Cătălin Mihai MOGA

Cătălin Mihai MOGA

Numărul persoanelor adulte care trăiesc cu demenţă la nivel mondial este pe cale să se tripleze, ajungând la 153 de milioane până în 2050, potrivit primului studiu de acest gen, publicat joi, relatează The Guardian.
Experţii au descris datele drept şocante, precizând că este evident că demenţa reprezintă ''o ameninţare majoră şi în creştere rapidă la adresa viitoarelor sisteme sanitare şi de îngrijire socială'' din orice comunitate, ţară şi continent.
Cercetătorii americani au declarat că această înmulţire dramatică a cazurilor, de la aproximativ 57 de milioane în 2019, s-ar datora în principal creşterii populaţiei şi a îmbătrânirii acesteia. Însă această creştere ar fi alimentată de mai mulţi factori de risc pentru demenţă - inclusiv obezitatea, fumatul şi hiperglicemia -, au spus ei.
Se estimează că îmbunătăţirea accesului la educaţie la nivel global va reduce prevalenţa globală a demenţei cu 6,2 milioane de cazuri până în 2050. Însă această situaţie va fi contracarată de tendinţele previzionate în ceea ce priveşte obezitatea, hiperglicemia şi fumatul, care se preconizează că vor avea ca rezultat 6,8 milioane de cazuri de demenţă în plus.
Studiul intitulat ''The Global Burden of Disease'' este primul care oferă previziuni pentru adulţii de 40 de ani şi peste această vârstă din 195 de ţări din întreaga lume. Constatările au fost publicate în jurnalul ştiinţific The Lancet Public Health.

Cele mai mari creşteri la nivel mondial

Cazurile de demenţă se vor înmulţi în fiecare ţară, cea mai mare creştere fiind preconizată în Africa de Nord şi Orientul Mijlociu (367%) şi estul Africii Subsahariane (357%).
Ţările care, potrivit estimărilor, vor înregistra cele mai mari creşteri la nivel mondial sunt Qatar (1.926%), Emiratele Arabe Unite (1.795%) şi Bahrain (1.084%).
Cele mai mici creşteri estimate sunt în regiunile mai dezvoltate, Asia-Pacific (53%) şi Europa de Vest (74%), potrivit studiului.
Conform estimărilor, Japonia va înregistra cea mai mică creştere din lume, cu 27%.
În Marea Britanie, se estimează că numărul cazurilor de demenţă va creşte cu 75%, de la puţin peste 907.000 în 2019 la aproape 1,6 milioane în 2050.
Directorul executiv al Alzheimer's Research UK, Hilary Evans, care nu a fost implicată în acest studiu, a declarat că cifrele ''prezintă amploarea şocantă a demenţei în întreaga lume''.
''Trebuie să avem acţiuni globale concertate pentru a evita triplarea acestei cifre. Demenţa nu afectează doar la nivel individual, ci poate distruge familii întregi şi reţele de prieteni şi persoane dragi. Costul personal sfâşietor al demenţei merge mână în mână cu impacturi economice şi sociale uriaşe, consolidând necesitatea ca guvernele din întreaga lume să facă mai mult pentru a proteja vieţile acum şi în viitor'', a precizat ea.

12 factori de risc cunoscuţi

Demenţa este deja una dintre cauzele majore de dizabilitate şi dependenţă în rândul persoanelor vârstnice la nivel global, costurile din 2019 fiind estimate la peste 1 trilion de dolari (750 de miliarde de lire sterline).
Deşi demenţa afectează în principal persoanele vârstnice, nu este o consecinţă inevitabilă a îmbătrânirii. O comisie Lancet din 2020 a sugerat că până la 40% din cazuri ar putea fi prevenite sau amânate dacă ar fi eliminată expunerea la 12 factori de risc cunoscuţi: educaţie deficitară, hipertensiune arterială, deficienţe de auz, fumat, obezitate la vârsta mijlocie, depresie, sedentarism, diabet, izolare socială, consum excesiv de alcool, răni în zona capului şi poluare atmosferică.
Cercetătorii aflaţi în spatele noului studiu au făcut apel la eforturi mai agresive de prevenţie pentru a reduce riscul de demenţă prin factori de stil de viaţă, cum ar fi educaţia, alimentaţia şi exerciţiile fizice, alături de cercetări pentru a descoperi tratamente eficiente de modificare a bolii şi noi factori de risc modificabili pentru a reduce povara viitoare a afecţiunii.
''Pentru a avea cel mai mare impact, trebuie să reducem expunerea la principalii factori de risc din fiecare ţară. Pentru majoritatea, aceasta înseamnă extinderea programelor adecvate la nivel local, cu costuri reduse, care susţin alimentaţia mai sănătoasă, mai multe exerciţii fizice, renunţarea la fumat şi îmbunătăţirea accesului la educaţie'', a declarat autoarea principală a studiului, Emma Nichols, de la Institutul pentru Măsurarea şi Evaluarea Sănătăţii (IHME) de la Universitatea din Washington, Statele Unite.
Autorii au notat că analiza lor a fost limitată de lipsa de date de înaltă calitate din mai multe zone ale lumii şi de studii care au utilizat diferite metodologii şi definiţii ale demenţei. (sursa Agerpres)

În numeroase oraşe din Germania s-a manifestat din nou luni împotriva politicii guvernamentale anti-coronavirus, informează dpa.
Peste 1.000 de participanţi au mărşăluit luni seară în Lubeck şi Koln. În Gummersbach, la aproximativ 50 de kilometri est de Koln, aproximativ 1.800 de persoane au protestat împotriva vaccinării obligatorii.
În landul Mecklenburg-Vorpommern, poliţia a estimat, iniţial, un total de aproximativ 8.000 de manifestanţi care au ieşit să protesteze în mai multe oraşe.
La Potsdam, poliţia interzisese un protest, dar sute de persoane au manifestat luni seara în centrul oraşului.
Şi la Berlin au fost organizate demonstraţii, în mai multe locuri. Potrivit poliţiei, nu au existat tulburări majore sau ciocniri.
Proteste împotriva restricţiilor sociale şi a regulilor de vaccinare au avut loc în mod regulat în ziua de luni în ultimele câteva săptămâni, în contextul în care autorităţile şi-au înăsprit politica împotriva persoanelor nevaccinate. (sursa Agerpres)

Într-o premieră mondială, o echipă de chirurgi americani a transplantat cu succes unui pacient inima unui porc modificat genetic, a anunţat luni şcoala de medicină a Universităţii din Maryland, informează marţi AFP.
Operaţia a avut loc vineri şi a demonstrat pentru prima dată că inima unui animal poate continua să funcţioneze într-un corp uman fără respingere imediată, a precizat instituţia într-un comunicat.
David Bennett, în vârstă de 57 de ani, căruia i-a fost transplantată inima de porc, a fost declarat neeligibil pentru un transplant uman. Acum, pacientul este monitorizat îndeaproape de medici pentru a se asigura că noul organ funcţionează corect.
"Aveam de ales fie moartea, fie acest transplant. Vreau să trăiesc. Ştiu că este destul de riscant, dar era ultima mea opţiune", a spus locuitorul din Maryland cu o zi înaintea operaţiei.
"Abia aştept să mă pot da jos din pat odată ce voi fi din nou bine", a continuat Bennett, care a petrecut ultimele luni ţintuit la pat şi conectat la un aparat care l-a ţinut în viaţă.
Agenţia pentru medicamente a SUA (FDA) a dat undă verde operaţiei în ajunul Anului Nou.
"Aceasta este o descoperire chirurgicală majoră care ne aduce cu un pas mai aproape de o soluţie pentru deficitul de organe", a comentat Bartley Griffith, care a efectuat transplantul.
Porcul din care provine inima a fost modificat genetic pentru a nu mai produce un tip de zahăr care este prezent în mod normal în toate celulele porcilor şi care provoacă respingerea imediată a organului de către corpul uman.
Această modificare genetică a fost efectuată de compania Revivicor, care a furnizat şi un rinichi de porc pe care chirurgii l-au conectat cu succes la vasele de sânge ale unui pacient aflat în moarte cerebrală în luna octombrie, la New York.
Aproape 110.000 de americani sunt în prezent pe lista de aşteptare pentru transplanturi de organe şi peste 6.000 de persoane care au nevoie de un transplant mor în fiecare an în SUA.
Xenogrefele - grefele de origine animală - nu sunt o noutate. Medicii au încercat transplanturi între specii încă din secolul al XVII-lea, cele mai vechi experimente concentrându-se asupra primatelor.
În 1984, o inimă de babuin a fost transplantată unui copil, dar acesta, supranumit "Baby Fae", a supravieţuit doar 20 de zile. (sursa Agerpres)

O americană din statul Texas care şi-a închis fiul de 13 ani în portbagajul maşinii şi l-a dus să fie testat pentru COVID-19 face obiectul unor proceduri penale, dar şi al unor manifestări de susţinere, informează marţi AFP.
Luni, 3 ianuarie, Sarah Beam a mers la stadionul Pridgeon din Houston unde poţi face un test COVID-19 fără să cobori din maşină. Ea i-a explicat persoanei care gestiona centrul de testare că a venit pentru fiul ei, care a fost pozitiv la un test COVID-19 anterior, dar că a preferat să-l transporte în portbagaj pentru a nu risca să fie contaminată. O angajată a centrului a cerut să-l vadă pe adolescent şi apoi a precizat că nu i se va face niciun test dacă acesta nu va sta pe bancheta din spate a vehiculului.
Poliţia, alertată de angajată şi pe baza imaginilor înregistrate de camerele video de supraveghere, au arestat-o sâmbătă pe profesoara Sarah Beam, bănuită că a pus în pericol viaţa copilului. Ea a fost eliberată duminică pe o cauţiune de 1.500 de dolari.
Luni, foşti elevi de-ai săi au lipit postere de susţinere şi apărare în jurul locuinţei. Pe ele se puteau citi mesaje precum: "O eroină adevărată fără mantie", "O profesoară uimitoare, o mamă iubitoare, o femeie inspiratoare".
Pe pancartele din carton agătaţe la ferestre se putea citi: "Te susţinem", "Nu judecăm o carte după copertă".
Femeia, în vârstă de 41 de ani, a fost până de curând profesoară la un liceu în Houston, dar în prezent se află în concediu administrativ.
Autorităţile judiciare nu au precizat când va fi audiată. (sursa Agerpres)

Prezentăm mai jos lista completă a premiilor atribuite la cea de-a 79-a ediţie a galei de decernare a Globurilor de Aur, organizată de Asociaţia Presei Străine de la Hollywood (HFPA), duminică seară, la Los Angeles.

CINEMATOGRAFIE:
- Cel mai bun film - dramă: "The Power of the Dog";
- Cel mai bun film - comedie/musical: "West Side Story";
- Cel mai bun regizor: Jane Campion ("The Power of the Dog");
- Cel mai bun actor într-un film-dramă: Will Smith ("King Richard");
- Cel mai bun actor într-un film - comedie/musical: Andrew Garfield ("Tick, Tick... Boom!");
- Cea mai bună actriţă într-un film - dramă: Nicole Kidman ("Being the Ricardos");
- Cea mai bună actriţă într-un film - comedie/musical: Rachel Zegler ("West Side Story");
- Cel mai bun actor în rol secundar: Kodi Smit-McPhee ("The Power of the Dog");
- Cea mai bună actriţă în rol secundar: Ariana DeBose ("West Side Story");
- Cel mai bun scenariu: Kenneth Branagh ("Belfast");
- Cea mai bună coloană sonoră: Hans Zimmer ("Dune");
- Cel mai bun cântec original: "No Time to Die", interpretat de Billie Eilish în filmul "No Time to Die";
- Cel mai bun film străin: "Drive My Car" (Japonia);
- Cel mai bun lungmetraj de animaţie: "Encanto".

TELEVIZIUNE:
- Cel mai bun serial-dramă: "Succession";
- Cel mai bun serial - comedie/musical: "Hacks";
- Cel mai bun actor într-un serial-dramă: Jeremy Strong ("Succession");
- Cel mai bun actor într-un serial - comedie/musical: Jason Sudeikis ("Ted Lasso");
- Cea mai bună actriţă într-un serial-dramă: Michaela Jae Rodriguez ("Pose");
- Cea mai bună actriţă într-un serial-comedie/musical: Jean Smart ("Hacks");
- Cea mai bună miniserie/lungmetraj TV: ("The Underground Railroad");
- Cel mai bun actor într-o miniserie/lungmetraj TV: Michael Keaton ("Dopesick");
- Cea mai bună actriţă într-o miniserie/lungmetraj TV: Kate Winslet ("Mare of Easttown");
- Cel mai bun actor în rol secundar într-un serial, miniserie sau lungmetraj TV: O Yeong-su ("Squid Game");
- Cea mai bună actriţă în rol secundar într-un serial, miniserie sau lungmetraj TV: Sarah Snook ("Succession"). (sursa Agerpres)

''Spider-Man: No Way Home'', cel mai recent capitol cinematografic al aventurilor omului-păianjen, se menţine ferm pe prima poziţie a box-office-ului nord-american, cu încasări de 33 de milioane de dolari în acest weekend, potrivit datelor provizorii publicate duminică de Exhibitor Relations, companie specializată în analize şi statistici din industria cinematografică, informează AFP.
''Spider-Man'', prima peliculă din era COVID-19 care obţine încasări de peste un miliard de dolari în America de Nord şi pe plan internaţional la scurt timp după lansare, aduce o rază de speranţă unei industrii cinematografice care se luptă să îşi revină după perioada dificilă cauzată de pandemie.
Supereroul este interpretat de actorul britanic Tom Holland. Filmele precedente din franciză, în care costumul roşu şi albastru a fost purtat de Tobey Maguire şi apoi de Andrew Garfield, au înregistrat la rândul lor succes la box office.
Filmul de animaţie ''Sing 2'' se menţine pe cea de-a doua poziţie cu încasări de aproape 12 milioane de dolari de vineri până duminică în cinematografele americane şi canadiene.
Spioanele din ''The 355'', interpretate de actriţele Jessica Chastain, Penelope Cruz, Diane Kruger, Lupita Nyong'o şi Fan Bing-Bing, au cucerit cea de-a treia treaptă a podiumului, cu încasări de 4,8 milioane de dolari în primul weekend de la lansare.
''The King's Man'', un film tot despre servicii secrete, prequel al filmelor de spionaj ''Kingsman'', cu actorii Ralph Fiennes, Gemma Arterton şi Rhys Ifans în distribuţie, ocupă cel de-al patrulea loc în box-office, cu încasări de aproape 3,3 milioane de dolari.
Pe cea de-a cincea poziţie se află ''American Underdog'', cu încasări de peste 2,4 milioane de dolari, o peliculă inspirată din memoriile lui Kurt Warner, un tânăr care a ajuns de la angajat într-o băcănie la statutul de vedetă a fotbalului american.

Restul clasamentului top 10 este ocupat de următoarele producţii:
6. ''The Matrix Resurrections'' (1,9 milioane de dolari);
7. ''West Side Story'' (1,4 milioane de dolari);
8. ''Ghostbusters: Afterlife'' (1,1 milioane de dolari);
9. ''Licorice Pizza'' (1 milion de dolari);
10. ''House of Gucci'' (632.000 de dolari). (sursa Agerpres)

Institutul Naţional De Cercetare - Dezvoltare Pentru Fizica Pământului (INCDFP) transmite că, în ziua de 10 ianuarie 2022, la ora 23:18:40 (ora locală a României), s-a produs în Moldova, Galaţi un cutremur slab cu magnitudinea ml 3.4, la adâncimea de 13 km. Seismul s-a produs în localitatea Independența.
Potrivit INCDFP, cutremurul s-a produs în apropierea următoarelor oraşe: 23 km V de Galaţi, 27 km NV de Brăila, 140 km SE de Bacău, 147 km NE de Ploieşti, 157 km NV de Constanţa, 169 km E de Braşov, 172 km NE de Bucureşti, 191 km S de Iaşi, 192 km SV de Chişinău şi 211 km SV de Tiraspol.

Marți, 11 Ianuarie 2022 08:27

A murit preşedintele Parlamentului European

Preşedintele Parlamentul European David Sassoli (foto ↑) a încetat din viaţă marţi, la ora 01:15, la vârsta de 65 de ani, transmite dpa.
Sassoli a murit la spitalul din oraşul italian Aviano, conform informaţiilor comunicate dpa de purtătorul său de cuvânt, Roberto Cuillo.
Luni, Parlamentul European a confirmat că David Sassoli a fost internat pe 26 decembrie "din cauza unei complicaţii grave ca urmare a unei disfuncţii a sistemului imunitar".
Pe Twitter, Cuillo a precizat că locul şi data la care vor avea loc funeraliile vor fi comunicate în următoarele ore.
După ce a contractat o pneumonie în septembrie anul trecut, Sassoli a petrecut mai bine de două luni de recuperare în ţara sa natală şi revenise recent la activitatea politică, când, la 26 decembrie, a fost din nou internat într-un spital italian pentru "complicaţii grave în urma unei disfuncţii a sistemului imunitar", aminteşte EFE.
Acest lucru a fost făcut public abia luni, două săptămâni mai târziu, când purtătorul său de cuvânt a anunţat anularea tuturor evenimentelor sale publice. În urma acestui anunţ, paginile sociale ale liderilor instituţiilor europene şi ale mai multor şefi ai principalelor grupuri din Parlamentul European, precum şi ale clasei politice italiene, au fost pline de mesaje de susţinere şi afecţiune pentru preşedintele Parlamentului European.
Social-democratul italian, care înainte de a intra în politică a avut o lungă carieră în jurnalism, a fost numit preşedinte al Parlamentului European în iulie 2019 şi se afla în ultima săptămână a mandatului său, în condiţiile în care marţea viitoare Parlamentul va alege un nou preşedinte, întrucât a ajuns la jumătatea acestei legislaturi (2019-2024).
Este pentru prima dată în istoria Parlamentului European când un preşedinte în exerciţiu a murit.
În conformitate cu Regulamentul de procedură al Parlamentului, primul vicepreşedinte trebuie să exercite funcţia de preşedinte până la alegerea unui succesor.
În acest caz, prim-vicepreşedintele este Roberta Metsola din partea Partidului Popular European (PPE) din Malta, care era deja favorită pentru a câştiga postul în cadrul remanierii de săptămâna viitoare de la Strasbourg (Franţa). (sursa Agerpes)

Autoritatea Electorală Permanentă a anunţat, luni, că partidele politice au primit subvenţii în valoare de peste 18,2 milioane de lei în luna ianuarie 2022.
Într-un comunicat de presă remis Agerpres, AEP menţionează că a virat în conturile partidelor, în luna ianuarie, în urma aplicării legislaţiei, 18.278.378 de lei.
Potrivit sursei citate, PSD a primit 7.037.542 lei, PNL - 5.966.064 lei, USR - 3.216.179 lei, AUR - 1.424.343 lei, PMP - 368.210 lei, Pro România - 266.039 lei. (sursa Agerpes)

Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM) a emis două atenţionări meteorologică de vreme severă, de tip COD GALBEN, valabile şi pentru judeţul Galaţi. Prima atenţionare este valabilă din această după-amiază, 10 ianuarie, ora 14.00, până mâine dimineaţă, 11 ianuarie, ora 11.00. În acest interval, în sudul şi estul Munteniei, în Dobrogea şi sudul Moldovei vântul va avea intensificări, cu viteze de 55...60 km/h, iar în zona Carpaţilor de Curbură şi pe litoral, rafalele vor depăşi 60...70 km/h.
A doua atenţionare este tot de vânt puternic şi este valabilă de marţi, 11 ianuarie, ora 11.00, până miercuri, 12 ianuarie, ora 10.00. Astfel, pe parcursul zilei de marţi (11 ianuarie) vântul va continua să prezinte intensificări în estul Munteniei, Dobrogea şi în jumătatea de sud a Moldovei, temporar cu viteze de 55...65 km/h, iar în zona Carpaţilor de Curbură şi pe litoral, rafalele vor depăşi 65...75 km/h, precizează ANM.

Pagina 10 din 767