Cătălin Mihai MOGA

Cătălin Mihai MOGA

Doar 780.000 de români îşi verifică online contul personal de pensie privată obligatorie (Pilonul II), adică 10% din numărul total de 7,78 milioane de participanţi înregistraţi, potrivit datelor Asociaţiei pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR).
Asociaţia menţionează că toţi cei 7 administratori existenţi pe piaţă oferă această facilitate încă de la startul sistemului, pe portalurile proprii de Internet.
Din acest motiv, APAPR derulează în prezent o amplă campanie naţională de informare (TV şi online) pentru conştientizarea acestei opţiuni. În cursul anului 2021, precedenta campanie APAPR s-a concentrat pe posibilitatea participanţilor de a primi pe e-mail scrisoarea anuală de informare, în locul formatului pe hârtie, pentru a stimula digitalizarea şi eficientizarea comunicării dintre fondurile de pensii private şi participanţi. Mai multe detalii sunt disponibile pe website-ul de campanie, www.proprietardepensie.ro.
"Accesarea în online a informaţiilor legate de conturile individuale de pensie privată este un beneficiu pe care dorim să îl promovăm în perioada următoare, având în vedere avantajele de transparenţă şi accesibilitate pe care le oferă. Îi încurajez pe toţi cei care a o pensie administrată privat să îşi deschidă un cont online la administratorul fondului lor", a declarat Radu Crăciun, preşedintele APAPR.
În cursul anului 2021, fondurile de pensii private şi-au continuat evoluţia pozitivă, înregistrând câştiguri semnificative pentru participanţi prin plasamente diversificate, în condiţii de risc redus. După creşteri robuste în primele 9 luni ale lui 2021, fondurile de pensii au înfruntat în ultimul trimestru provocările aduse de reaprinderea globală a inflaţiei (cu maxime istorice pentru ultimii 25 de ani în SUA şi Zona Euro), creşterea dobânzilor pe piaţa internă şi turbulenţele de pe pieţele financiare internaţionale cauzate de incertitudinile privind nouă varianta Omicron a coronavirusului.

APAPR: Numărul total de participanţi înregistraţi în sistem a ajuns la 7,78 milioane la finele anului 2021

Potrivit APAPR, numărul total de participanţi înregistraţi în sistem a ajuns la 7,78 milioane la finele anului 2021, dintre care numărul mediu al participanţilor cu contribuţii virate lunar a fost de 4 milioane, în creştere cu 140.000 faţă de 2020. Sumele administrate de cele 7 fonduri de pensii private obligatorii au ajuns la peste 89 miliarde de lei (18 miliarde euro), în creştere cu 18,6% faţă de finele lui 2020.
Randamentul mediu ponderat al celor 7 fonduri a fost de 5,88% în 2021, uşor sub cel de 6,19% din 2020. Acest randament se traduce într-un câştig net pentru participanţi în valoare de 4,5 miliarde de lei (910 milioane euro) în 2021, uşor peste câştigul de 4,4 miliarde de lei (900 milioane de euro) generat în 2020. De la lansare (mai 2008) şi până în prezent, fondurile de pensii de Pilon II au înregistrat un randament mediu anual de 8% , generând pentru participanţi un câştig (net de toate comisioanele) în valoare totală de 21,7 miliarde de lei (4,4 miliarde euro).
Volumul total de contribuţii virate în Pilonul II în 2021 a fost de 9,77 miliarde de lei (2 miliarde de euro), cu 9,6% mai mare decât în 2020, evoluţie explicată în principal de creşterea salariilor din economie, dar şi de intrările de noi participanţi în sistem. De asemenea, administratorii au efectuat în 2021 plăti către participanţi şi beneficiari în valoare totală de circa 278 milioane lei, cu 56% mai mare decât în 2020. Valoarea totală a plăţilor efectuate din Pilonul II (de la lansare şi până în prezent) este de 675 milioane de lei.

Contribuţia medie lunară pentru participanţii activi a ajuns în cursul anului 2021 la 150 de lei

Numărul total de participanţi la fondurile de pensii private facultative a ajuns la circa 565.000 la finele anului 2021, crescând cu 37.000 faţă de 2020, cel mai semnificativ spor din ultimii 5 ani. Participanţii la Pilonul III au virat în 2021 contribuţii totale de aproximativ 420 milioane de lei, cu 13% mai mult decât în 2020 şi o valoare maximă istorică în termeni anuali.
Contribuţia medie lunară pentru participanţii activi a ajuns în cursul anului 2021 la 150 de lei, adică exact plafonul de deductibilitate fiscală (400 euro / an atât pentru salariaţi, cât şi pentru angajatori). APAPR menţionează că aceste evoluţii arată pe de-o parte interesul şi încrederea participanţilor în sistemul de pensii facultative, precum şi necesitatea creşterii plafonului de deducere fiscală, rămas neactualizat de 12 ani în pofida creşterii în această perioada a salariului mediu net pe economie cu 144%. Această face că în termeni relativi facilitatea fiscală acordată Pilonului III are o semnificaţie mai mică de jumătate decât atunci când a fost introdusă în legislaţie.
Randamentul mediu ponderat al celor 10 fonduri a fost de 5,5% în 2021. De la lansare (mai 2007) şi până în prezent, fondurile de pensii de Pilon III au înregistrat un randament mediu anual de 6,3%.
Sumele administrate de Pilonul III au depăşit 3,4 miliarde de lei (690 milioane euro) la finele anului 2021, cu 16,5% mai mult decât în 2020. Plăţile realizate de fondurile de pensii private facultative au atins 100 milioane de lei în 2021, cu 30% mai mult decât în 2020. Valoarea totală a plăţilor efectuate din Pilonul III (de la lansare şi până în prezent) este de 420 milioane de lei. (sursa Agerpres)

Medicii de familie pot testa atât persoanele suspecte de infectare cu virusul SARS-CoV-2 înscrise în lista proprie, cât şi oricare alte persoane, cu condiţia ca acestea să fie eligibile, la un interval de cel puţin 48 de ore între două testări succesive, precizează Casa Naţională de Asigurări de Sănătate într-un comunicat transmis miercuri presei.
Ordinul nr. 58/4/2022 privind modificarea şi completarea Ordinului Ministrului Sănătăţii şi al Preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 68/101/2021 pentru punerea în aplicare a prevederilor Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 3/2021 privind unele măsuri pentru recrutarea şi plata personalului implicat în procesul de vaccinare împotriva COVID-19 şi stabilirea unor măsuri în domeniul sănătăţii, privind plata furnizorilor de servicii medicale aflaţi în relaţie contractuală cu casele de asigurări de sănătate, care desfăşoară activitatea de vaccinare, a fost publicat în Monitorul Oficial.

Soluţia pentru accesul facil al bolnavilor la diagnostic rapid

"Dezvoltarea capacităţii de testare pentru pacienţii potenţial infectaţi cu SARS-CoV-2 a fost o prioritate pentru mine. Testarea la medicul de familie este soluţia pentru accesul facil al bolnavilor la diagnostic rapid şi ulterior la evaluare şi monitorizare. Pacienţii cu comorbidităţi şi cei cu formă medie de boală vor fi îndrumaţi către centrele de evaluare COVID-19. În plus, prin creşterea capacităţii de testare şi identificarea rapidă a persoanelor infectate putem încetini sau opri transmiterea virusului", a declarat ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, citat în comunicatul de presă.
La rândul său, preşedintele interimar al CNAS, Adela Cojan, şi-a manifestat convingerea că medicii de familie se vor implica şi în activitatea de testare, "un alt element important" în strategia de limitare a infectărilor.

Act adiţional pentru activitatea de testare

Potrivit reprezentantului CNAS, confirmarea promptă a cazurilor suspecte poate asigura în mod rapid şi eficient atât instituirea tratamentului necesar, cât şi supravegherea epidemiologică a contacţilor.
"Medicii de familie care sunt în relaţie contractuală cu casele de asigurări de sănătate pentru activitatea de vaccinare împotriva COVID-19 pot opta pentru încheierea unui act adiţional pentru activitatea de testare cu teste rapide antigen din proba nazo-faringiană, în vederea depistării infecţiei cu SARS-CoV-2. Medicii de familie care nu sunt implicaţi în activitatea de vaccinare împotriva COVID-19 şi doresc să desfăşoare activităţi de testare pot încheia un contract distinct cu casa de asigurări de sănătate", se arată în comunicat.

Unde se realizează testarea

Testarea se realizează în cadrul cabinetelor medicale din asistenţa medicală primară sau în cadrul cabinetelor din centrele de permanenţă, iar informaţiile privind persoanele testate sunt raportate în Corona Forms. În baza datelor transmise zilnic de CNAS referitoare la medicii de familie pentru care casele de asigurări de sănătate încheie contracte sau acte adiţionale pentru activitatea de testare, STS va transmite un mesaj pe telefonul mobil care va conţine user-ul şi parola de acces în Corona Forms ale fiecărui medic.
"Validarea şi decontarea de către casele de asigurări de sănătate a activităţii de testare se realizează pentru fiecare persoană care a fost raportată în Corona Forms şi pentru care medicul de familie nu a perceput sume suplimentare", precizează CNAS.

Tariful este de 50 de lei/persoană

Pentru activitatea de testare realizată, pentru care medicul de familie nu a perceput sume suplimentare, validată ca serviciu prin raportarea informaţiilor privind persoanele testate în Corona Forms, tariful este de 50 de lei/persoană şi cuprinde contravaloarea testului, manopera, materialele şi echipamentele de protecţie necesare testării. Decontarea se face de la data încheierii contractului cu casa de asigurări de sănătate sau, după caz, a actului adiţional la contractul încheiat pentru activitatea de vaccinare.
Persoanele eligibile pentru testare sunt persoanele suspecte de infectare cu virusul SARS-CoV-2 care se încadrează în metodologia de supraveghere a sindromului respirator acut cu noul coronavirus (COVID-19), elaborată de Institutul Naţional de Sănătate Publică, publicată şi actualizată periodic la adresa www.insp.gov.ro. (sursa Agerpres)

Antiviralele administrate pe cale orală sunt eficiente la toate variantele virale ale COVID-19, însă acestea se pot administra doar pacienţilor eligibili pentru un astfel de tratament în urma prescripţiei medicului, precizează specialiştii din cadrul Comisiei de boli infecţioase a Ministerului Sănătăţii.
Medicii specialişti din cadrul Comisiei de boli infecţioase a Ministerului Sănătăţii au realizat o informare despre modul de utilizare a medicamentelor antivirale, care face parte din seria de materiale informative "Trebuie să ştii, pentru Sănătatea ta!".
Potrivit acestora, tratamentul trebuie iniţiat cât mai repede posibil după diagnosticul de COVID-19 şi nu mai târziu de 5-7 zile de la debutul simptomelor.
"Antiviralele orale sunt molecule mici care blochează activitatea şi replicarea virusului. Ele trebuie administrate cât mai repede posibil după infectare, înainte ca virusul să cauzeze leziuni ale ţesuturilor şi organelor. Aceste medicamente se administrează oral de-a lungul a câtorva zile, ceea ce înseamnă că sunt uşor de administrat. Antiviralele administrate pe cale orală sunt eficiente la toate variantele virale ale COVID-19. Pacienţii trebuie să discute cu medicul dacă sunt eligibili pentru tratamentul antiviral oral. Doar în urma deciziei acestuia se pot administra antivirale orale. Tratamentul trebuie iniţiat cât mai repede posibil după diagnosticul de COVID-19 şi nu mai târziu de 5-7 zile de la debutul simptomelor", se arată în informare.

Antiviralul Favipiravir

Astfel, adaugă medicii, antiviralul Favipiravir este utilizat în tratamentul infecţiei cu virusul SARS-CoV-2 la persoane adulte care prezintă forme uşoare sau medii ale COVID-19. Favipiravir reduce durata excreţiei virale la nivel respirator, precum şi durata şi intensitatea simptomatologiei din COVID-19, fără a reduce însă mortalitatea şi spitalizarea în secţiile de ATI.
Medicamentul este contraindicat femeilor gravide sau celor suspectate a fi gravide, se mai arată în informare. Femeile de vârstă fertilă trebuie să utilizeze metode de contracepţie foarte eficace în timpul tratamentului şi cel puţin 7 zile după oprirea acestuia. "În cazul apariţiei unei sarcini, pacientele trebuie să întrerupă tratamentul cu Favipiravir şi să consulte imediat medicul. Favipiravir nu se administrează femeilor care alăptează, dacă acestea nu doresc să oprească alăptarea", susţin medicii.
Totodată, pacienţii nu trebuie să doneze sânge în timpul tratamentului, precum şi timp de cel puţin 7 zile după întreruperea tratamentului cu Favipiravir. "Favipiravir prezintă risc de creştere a enzimelor hepatice (AST, ALT, GGT) şi de afectare hepatică, precum şi risc de hiperuricemie. Favipiravir este contraindicat în insuficienţă hepatică severă şi insuficienţă renală severă", se mai afirmă în informare.
Pacienţii, adaugă specialiştii, trebuie să fie atenţi la apariţia unor semne sau simptome care pot sugera afectare hepatică indusă medicamentos: oboseală, lipsa poftei de mâncare, disconfort abdominal în partea dreaptă a abdomenului, urină de culoare închisă sau icter.
"În concluzie, Favipiravir poate fi utilizat numai după o evaluare prealabilă clinică şi de laborator a pacientului, putând fi eliberat atât în spital pentru pacientul spitalizat, în ambulator de către Centrul de Evaluare COVID-19 sau, în viitorul apropiat, din farmacii, în urma prescripţiei medicului de familie", precizează specialiştii.

Antiviralul Paxlovid

Un alt antiviral menţionat de specialiştii MS este Paxlovid - o combinaţie terapeutică care cuprinde medicamentele numite Nirmatrelvir şi Ritonavir, autorizată de Agenţia Europeană a Medicamentului doar pentru tratamentul formelor uşoare sau moderate de COVID-19 la adulţii care prezintă un risc crescut de a evolua către o boală severă şi deces şi care nu necesită oxigen suplimentar.
Paxlovid nu este autorizat pentru: tratamentul pacienţilor care necesită spitalizare având o formă gravă sau critică de COVID19, prevenirea COVID-19 atunci când ai venit în contact apropiat cu o persoană diagnosticată cu COVID-19, afirmă sursa citată. Reacţiile adverse posibile ale Paxlovid includ tulburări ale gustului, diaree, creşterea tensiunii arteriale şi mialgii (dureri musculare).
La fel ca Favipiravirul, şi Paxlovid poate fi utilizat numai după o evaluare prealabilă clinică şi de laborator a pacientului, putând fi eliberat atât în spital pentru pacientul spitalizat şi în ambulator de către Centrul de Evaluare COVID-19. Molnupiravir (Lagrevio) este aprobat pentru tratamentul formelor uşoare până la moderate de COVID-19 la adulţii care prezintă un risc ridicat de progresie către forme severe de boală şi deces, susţin specialiştii MS.
Acest medicament nu este autorizat la pacienţii cu vârsta sub 18 ani în tratamentul celor care necesită spitalizare din cauza COVID-19, deoarece beneficiul tratamentului nu a fost observat la pacienţii cu forme severe de COVID-19. Totodată, se spune în informare, medicamentul este contraindicat în sarcină şi în perioada de alăptare. "Molnupiravir poate fi utilizat numai după o evaluare prealabilă clinică şi de laborator a pacientului, putând fi eliberat atât în spital pentru pacientul spitalizat şi în ambulator de către Centrul de Evaluare COVID-19", mai susţin specialiştii.
Pe de altă parte, afirmă aceeaşi specialişti, Umifenovirul (Arbidol) este un antiviral activ în gripă, utilizat în Rusia şi China, a cărui eficienţă în COVID-19 "nu a fost demonstrată prin studii ştiinţifice".
"Umifenovirul nu este autorizat în Uniunea Europeană şi nici de către Agenţia Naţională a Medicamentului din România. De aceea, nu poate fi comercializat în farmacii. În ţara noastră a fost folosit sporadic, fiind achiziţionat din fostul spaţiu sovietic. Menţionăm că pe lângă absenţa datelor de eficienţă în COVID-19, procurarea pe cale neoficială a acestui medicament şi utilizarea lui fără prescripţie medicală presupune asumarea unor riscuri legate de modul de fabricare, depozitare şi de transport. Tratamentele cu Ivermectină, Lopinavir/Ritonavir (Kaletra), Hidroxiclorochină, Azitromicină nu sunt eficiente în COVID-19 şi nu trebuie utilizate. Utilizarea acestora vă poate pune viaţa în pericol", atenţionează specialiştii. (sursa Agerpres)

Investiţiile directe ale nerezidenţilor în România au urcat cu 186,44% în primele 11 luni din 2021, la 6,866 miliarde de euro, comparativ cu 2,397 miliarde de euro în perioada ianuarie - noiembrie 2020, potrivit datelor Băncii Naţionale a României, remise joi Agerpres.
"Investiţiile directe ale nerezidenţilor în România au însumat 6,866 miliarde de euro (comparativ cu 2,397 miliarde euro în perioada ianuarie - noiembrie 2020), din care participaţiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au însumat valoarea netă de 5,499 milioane euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă de 1,367 milioane euro", se spune în comunicat.
Numărul firmelor cu capital străin nou înfiinţate în România a crescut, în primele 11 luni din 2021, cu 42,2%, comparativ cu perioada similară din 2020, la 5.284 de unităţi, conform datelor centralizate de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului (ONRC).
Cele 5.284 de societăţi noi aveau un capital social subscris în sumă totală de 41,109 milioane de dolari, cu 107,3% mai mare faţă de cel al firmelor înmatriculate în ianuarie - noiembrie 2020, de 19,828 milioane de dolari.
În noiembrie 2021, au fost înmatriculate 558 de societăţi cu participare străină la capital. În funcţie de domenii, cele mai multe înmatriculări au fost înregistrate în comerţul cu ridicata şi amănuntul, repararea auto şi moto (28,32% din total), activităţi profesionale, administrative, ştiinţifice şi tehnice (21,15%) şi construcţii (12,37%).
La finele lunii noiembrie 2021, în România existau 236.260 societăţi cu participare străină la capitalul social. Valoarea capitalului subscris se situa la 64,354 miliarde de dolari.
Cel mai mare număr de societăţi cu participare străină era cu investitori din Italia, respectiv 50.517 (capital subscris de 3,902 miliarde de dolari), dar cea mai mare valoare a capitalului social aparţine firmelor olandeze, respectiv 12,441 miliarde de dolari, în 5.656 de firme.

Numărul zborurilor comerciale în UE a crescut cu 130% în decembrie, comparativ cu perioada similară din 2020, iar România se află printre statele membre UE cu un declin pe acest segment, arată datele publicate miercuri de Oficiul European de Statistică (Eurostat).
Chiar dacă numărul zborurilor comerciale în UE a crescut luna trecută, încă este mult sub nivelul anterior pandemiei (minus 24% comparativ cu decembrie 2019).
În termeni absoluţi, numărul zborurilor comerciale în UE s-a situat la 383.720 în decembrie 2021, comparativ cu 166.990 în decembrie 2020 şi 504.270 în decembrie 2019.
Statele membre UE care au consemnat un declin al zborurilor comerciale în decembrie 2021 au fost Croaţia (minus 6% comparativ cu decembrie 2019), Grecia (minus 8%), Cipru (minus 9%) Portugalia (minus 13,9%), Estonia (minus 15,3%), Spania (minus 16,1%), Luxemburg (minus 16,4%), Belgia (minus 17,1%), Bulgaria (minus 19,2%), Olanda (minus 20,1%), Malta (minus 21,4%), Franţa (minus 21,6%), Polonia (minus 22%), Lituania (minus 22,2%), Italia (minus 22,4%) şi România (minus 22,6%), cea mai semnificativă scădere, de peste 40%, fiind în Austria şi Cehia (ambele cu minus 41%).
Industria de transport aerian s-a redresat lent în 2021. Deşi primele luni din 2021 nu au arătat semne de redresare: ianuarie (minus 68% comparativ cu perioada similară din 2019), februarie (minus 73%), martie (minus 71%) şi aprilie (minus 70%), situaţia a început să se schimbe în mai (minus 67%), iunie (minus 54%) şi august (minus 31%). Septembrie (minus 33%), octombrie (minus 30%), noiembrie (minus 26%) şi decembrie (minus 24%) arată o revenire spre situaţia anterioară pandemiei.
Per ansamblu, comparând 2019 cu 2021, cea mai semnificativă redresare a numărului zborurilor comerciale în UE a fost în Grecia (minus 29%), Cipru (minus 38%) şi Luxemburg (minus 39%), la polul opus fiind Irlanda (minus 64%), Slovenia şi Cehia (ambele cu minus 62%). (sursa Agerpres)

Varianta Omicron, care în urmă cu două săptămâni era detectată în 1,6% din noile cazuri de COVID-19 la nivel global analizate în laboratoare, reprezintă deja 58,5% din totalul noilor contagieri, depăşind astfel Delta şi devenind dominantă la nivel mondial, a anunţat Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), relatează EFE.
Raportul epidemiologic săptămânal al OMS, publicat miercuri, arată că din cele 357.000 de teste realizate de reţeaua globală de laboratoare GISAID în ultimele 30 de zile, peste 208.000 au detectat varianta Omicron.
Alte 147.000 de teste (circa 41%) au corespuns variantei Delta, care în rezultatele din urmă cu două săptămâni reprezenta încă 96% din cazuri şi care a fost tulpina dominantă în cea mai mare parte a anului 2021.
Raportul notează că noua variantă Omicron a virusului SARS-CoV-2 este capabilă "să evite imunitatea" şi că există deja contagieri inclusiv în rândul celor vaccinaţi şi al celor care au trecut prin boală şi care au dezvoltat anticorpi.
OMS precizează, pe de altă parte, că "dovezi tot mai numeroase" arată că varianta Omicron cauzează forme mai puţin grave de COVID-19 decât variantele anterioare ale virusului.
Totuşi, OMS avertizează că riscurile sanitare pe care le implică varianta Omicron continuă să fie "foarte ridicate", având în vedere că această variantă virală duce la o creştere a numărului de spitalizări şi de decese în rândul persoanelor vulnerabile.
Cel mai ridicat număr zilnic de contagieri din peste doi ani de pandemie corespunde zilei de 6 ianuarie, cu peste 2,6 milioane de de cazuri la nivel global - un număr care ar putea fi în realitate mai mare, potrivit OMS, ţinând cont de numărul mare de infectări diagnosticate prin teste antigen realizate la domiciliu şi care rămân neraportate.
De atunci, pragul de 2 milioane de cazuri a fost depăşit şi în alte zile şi experţii medicali nu au confirmat încă un vârf al contagierilor, deşi unele dintre primele ţări afectate de Omicron, precum Africa de Sud, par să-l fi atins deja, precizează raportul OMS. (sursa Agerpres)

Varianta Omicron, care se răspândeşte într-un ritm nemaivăzut de la începutul pandemiei de COVID-19, ''rămâne un virus periculos'', chiar dacă provoacă simptome mai puţin severe, a declarat miercuri directorul general al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), Tedros Adhanom Ghebreyesus, relatează AFP.
"Deşi Omicron provoacă simptome mai puţin severe decât Delta (varianta dominantă până acum), acesta rămâne un virus periculos, mai ales pentru cei care nu sunt vaccinaţi", a declarat şeful OMS, în cadrul unei conferinţe de presă.
Varianta, care a fost identificată pentru prima dată în sudul Africii la sfârşitul lunii noiembrie 2021, s-a răspândit într-un ritm rapid la nivel mondial, numărul cazurilor de infectări ajungând în numeroase ţări la niveluri nemaivăzute de la începutul pandemiei.
Simptomele mai puţin severe decât în cazul variantei Delta îi fac acum pe unii să considere boala ca fiind una uşoară.
Însă, avertizează şeful OMS, "mai multă transmitere înseamnă mai multe spitalizări, mai multe decese, mai multe persoane care nu pot lucra, inclusiv profesori şi personal sanitar, şi mai multe riscuri de a apărea o altă variantă care va fi şi mai transmisibilă şi mai letală decât Omicron".
"Nu este o boală uşoară, este o boală care poate fi prevenită cu vaccinuri", a spus Michael Ryan, responsabilul pentru situaţii de urgenţă al OMS.
"Nu este momentul să renunţăm, nu este momentul să lăsăm garda jos, nu este momentul să spunem că este un virus binevenit, niciun virus nu este binevenit", a subliniat dr. Ryan, referitor la speranţa unora că, din cauza ratei sale extraordinare de transmitere, Omicron va înlocui variantele mai periculoase şi va face posibilă transformarea pandemiei într-o boală endemică mai uşor de gestionat. (sursa Agerpres)

Opt state, printre care Iran, Sudan şi Venezuela, şi-au pierdut dreptul de vot din cauza unei datorii prea mari faţă de organizaţie, a anunţat marţi seară secretarul general Antonio Guterres statele membre ale Adunării Generale, relatează AFP.
În total, "11 state membre sunt în prezent în întârziere cu plata contribuţiilor lor în sensul articolului 19 al Chartei Naţiunilor Unite", a precizat şeful ONU în scrisoarea sa obţinută miercuri de France Presse.
Acest articol prevede o suspendare a dreptului de vot în Adunarea Generală pentru orice ţară cu datorii egale sau mai mari cu contribuţia datorată pentru cei doi ani precedenţi.
Dacă neplata este cauzată de "circumstanţe independente de voinţa sa", un stat vizat de articolul 19 poate totuşi să-şi păstreze dreptul de vot şi acesta este cazul în 2022 cu Comore, Sao Tome şi Principe şi respectiv Somalia, precizează Antonio Guterres.
Pe lângă Iran, Sudan, şi Venezuela, celelalte cinci ţări care şi-au pierdut dreptul de vot sunt Antigua şi Barbuda, Republica Congo, Guineea, Papua Noua Guinee şi Vanuatu, a adăugat el.
Secretarul general a menţionat suma minimă pe care fiecare dintre aceste ţări trebuie să o plătească pentru a-şi recupera dreptul de vot. Iranul va trebuie să plătească puţin peste 18 milioane de dolari, Sudanul aproape 300.000 de dolari, iar Venezuela circa 40 de milioane de dolari.
Iranul şi-a mai pierdut şi anul trecut dreptul de vot din cauza neplăţii contribuţiei. Teheranul a afirmat că nu poate onora nici măcar minimul cerut în contul datoriilor sale la ONU din cauza sancţiunilor economice şi financiare impuse de Washington.
După mai multe luni de negocieri, Teheranului i-a fost acordată o excepţie care i-a permis să-şi recupereze dreptul de vot în luna iunie, cu puţin timp înainte de alegerea noilor membri ai Consiliului de Securitate al ONU.
Bugetul anual de funcţionare al ONU, aprobat în decembrie, este de circa 3 miliarde de dolari. Cel al operaţiunilor de menţinere a păcii, separat şi aprobat în luna iunie, este de circa 6,5 miliarde de dolari. (sursa Agerpres)

Thailanda va introduce o taxă de intrare de 9 dolari pentru vizitatorii străini, în încercarea de a-şi ajuta sectorul turistic devastat de pandemia de coronavirus, au anunţat miercuri autorităţile, potrivit AFP.
Taxa va fi introdusă începând cu luna aprilie pentru a finanţa gestionarea atracţiilor turistice şi pentru a acoperi asigurările de accidente pentru acei turişti care nu şi le pot plăti singuri, a declarat pentru AFP Yuthasak Supasorn, guvernatorul Autorităţii pentru Turism din Thailanda.
Acesta va fi încorporată în tarifele aeriene, a precizat într-o declaraţie purtătorul de cuvânt al guvernului, Thanakorn Wangboonkongchana.
În 2019, circa 40 de milioane de vizitatori au sosit în Thailanda, una dintre cele mai vizitate ţări din lume.
Regatul a luat măsuri drastice începând din 2020, impunând reguli stricte de carantină pentru a combate pandemia.
Doar aproximativ 100.000 de turişti au vizitat ţara în perioada ianuarie-octombrie 2021.
La sfârşitul lui 2021, Thailanda şi-a relaxat regulile draconice de intrare înainte de a se închide din nou din cauza variantei Omicron.
Cu toate acestea, programul "Phuket Sandbox" a fost extins: trei destinaţii de plajă din sudul ţării au fost adăugate insulei Phuket.
În cadrul acestuia, călătorii complet vaccinaţi petrec şapte nopţi în zona "Sandbox". În cazul în care testul lor pentru depistarea COVID-19 este negativ, aceştia pot călători liber în toată Thailanda.
Pentru vizitatorii care nu sunt complet vaccinaţi se aplică o carantină obligatorie de 10-14 zile.
Autorităţile speră să atragă cinci milioane de turişti străini în 2022, cifră care s-ar putea tripla dacă vor fi ridicate restricţiile impuse de China şi India, două dintre principalele pieţe pentru acest sector. (sursa Agerpres)

Bani europeni pentru crearea unei secţii de terapie intensivă la Spitalul de Boli Infecţioase "Sf. Cuvioasa Parascheva" Galaţi. Asta anunţă Consiliul Judeţean (CJ) Galaţi, care precizează că, "este vorba despre o secţie modulară, care va fi realizată în curtea unităţii medicale, în cadrul unei investiţii cu fonduri europene de 10,7 milioane de lei, finanţarea fiind asigurată prin Programul Operaţional Infrastructură Mare 2014-2020".

Potrivit şefului CJ Galaţi, Costel Fotea, procedurile de achiziţie publică vor fi demarate în cel mai scurt timp posibil.

4dab819b 6bc4 4179 8a83 14a54622cbe5

"Am reuşit să obţinem bani europeni pentru o nouă investiţie importantă în medicina gălăţeană. După mai bine de un an de evaluări şi clarificări la Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, a fost semnat contractul de finanţare, astfel încât să demarăm cât mai repede procedurile de achiziţie publică. La Spitalul de Boli Infecţioase va fi amenajată de la zero o secţie exterioară de terapie intensivă, care va fi dotată cu toate echipamentele medicale necesare.  Noua secţie ATI va avea 10 paturi, inclusiv rezerve de tip izolator, iar pentru amenajarea ei vor fi folosite nu mai puţin de 35 de containere medicale. În această secţie de terapie intensivă vor putea fi trataţi pacienţi confirmaţi cu COVID-19", a declarat Costel Fotea.

Proiectul prevede şi achiziţionarea a zeci de echipamente medicale specifice unei secţii de terapie intensivă (ventilatoare, injectomate, EKG-uri, echipamente ASTRUP, aparate de epurare extrarenal şi hemofiltrare, defibrilatoare, truse laringoscop etc).  În perioada următoare vor fi demarate procedurile de achiziţie publică pentru desemnarea unui constructor care să realizeze această investiţie, precizează instituţia.

Pagina 6 din 767