cantităţi mari de microparticule de plastic din râul urban în oceane", se arată în studiu.
"Un aspect esenţial al abordării problemei globale a microparticulelor de plastic îl reprezintă reglementarea eficientă pentru a se asigura ţinerea sub control a surselor multiple de microparticule de plastic din bazinele hidrografice", se notează în concluziile cercetării.
Unele microparticule de plastic sunt fabricate în mod deliberat astfel pentru utilizarea în industria cosmetică, în timp ce altele se formează în urma descompunerii materialelor din plastic de dimensiuni mai mari.
Se estimează că aproximativ 90% din cantitatea de microparticule de plastic prezente în oceane provin de pe pământ, însă contribuţia apelor râului la aceasta nu este deocamdată cunoscută.

Cunoscuta actriţă Cameron Diaz, în vârstă de 45 de ani, "se retrage din actorie" pentru a se concentra pe viaţa sa privată, alături de soţul ei, Benji Madden, în vârstă de 39 de ani, informează Daily Mail.
Potrivit prietenei sale, Selma Blair, Cameron - devenită faimoasă prin rolurile din "Charlie's Angels", "Shrek" şi "There's Something About Mary" - "ar fi terminat" cu industria cinematografică şi nu are planuri de a se întoarce pe marele ecran.
Într-o declaraţie făcută la petrecerea Vanity Fair care a precedat Oscarurile de săptămâna trecută, Selma, care a jucat alături de Cameron în "The Sweetest Thing", în 2002, povesteşte că a luat un prânz cu actriţa şi au depănat amintiri despre film.
"Mi-ar fi plăcut să fac o continuare, dar Cameron s-a retras din actorie, are o atitudine gen 'am terminat (cu asta)' ", a precizat Selma. "Adică, nu mai are nevoie să facă filme, are o viaţă foarte frumoasă. Nu ştiu de ce ar fi nevoie pentru a o aduce înapoi", a explicat ea.