Cătălin Mihai MOGA

Cătălin Mihai MOGA

Potrivit Codului Muncii, pe 24 ianuarie, când se sărbătoreşte Ziua Unirii Principatelor Române, este sărbătoare legală, iar salariaţii din ţara noastră, indiferent dacă activează la stat sau în mediul privat, beneficiază de o zi liberă.
Anul acesta, Ziua Unirii Principatelor Române pică într-o zi de luni, astfel că majoritatea salariaţilor de la noi vor beneficia de un weekend prelungit.
Angajaţii care trebuie să meargă totuși la muncă, precum cei din unităţile sanitare sau cele de alimentaţie publică sau din societăţile de producţie în care activitatea nu se poate întrerupe din cauza specificul activităţii, Codul Muncii stabileşte compensarea cu timp liber corespunzător în următoarele 30 de zile. Dacă aceştia nu pot primi timp liber, au dreptul de a primi un spor de cel puţin 100% din salariul de bază.
Neacordarea salariaţilor de timp liber în zilele nelucrătoare sau nerecompensarea lor pentru munca în respectivele zile poate aduce angajatorilor amenzi cuprinse între 5.000 şi 10.000 lei.

Ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, a declarat, într-o emisiune tv, că îşi doreşte ca perioada de cursuri să fie mai lungă în anul şcolar 2022/2023 faţă de anii trecuţi şi că va discuta această propunere cu reprezentanţii profesorilor, elevilor şi părinţilor venind cu argumente în acest sens.
„Am precizat că îmi doresc o perioadă de cursuri mai lungă. Vom avea discuţii cu reprezentanţii profesorilor, elevilor şi părinţilor şi propunerea mea va fi o perioadă de cursuri mai lungă. Anul şcolar nu va începe mai devreme de 1 septembrie, dar se poate mai devreme de 15 septembrie, şi nu este obligatoriu să terminăm pe 3 iunie sau pe 10 iunie. Vom vedea cât rezultă din discuţii. Voi prezenta perioada de cursuri din alte state care au rezultate remarcabile în sistemele de educaţie. Voi prezenta toate aceste argumente care se vor constitui într-o pledoarie pentru o perioadă de cursuri mai lungă”, a declarat ministrul Educaţiei, citat de Agerpres.
Sorin Cîmpeanu a adăugat că în interiorul sistemului de educaţie există „o rezistenţă” faţă de intenţia sa de a mări perioada cursurilor şcolare.

Instituţia Prefectului Judeţului Galaţi informează că astăzi, 12 ianuarie 2022, conform datelor centralizate de Direcţia de Sănătate Publică, situaţia epidemiologică privind COVID-19 în judeţul Galaţi se prezintă astfel: cazuri nou confirmate – 103; persoane vindecate – 32; teste efectuate – 1245; persoane decedate – 0.
În ceea ce priveşte vaccinările, în data de 11 ianuarie 2022, la nivelul judeţului Galaţi, au fost vaccinate 518 de persoane (184 prima doză, 87 doza 2 şi 247 doza 3). "Numărul total de doze de vaccin administrate (începând cu data de 4 ianuarie 2021) la nivel judeţean – 383.019. Numărul total al persoanelor din judeţul Galaţi care au primit şi a doua doză, până în prezent, este de 144.102. Totodată, 45.025 de persoane au fost imunizate cu vaccin Janssen (doză unică). Alte 3.194 de persoane au primit doar prima doză de vaccin anti SARS-CoV-2, iar 46.596 de persoane au primit şi cea de a treia doză. În ultimele 24 de ore nu au fost raportate reacţii adverse post imunizare", precizează Prefectura Galaţi.

Primăria municipiului Galaţi informează că pentru punerea în valoare a Falezei Dunării şi a Văii Ţiglinei au fost achiziţionate serviciile de proiectare necesare (DALI şi PT), în urma licitaţiei publice.
Pentru obiectivul „Revitalizarea turismului din Galaţi, prin valorificarea durabilă a elementelor de patrimoniu cultural şi natural de la Faleza Dunarii” valoarea contractului este de 1.621.038,00 lei fără TVA, iar durata este de 8 luni. Ofertantul câştigător este Asocierea Expert Project Team SRL Iaşi - Arhideskvision SRL Galaţi - AMG Lorem Consult SRL Galaţi.
Pentru obiectivul „Reabilitare şi refuncţionalizare teren degradat Valea Ţiglinei” valoarea contractului este de 825.000,00 lei fără TVA, iar durata este 8 luni. Ofertantul câştigător este Asocierea Expert Project Team SRL Iaşi - Arhideskvision SRL Galati - AMG Lorem Consult SRL Galaţi.
Sunt paşi importanţi pentru ca Faleza Dunării şi Valea Ţiglinei să devină pe viitor spaţii moderne şi atractive pentru petrecerea timpului liber. Astfel, Faleza Dunării va îmbina un circuit cultural dat de monumentele de for public, unul sportiv şi unul de promenadă, pe lângă multe alte posibilităţi de relaxare. În ceea ce priveşte Valea Ţiglinei se urmăreşte amenajarea peisagistică a întregului areal, cu trasee pentru diverse sporturi, locuri de joacă şi multe altele pentru petrecerea timpului liber în mod activ.
Primăria municipiului Galaţi continuă astfel proiectele privind amenajarea de spaţii de relaxare, după modernizarea Plajei Dunării care din prima zi de la redeschidere a atras numeroşi gălăţeni. Mai mult, în apropierea plajei Dunării este în derulare un alt proiect important pentru amenajarea unui parc de aventură, informează municipalitatea.

Ministerul Energiei a publicat lista cu investiţiile care pot fi finanţate începând din acest an cu fonduri din PNRR, Fondul de Modernizare şi bugetul de stat, totalizând 16 miliarde de euro.
Astfel, PNRR asigură o alocare estimată la 1,62 miliarde euro, iar perioada de implementare este până în august 2026.
Din această sumă, 460 de milioane de euro vor merge pentru susţinerea capacităţilor de producţie din surse solare şi eoliene cu o putere totală de 950 MW. 400 de milioane de euro vor fi utilizaţi pentru realizare a 1.870 km de infrastructură nouă de distribuţie pregătită pentru mixul de gaze naturale cu hidrogen şi alte gaze fără carbon. 115 milioane de euro vor fi alocate unor proiecte de 100 de MW pentru producerea de hidrogen şi/sau utilizarea acestuia pentru stocarea de energie. De asemenea, un milion de euro va fi utilizat pentru suport tehnic privind dezvoltarea Strategiei naţionale pentru hidrogen.
Tot din PNRR, 300 de milioane de euro vor merge către schema de susţinere pentru centrale flexibile şi eficiente pentru producţia de energie electrică şi termică pe gaz cu emisii maxime de 250 gr. CO2/kWh (CHP) în vederea atingerii unei decarbonizări adânci; 80 de milioane de euro pentru 240 MW de stocaj energie electrică; 150 de milioane de euro pentru sprijinirea lanţului de producţie şi reciclare a bateriilor; 50 de milioane de euro pentru pentru sprijinirea dezvoltării lanţului industrial de producţie şi/sau asamblare şi/sau reciclare a celulelor şi panourilor fotovoltaice.
PNRR mai finanţează şi 50 de proiecte privind stimularea eficienţei energetice în industrie, cu suma totală de 64 de milioane de lei.
Fondul pentru Modernizare are o alocare estimată în prezent la peste 15 miliarde de euro (în funcţie de cotaţia viitoare a certificatelor CO2) cu o perioadă de implementare până în decembrie 2030.
Se pot finanţa proiecte privind stocarea energiei, înlocuirea cărbunelui şi echilibrarea reţelei, modernizarea şi construcţia de noi tronsoane de infrastructură energetică, hidrogen verde, cogenerare de înaltă eficienţă, modernizarea reţelelor de termoficare, energie nucleară, eficienţă energetică, biocarburanţi.

Programul de finanţare "ElectricUp", o nouă etapă în 2022

În ceea ce priveşte programul de finanţare "ElectricUp", acesta va avea o nouă etapă în 2022, iar întreprinderile mici şi mijlocii şi domeniului HORECA vor primi finanţare pentru instalarea sistemelor de panouri fotovoltaice pentru producerea de energie electrică cu o putere instalată cuprinsă între 27kWp şi 100kWp necesară consumului propriu şi livrarea surplusului în Sistemul Energetic Naţional, precum şi a staţiilor de reîncărcare de 22KW pentru vehicule electrice şi electrice hibrid plug-in.
Ministerul Energiei este în negocieri cu Comisia Europeană pentru a continua abordarea privind schema de ajutor de stat, similar mecanismului prevăzut prin OUG nr. 81/2019 pentru a susţine în continuare industriile energointensive. Peste 130 milioane de euro au fost alocate marilor consumatori de energie, iar numărul total al societăţilor care au beneficiat de ajutorul de stat conform OUG nr. 81/2019 este de 33, toate cu capital 100% privat, dintre care 12 societăţi cu răspundere limitată şi 21 societăţi pe acţiuni.
Totodată, sunt prevăzute fonduri pentru proiecte de energie şi în cadrul Politicii de coeziune pentru perioada 2021-2027, în Programul Operaţional Dezvoltare Durabilă, unde există o axă dedicată, alocarea estimată fiind de circa 0,9 miliarde euro, respectiv în Programul Operaţional Tranziţie Justă care vizează sprijinirea diversificării economice a celor mai afectate teritorii, sprijinind totodată transformarea proceselor industriale necesară pentru o tranziţie spre o economie neutră, concomitent cu menţinerea sau creşterea numărului locurilor de muncă din aceste sectoare. Lansarea apelurilor de proiecte va avea loc după aprobarea de către Comisia Europeană a documentelor programatice (Acordul de Parteneriat şi Programele Operaţionale), negocierile cu Comisia fiind în sarcina Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene.
"Aşa cum ne-am asumat prin programul de guvernare, dar şi cu privire la atingerea ţintelor de decarbonare asumate de România, avem nevoie de investiţii serioase în domeniul energiei. Resurse financiare există, iar anul acesta vom lansa mai multe call-uri de proiecte în vederea accesării acestor fonduri. La Ministerul Energiei s-a lucrat deja şi avem aproape finalizate mai multe ghiduri pentru call-urile de proiecte, dar şi scheme de finanţare. De exemplu, în luna martie intenţionăm să lansăm apel pentru RES (Renewable Energy Sources) şi pentru producţia de Hidrogen - achiziţie de electrolizoare. Avem deja pregătit proiectul Ordonanţei de Urgenţă pentru stabilirea detaliilor Fondului pentru Modernizare. Există fonduri şi am încredere că anul acesta şi anii următori vom începe să investim cele peste 16 miliarde de euro pentru viitorul Energiei şi asigurarea securităţii energetice a României", a declarat ministrul Energiei, Virgil Popescu. (sursa Agerpres)

Consumatorii fac confuzie între medicamente eliberate fără prescripţie medicală şi suplimente alimentare, după cum s-a observat în cadrul unui studiu derulat pe aceste pieţe de Consiliul Concurenţei, care recomandă reglementări suplimentare pentru a elimina aceste situaţii.
Potrivit unui comunicat remis, luni, Agerpres, consumatorii selectează medicamentele fără reţetă (OTC - over the counter) şi suplimentele alimentare în funcţie de beneficiile prezentate, utilizarea personală anterioară, sfaturi de la profesionişti din domeniul sănătăţii (de exemplu farmacişti). În ceea ce priveşte suplimentele alimentare cumpărătorii sunt, însă, influenţaţi şi de experienţa împărtăşită de alţi consumatori pe site-urile de comercializare a acestor produse. Unele dintre aceste comentarii nu sunt întotdeauna corecte şi pot induce în eroare consumatorii, iar faptul că nu există o monitorizare şi nicio moderare a conţinutului (comentariilor) pe site-urile de comercializare adânceşte confuzia privind OTC şi suplimente alimentare.
În acest scop, autoritatea de concurenţă consideră ca necesară introducerea unor reglementări care să elimine aceste situaţii întâlnite în practică, în care suplimentele alimentare sunt considerate medicamente, cum ar fi responsabilizarea comerciantului online în privinţa conformităţii acestui conţinut cu cerinţele legale şi afişarea comentariilor numai după evaluarea acestora de către un moderator sau să nu existe posibilitatea de a publica mărturii personale pe site-ul comerciantului online, dacă acesta nu are resursele necesare supravegherii şi controlului acestui conţinut.

Definirea unor elemente de diferenţiere vizuală

De asemenea, autoritatea de concurenţă mai recomandă definirea unor elemente de diferenţiere vizuală (de exemplu simboluri sau pictograme) specifice suplimentelor alimentare. O astfel de măsură poate ajuta publicul larg să identifice cu mai multă uşurinţă tipul produsului şi facilitează, totodată, procesul de alegere a consumatorului.
Medicamentul reprezintă orice substanţă sau combinaţie de substanţe ce are proprietăţi pentru tratarea sau prevenirea bolilor.
Suplimentele alimentare sunt produse al căror scop este de a completa regimul alimentar, dar care nu au proprietatea de tratare sau vindecare a unei boli. Suplimentele alimentare reprezintă surse concentrate de vitamine, minerale sau alte substanţe cu efect nutritiv sau fiziologic, singure sau în combinaţie.
Studiul autorităţii de concurenţă a arătat că, în România, vânzările de medicamente eliberate fără prescripţie medicală şi de suplimente alimentare au crescut foarte mult în ultimii ani, ceea ce arată interesul consumatorului român pentru prevenirea şi tratarea afecţiunilor comune (dureri de cap, răceală, tuse, dureri musculare, afecţiuni digestive etc.), precum şi interesul crescut de a-şi completa regimul alimentar în funcţie de nevoile nutriţionale ale fiecăruia. Cu toate acestea, administrarea suplimentelor alimentare în exces sau în lipsa unei informări corecte în prealabil poate fi dăunătoare sănătăţii.
Reglementările privind producţia şi comercializarea medicamentelor OTC şi a suplimentelor alimentare sunt mai flexibile şi mai permisive comparativ cu prevederile legale aplicabile medicamentelor eliberate în baza unei prescripţii medicale. Principalele diferenţe sunt reprezentate de libertatea operatorilor de a-şi stabili preţurile de comercializare, posibilitatea promovării produselor către publicul larg, canalele prin intermediul cărora se pot comercializa aceste produse şi procedurile privind punerea pe piaţă.
În România, medicamentele fără prescripţie medicală se comercializează cu amănuntul prin farmacii şi drogherii, fizic sau online.

Clasamentul celor mai bine vândute medicamente

În clasamentul celor mai bine vândute 25 de medicamente OTC din România se regăsesc analgezice (Nurofen, Antinevralgic, Voltaren, Paracetamol), medicamente de răceală, gripă, tuse (Parasinus, Coldrex, Fervex, Theraflu, Panadol, Nurofen Răceală şi Gripă, Olynth, Oscillococcinum, ACC, Tantum Verde, Strepsils Intensiv), medicamente pentru afecţiuni digestive (Colebil, No Spa, Triferment, Dicarbocalm), hepatoprotectoare (Essentiale), medicamente pentru afecţiuni ale inimii (Aspenter, Aspacardin), medicamente pentru anxietate şi oboseală (Magne B6) şi medicamente pentru tratamentul rănilor (Betadine, Baneocin).
În ceea ce priveşte comerţul electronic cu medicamente OTC, legislaţia este ambiguă şi nu menţionează clar dacă comercializarea online se poate face prin site-ul propriu al farmaciei/drogheriei online sau prin intermediul platformelor de intermediere.
La ora actuală, comerţul electronic cu medicamente se desfăşoară atât prin intermediul site-ului propriu deţinut de farmacie/drogherie, cât şi prin intermediul unei platforme de intermediere.
Prin urmare, în scopul asigurării unei interpretări corecte şi unitare a cadrului normativ în materie, Consiliul Concurenţei recomandă introducerea unor clarificări care să permită farmaciei/drogheriei online să cunoască cu exactitate cerinţele pe care trebuie să le îndeplinească în cazul comercializării online a medicamentelor atât prin propria pagina de internet, cât şi prin intermediul platformelor.
Pe de altă parte, suplimentele alimentare pot fi achiziţionate de consumatori din farmacii şi drogherii, dar şi din hypermarketuri, supermarketuri, magazine naturiste/plafar, benzinării, magazine online.
Potrivit informaţiilor furnizate de Institutul Naţional de Cercetare - Dezvoltare pentru Bioresurse Alimentare, pe piaţa din România sunt prezenţi circa 650 de operatori (producători, importatori, distribuitori) implicaţi în comercializarea suplimentelor alimentare. Totodată, există producători care au pus pe piaţă peste 100 de produse, ceea ce reliefează capacitatea de diversificare a ofertei, precum şi multitudinea de combinaţii posibile în cadrul formulelor de produs.
Disponibilitatea şi utilizarea pe scară largă a suplimentelor alimentare au făcut ca aceste produse să devină parte a regimului alimentar zilnic al populaţiei, generând un nivel semnificativ de expunere a consumatorului la această categorie de produse.

Clasamentul celor mai bine vândute suplimente alimentare

În clasamentul suplimentelor alimentare, cele mai bine vândute 25 de astfel de produse sunt utilizate pentru susţinerea sănătăţii tractului digestiv şi a metabolismului (Linex, Eubiotic, Protectis, Supradyn Energy, Vitamax, Hepatoprotect, Fortifikat, Elevit, Cebrium, Liv 52, Sennalax, Centrum, Redoxon, Silimarina, Neurovert, Carbocit şi marca privată Naturalis HepatoSuport). Clasamentul este completat de suplimentele alimentare utilizate pentru susţinerea sănătăţii sistemului genito-urinar (Idelyn Urinal şi Uractiv), pentru susţinerea sănătăţii osteo-articulară şi musculară (Proenzi Atrostop şi Supramax Articulaţii), pentru susţinerea sănătăţii sistemului nervos (Alanerv) şi pentru susţinerea sănătăţii sistemului cardiovascular (Korill, Devaricid şi Tarosin).
"Existenţa unei legislaţii ambigue şi incomplete generează probleme în ceea ce priveşte comercializarea şi publicitatea suplimentelor alimentare şi conduce la o interpretare neunitară a cadrului normativ", consideră reprezentanţii Consiliului Concurenţei.
În luna aprilie a anului trecut, cadrul legislativ a fost completat cu Legea suplimentelor alimentare (nr. 56/2021), care prevede că suplimentele alimentare ce au în compoziţie vitamine, minerale (singulare sau combinate) sau şi alte substanţe cu efect nutriţional sau fiziologic se comercializează în baza certificatului de notificare emis de Ministerul Sănătăţii. Însă, legea nu se aplică suplimentelor alimentare pe bază de plante medicinale/aromatice. Acestea se comercializează în baza avizului emis de Institutul de Bioresurse Alimentare.

Norme naţionale pentru reglementarea utilizării plantelor

Potrivit Comisiei Europene, 19 state membre au adoptat norme naţionale pentru reglementarea utilizării plantelor şi există o cerere din ce în ce mai mare din partea statelor membre de a prelua astfel de proceduri, ceea ce sugerează că substanţele vegetale utilizate în alimente pot da naştere unor efecte negative asupra sănătăţii şi ar merita un control mai atent şi mai sistematic.
În acest context, Consiliul Concurenţei susţine propunerea Institutului de Bioresurse Alimentare privind implementarea unui program de monitorizare a efectelor aferente suplimentelor alimentare. Această măsură poate contribui la creşterea gradului de protecţie a sănătăţii publice.
De asemenea, pentru ca un consumator să poată identifica şi verifica cu mai multă uşurinţă şi rapiditate informaţiile privind comercializarea legală a unui anumit supliment alimentar pe piaţa din România, Consiliul Concurenţei recomandă crearea unei platforme unice dedicată suplimentelor alimentare. În plus, în contextul avertizării publicului larg asupra riscurilor pe care le implică achiziţionarea de suplimente alimentare comercializate ilegal prin internet, consumatorii pot fi încurajaţi să consulte această platformă înainte de achiziţionarea unui supliment, în cazul în care aceştia au îndoieli cu privire la comercializarea legală a unui produs pe piaţa din România.
Diferenţele existente între statele membre privind plantele permise, respectiv interzise în fabricarea suplimentelor alimentare, pot genera situaţii în care plante interzise a se comercializa sub formă de suplimente alimentare în România, să fie, totuşi, puse pe piaţă ca urmare a aducerii lor dintr-un alt stat membru. Autoritatea de concurenţă susţine propunerea Institutului Naţional de Cercetare - Dezvoltare pentru Bioresurse Alimentare privind acordarea operatorilor români a unei derogări de la listele negative/limitative în aceleaşi condiţii de siguranţă alimentară. O altă posibilă soluţie ar fi actualizarea listei de plante, în mod periodic, pentru a se lua în considerare suplimentele alimentare astfel introduse pe piaţă.
Pentru majoritatea pieţelor de medicamente eliberate fără prescripţie medicală şi pentru cea mai mare parte a brandurilor de suplimente analizate, publicitatea din domeniul audiovizualului reprezintă principala formă de promovare a acestor produse, având ponderea cea mai mare în bugetele de marketing.
În anul 2020, ponderea publicităţii la medicamente şi suplimente alimentare în totalul activităţilor de publicitate a fost de 30%, în creştere faţă de 23,7%, în 2018.
Cumulat, la toate posturile de televiziune monitorizate de CNA, durata medie zilnică de difuzare a spoturilor publicitare referitoare la medicamente şi suplimente alimentare a fost de 45,41 de ore pe zi, înregistrând o majorare cu 35% faţă de 2018.
De asemenea, în anul 2020, numărul total al spoturilor la medicamente şi suplimente alimentare a fost de 3.342.946 spoturi, ceea ce reprezintă o creştere cu 36% faţă de 2018. Această creştere se datorează, în principal, evoluţiei categoriei de suplimente alimentare, care, în perioada 2018-2020, a crescut cu 65%, până la 1.461.548 de spoturi publicitare.
În acest context, în care publicitatea are o mare influenţă asupra comportamentului consumatorilor, Consiliul Concurenţei recomandă realizarea unor campanii de educare şi informare având ca scop difuzarea de informaţii cu privire la particularităţile suplimentelor alimentare şi medicamentelor OTC.
Aceste campanii pot fi realizate atât prin intermediul mediilor clasice de comunicare (spoturi TV cu acoperire naţională şi audienţă ridicată, anunţuri radio, broşuri etc.), cât şi prin intermediul mediului online, astfel încât informaţiile să ajungă la o parte cât mai însemnată a populaţiei.

Analiză privind durata şi frecvenţa optimă difuzării materialelor publicitare

Consiliul Concurenţei recomandă autorităţilor cu competenţe în domeniul suplimentelor alimentare îmbunătăţirea cadrului legislativ privind modul de avizare a materialelor publicitare şi totodată, recomandă Ministerului Sănătăţii efectuarea unei analize privind durata şi frecvenţa optimă difuzării materialelor publicitare la medicamentele OTC şi suplimentele alimentare fără a fi afectat nivelul sănătăţii publice.
În ceea ce priveşte publicitatea la medicamente prin intermediul reţelelor de socializare şi al aplicaţiilor mobile, la ora actuală, aceasta este interzisă de legislaţia în vigoare. Cu toate acestea, autorităţile din domeniul sănătăţii au apreciat că cerinţele impuse altor forme de publicitate, cum ar fi publicitatea realizată prin intermediul canalelor de televiziune sau prin internet, sunt apte să protejeze sănătatea publică.
În aceste condiţii, autoritatea de concurenţă consideră că aceleaşi condiţii/condiţii similare, completate cu cerinţe (ca de exemplu, limitarea utilizării funcţiilor interactive - butonul "like"/"dislike", comentarii, distribuirea conţinutului) care să asigure caracterul static al conţinutului aprobat s-ar putea aplica şi în cazul reţelelor de socializare sau al aplicaţiilor mobile.
Prin urmare, Consiliul Concurenţei recomandă autorităţilor cu competenţe în domeniul sănătăţii revizuirea legislaţiei privind publicitatea medicamentelor OTC în sensul definirii reţelelor de socializare şi aplicaţiilor mobile şi stabilirii unor cerinţe specifice astfel încât să poată fi utilizate aceste canale de comunicare fără a fi afectat nivelul sănătăţii publice.
De asemenea, autoritatea de concurenţă propune elaborarea unor reglementări clare şi unitare specifice suplimentelor alimentare, care să se aplice comunicării destinate consumatorului şi profesioniştilor în domeniul sănătăţii. Spre exemplu, similar medicamentelor, şi în cazul suplimentelor alimentare se pot stabili reguli cu privire la formele de publicitate utilizate, informaţiile pe care trebuie să le cuprindă, formulele acceptate, interzise sau obligatorii.
Contextul epidemiologic SARS Cov 2 a influenţat vânzările de medicamente şi suplimente alimentare, în perioada de la începutul pandemiei, acestea înregistrând o creştere semnificativă. Acest lucru arată interesul pacientului român în constituirea unor stocuri de medicamente şi/sau suplimente utilizate în caz de febră, dureri de cap, tuse, congestie nazală, dureri de gât.
Astfel, în martie 2020, adică înaintea instituirii stării de urgenţă şi în timpul acesteia, vânzările de medicamente Parasinus, Antinevralgic P şi Nurofen Răceală şi Gripă, Nurofen au fost de până la patru ori mai mari, iar cele de Paracetamol au fost de aproximativ opt ori mai mari comparativ cu perioada anterioară.
În ceea ce priveşte suplimentele alimentare, în aceeaşi perioadă, martie 2020, consumatorii au achiziţionat Septosol într-o cantitate de aproximativ şase ori mai mare şi de cinci ori mai mult Decasept, faţă de prima lună a anului anterior.
Studiul este pus în consultare publică pe site-ul Consiliului Concurenţei, iar părţile interesate pot transmite observaţii timp de 30 de zile.

O campanie amplă de spam, ce vizează zeci de mii de români, a fost identificată de către specialiştii în securitate cibernetică ai Bitdefender, conform unui comunicat de presă al companiei, transmis marţi Agerpres.
Astfel, hackerii susţin că ar avea acces la toate conturile utilizatorilor şi că ar deţine imagini compromiţătoare despre activitatea lor online.
"De această dată, atacatorii se folosesc mailuri care par a fi răspunsuri trimise automat la corespondenţe iniţiate de către victimă, în speranţa că acestea vor trece de filtrele de spam şi vor ajunge în inbox-ul utilizatorilor. Campania semnalată iniţial în vară vizează acum mai ales ţări din Europa de Est, în special România, Croaţia şi Ungaria. Încă din luna iulie, hackerii bombardează cât mai multe potenţiale ţinte cu mesaje înşelătoare în speranţa că vor păcăli naivii să le cadă în plasă. Atacatorii se folosesc de pretextul unor breşe de securitate care ar fi expus conturile şi parolele victimelor şi susţin că ar fi cumpărat de la alţi hackeri datele de acces pe care acestea le folosesc. Asta le-ar fi permis ulterior să instaleze diverse ameninţări informatice pe sistemul compromis şi, deci, să spioneze întreaga activitate online a celui şantajat, inclusiv să aibă înregistrări video şi audio cu momente intime din viaţa personală a ţintei", precizează experţii Bitdefender.
Potrivit acestora, similar cu alte campanii de şantaj identificate, victimele au termen de 48 de ore să plătească atacatorilor contravaloarea a 1.200 de euro în Bitcoin, iar cei şantajaţi sunt sfătuiţi de către atacatori să nu răspundă mesajului primit şi să evite să contacteze poliţia sau vreun furnizor de soluţii de securitate informatică.
Datele centralizate de Bitdefender arată că peste jumătate dintre e-mailurile care ţintesc utilizatori din România provin de pe IP-uri locale.
În acest context, specialiştii recomandă, printre altele: analizarea situaţiei şi chiar dacă mesajul primit conţine una dintre parolele pe care le-aţi folosit anterior, cel mai probabil aceasta a fost sustrasă de atacatori după o breşă de securitate a vreunui furnizor la care s-a deţinut un cont; actualizarea la intervale regulate a tuturor parolelor folosite, cu menţiunea de a nu utiliza aceeaşi parolă la mai multe conturi; să nu se răspundă la mesaje ameninţătoare, mai ales celor care solicită plăţi, şi raportarea acestora către autorităţi în cel mai scurt timp; instalarea unei soluţii de securitate performantă pe toate dispozitivele folosite; activarea autentificării în doi paşi pentru fiecare cont, astfel încât să se reducă riscul "spargerii" parolelor.
Bitdefender, un lider în domeniul securităţii IT, a fost fondată în anul 2001. Compania are clienţi în 170 de ţări şi birouri pe toate continentele.

Anul 2021 a adus salarii mai mari pe piaţa muncii din România, cu 25% mai multe joburi şi un interes crescut pentru munca remote, iar pentru 2022 se preconizează o creştere a competiţiei pentru talente, lansarea de noi beneficii extrasalariale, în timp ce angajaţii îşi vor schimba jobul mai des, arată un raport realizat de o platformă de recrutare online.
"Tendinţa angajaţilor români de a căuta noi oportunităţi de joburi, digitalizarea şi munca remote au dus la schimbări semnificative pe piaţa muncii în 2021. Potrivit datelor de pe platforma BestJobs, numărul de joburi active a crescut cu 25% faţă de anul anterior şi mai mult de jumătate (56%) dintre ele s-au adresat specialiştilor cu muncă la birou (candidaţii white-collar). Salariile au crescut în toate domeniile de activitate, de la 16% în IT / Telecom la 31% în Vânzări şi tot atât în Marketing. Numărul de oportunităţi remote a crescut cu 40% faţă de 2020 şi acestea au înregistrat 1,8 milioane de aplicări din partea candidaţilor, dar şi aproximativ 30.000 de căutări după cuvântul cheie, plasând "remote" în topul celor mai căutate activităţi de pe platformă", arată raportul.
În 2021, 91% dintre candidaţii activi pe BestJobs şi-au exprimat preferinţa de a şti salariul pentru poziţia la care aplică încă de la citirea anunţului. Printre domeniile cu cele mai mari salarii în 2021 s-au numărat IT / Telecom, cu un salariu mediu net de 1.629 euro, Medicină / Sănătate, cu un salariu mediu net de 1.433 euro şi Inginerie şi Management, cu 1.200, respectiv 1.222 euro pe lună, conform raportului BestJobs.
Poziţiile cu cele mai mici salarii medii nete s-au înregistrat în domenii precum Administrativ / Secretariat, cu 771 euro, Call Center, cu 797 euro şi Turism / Horeca, cu 879 euro.
Raportul arată că piaţa muncii din 2022 va fi marcată de mobilitatea crescută a angajaţilor, provocările recrutorilor de a atrage candidaţii potriviţi şi lansarea de noi beneficii extrasalariale.
"Recrutarea va ridica provocări angajatorilor şi în 2022, având în vedere deficitul forţei de muncă de pe piaţa din România. În plus, 67% dintre angajaţii români plănuiesc să îşi schimbe jobul în 2022", potrivit raportului BestJobs, după ce, în 2021, 62% dintre ei considerau că nivelul de stres a crescut, iar bunăstarea a devenit o prioritate în selecţia locului de muncă.
Pe măsură ce numărul de joburi creşte şi cererea de forţă de muncă depăşeşte oferta, companiile se văd nevoite să facă eforturi suplimentare pentru a atrage, dar şi pentru a păstra specialiştii potriviţi. Astfel, 45% dintre recrutori sunt de părere că le va fi mai greu să atragă candidaţi în 2022, comparativ cu ultimii doi ani.

Pentru 2022, 52% dintre angajaţi se aşteaptă la o creştere salarială

Pentru 2022, 52% dintre angajaţi se aşteaptă la o creştere salarială, iar 35% dintre specialiştii în resurse umane estimează creşteri cuprinse între 10% şi 15%. Printre beneficiile extrasalariale pe care şi le doresc candidaţii se numără decontarea transportului (39%), acordarea de bonusuri de performanţă (38%), participarea la programe de dezvoltare personală (30%) şi asigurare privată de sănătate sau abonament la o clinică medicală privată (29%). Pe lângă creşterile salariale şi extinderea beneficiilor, recrutorii iau în calcul întărirea strategiilor de employer branding, împreună cu facilitarea programelor de wellbeing, pentru asigurarea stării de bine a angajatului.
În condiţiile în care 2021 a conturat mai clar priorităţile pe plan personal, printre aşteptările angajaţilor de la angajator, în 2022 apare nevoia de a-şi vedea munca apreciată (69%), de a avea un echilibru mai bun între viaţa personală şi cea profesională (29%), dar şi libertatea de a alege de unde să lucreze (27%). La acestea, se adaugă aşteptarea ca angajatorul să fie flexibil cu privire la forma de colaborare (CIM, PFA sau SRL), în special pentru recrutarea seniorilor din domeniul IT.
"Suntem martorii unei schimbări majore în dinamica dintre candidaţi şi angajatori, cum nu am mai văzut de mulţi ani şi cum nu ne aşteptam să vedem în timp de pandemie. Piaţa muncii în 2022 se arată favorabilă candidaţilor, care sunt acum în poziţia de a stabili noi tendinţe în modul de lucru, dar şi în beneficiile obţinute. Ca partener în recrutare, suntem pregătiţi să susţinem nevoile jucătorilor, atât de partea recrutorilor, cât şi de cea a angajaţilor, punându-le la dispoziţie cele mai bune instrumente pentru a facilita întâlnirea dintre nevoile lor", a spus Andrei Frunză, CEO BestJobs România, într-un comunicat transmis marţi Agerpres.
Noul an va moşteni tendinţe din 2021, care au câştigat tot mai mult teren şi şi-au dovedit relevanţa. Astfel, după 2 ani în care angajatorii au putut observa că productivitatea creşte chiar şi atunci când angajaţii muncesc de la distanţă, modul de lucru remote rămâne o opţiune viabilă chiar şi în condiţiile revenirii la "normalul" pre-pandemic. Raportul arată că domeniul resurselor umane va trece printr-o transformare digitală, în direcţia creării unor experienţe mai bune în recrutare, dar şi a construirii unui brand de angajator cât mai solid.
În plus, angajaţii au căpătat deja lejeritatea dezvoltării pe plan profesional şi sunt acum mai mult ca oricând pregătiţi pentru schimbări neprevăzute şi reconversie profesională. Aşadar, investiţiile în creşterea abilităţilor, în special a celor digitale, rămâne o prioritate pentru candidaţi şi îşi doresc sprijin din partea angajatorilor.
BestJobs este una dintre cele mai importante platforme de recrutare online din România, cu o experienţă de peste 20 ani în domeniu. În orice moment, pe BestJobs sunt peste 4,6 milioane de profesionişti conectaţi la piaţa muncii, peste 30.000 de joburi şi mii de freelanceri, agenţi de recrutare, coachi, mentori, terapeuţi, avocaţi şi alte tipuri de specialişti.

CEO-ul grupului american Pfizer a declarat luni că o versiune a vaccinului anti-COVID-19 produs de această companie va fi disponibilă, dacă va fi nevoie, împotriva variantei Omicron în luna martie, în timp ce omologul său de la Moderna a evocat pregătirea unui vaccin similar pentru toamna acestui an, informează AFP.
"Nu ştiu dacă vom avea nevoie de el (vaccinul adaptat la Omicron - n.r.), şi nici cum va fi utilizat, dar noi vom fi pregătiţi. Uzina noastră a început deja producţia", a declarat Albert Bourla, CEO-ul companiei Pfizer, pentru postul TV american CNBC.
El a dezvăluit încă de la sfârşitul lunii noiembrie că grupul Pfizer a început să lucreze la o nouă versiune a vaccinului său anti-COVID-19 pentru a viza cu precădere varianta Omicron a noului coronavirus.
"Sperăm să putem ajunge la un produs, care să protejeze mult mai bine împotriva infectărilor în special, deşi protecţia împotriva spitalizărilor şi a cazurilor severe este încă rezonabil de bună cu vaccinurile actuale, dacă aţi primit a treia doză", a explicat Albert Bourla.
Este nevoie de realizarea unor studii suplimentare pentru a şti dacă a patra doză de vaccin este necesară, a adăugat el.
CEO-ul companiei Moderna, Stephane Bancel, a declarat la rândul lui că această companie americană lucrează la o doză de rapel pentru această toamnă, care va viza tot varianta Omicron. Noua versiune a vaccinului anti-COVID-19 dezvoltat de Moderna va intra în curând în etapa studiilor clinice.
"Discutăm în prezent cu reprezentanţii sectorului sanitar din lumea întreagă pentru a decide în legătură cu ceea ce noi credem că este cea mai bună strategie privind rapelul potenţial din toamna anului 2022", a declarat el pentru CNBC.
"Credem că noua versiune a vaccinului va conţine substanţa activă pentru a combate Omicron, dar ar putea conţine şi alte elemente", a adăugat Stephane Bancel.
"Trebuie să fim atenţi şi să încercăm să ne păstrăm avantajul în faţa virusului, nu să rămânem în urma lui", a subliniat CEO-ul companiei Moderna. (sursa Agerpres)

Peste 50% dintre europeni ar putea să se infecteze cu varianta Omicron a noului coronavirus în următoarele şase-opt săptămâni, a anunţat marţi directorul pentru Europa al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), citat de Reuters şi AFP.
Europa a raportat peste 7 milioane de cazuri noi de COVID-19 în prima săptămână a anului 2022, un număr de peste două ori mai mare decât cel înregistrat în precedentele două săptămâni, a anunţat directorul pentru Europa al OMS, Hans Kluge, într-o conferinţă de presă online.
"În acest ritm, Institutul pentru Măsurarea şi Evaluarea Sănătăţii (IHME) de la Universitatea Washington din Statele Unite prognozează că peste 50% din populaţia din regiunea europeană va fi infectată cu Omicron în următoarele 6-8 săptămâni", a precizat Hans Kluge.
El a subliniat că varianta Omicron prezintă mutaţii "care îi permit să adere mai uşor la celulele umane şi poate să infecteze chiar şi persoanele care au fost infectate în prealabil sau vaccinate".
Regiunea europeană cuprinde 53 de ţări şi se întinde până în Asia Centrală.
În plus, conform datelor transmise de OMS, începând din 10 ianuarie, 26 de ţări au semnalat deja că peste 1% din populaţiile lor s-au infectat cu COVID-19 în fiecare săptămână.
Hans Kluge consideră că amploarea "fără precedent" a transmiterii virale a dus la aglomerarea spitalelor, în timp ce rata deceselor a rămas stabilă.
Valul de îmbolnăviri "pune la grea încercare sistemele de sănătate şi prestatorii de servicii medicale din numeroase ţări în care Omicron s-a răspândit cu mare viteză şi ameninţă să se răspândească în multe altele", a adăugat directorul pentru Europa al OMS. (sursa Agerpres)

Pagina 8 din 767