Cătălin Mihai MOGA

Cătălin Mihai MOGA

Aşa cum Monitorul de Galaţi a anunţat AICI, luni, 24 ianuarie 2022, de Ziua Micii Uniri, la Galaţi traficul va fi restricţionat. Iniţial, Primăria Galaţi a informat că aceste restricţii se vor aplica în intervalul orar 13.00-14.00, însă astăzi, vineri, 21 ianuarie 2022, a revenit asupra deciziei, după cum urmează: "Revenim asupra anunţului privind restricţiile de trafic anunţate pentru luni, 24 ianuarie 2022, cu prilejul Zilei Unirii Principatelor Române, cu menţiunea că acestea se vor aplica în intervalul orar 13.30-14.30".

Reamintim că traficul va fi restricţionat pe str. Domnească, segmentul cuprins între str. Vasile Alecsandri şi str. Cezar. În acelaşi interval, vor fi restricţii de trafic şi pe str. Dimitrie Bolintineanu, pe segmentul cuprins între străzile Domnească şi Ştiinţei.

Mijloacele de transport în comun, în acest interval, vor circula pe următoarele trasee:
- troleibuzele care asigură traseul 102 (Micro 19 – Parc CFR) vor întoarce în centru;
- autobuzele de pe traseul 105 (Micro 19 – Grădina Publică) vor circula deviat pe str. Domnească – str. Basarabiei – str. Traian – Spitalul Militar şi retur;
- autobuzele de pe traseul 26 vor circula deviat pe str. Gării – str. Basarabiei – str. Traian – Bariera Traian şi retur.

În fiecare an, la 24 ianuarie, în întreaga ţară este sărbătorită Ziua Unirii Principatelor Române, fiind marcat momentul unirii Moldovei cu Ţara Românească (1859) sub conducerea domnitorului Alexandru Ioan Cuza (1859-1866). Acest eveniment major în istoria ţării noastre a reprezentat primul pas făcut pentru realizarea unui stat naţional unitar român.

Proiectul de lege pentru declararea zilei de 24 ianuarie - Ziua Unirii Principatelor Române, zi de sărbătoare naţională, a fost adoptat de Senatul României la 2 iunie 2014. Camera Deputaţilor a adoptat, la 3 decembrie 2014, Legea nr. 171/2014 pentru declararea zilei de 24 ianuarie - Ziua Unirii Principatelor Române. Preşedintele Traian Băsescu a semnat decretul de promulgare la 16 decembrie 2014. Potrivit Legii nr. 171/2014, autorităţile administraţiei publice centrale şi locale pot organiza şi sprijini logistic şi material manifestări cultural-artistice dedicate acestei zile. La 6 septembrie 2016, plenul Camerei Deputaţilor a adoptat un proiect de lege, care completează Codul muncii, prin care ziua de 24 ianuarie - Ziua Unirii Principatelor Române a fost declarată sărbătoare legală nelucrătoare.

Problema regimului politic al Moldovei şi Ţării Româneşti a fost dezbătută, pentru prima dată, în cadrul unui for internaţional, cu prilejul lucrărilor Conferinţei internaţionale de la Viena (3/15 martie-23 mai/4 iunie 1848), la care au trimis reprezentanţi Imperiul Otoman, Marea Britanie, Franţa, Austria şi Rusia. În favoarea acestui proces s-au pronunţat reprezentanţii Franţei şi Rusiei iar împotrivă cei ai Austriei şi Imperiului Otoman, notează lucrarea "Istoria României în date" (Editura Enciclopedică, 2003).

Înfrângerea Revoluţiei de la 1848 a readus în Transilvania regimul absolutist habsburgic. În Moldova şi Ţara Românească, prin Convenţia ruso-turcă de la Balta Liman (19 aprilie/1 mai 1849) a fost reinstaurat controlul politic al celor două puteri, notează volumul ''O istorie a românilor'' (Ion Bulei, Editura Meronia, 2007). În aceste împrejurări, mişcarea naţională a fost constrânsă să se manifeste în afara ţării, prin activitatea emigranţilor români.

Războiul Crimeii (1853-1856) şi Congresul de la Paris din 1856 (13/25 februarie-18/30 martie) au pus capăt protectoratului Rusiei asupra Principatelor. În tratatul semnat la 18/30 martie 1856, se prevedea ca în Principatele Române, locul protectoratului să fie luat de garanţia colectivă a Marilor Puteri europene (Franţa, Marea Britanie, Austria, Rusia, Prusia, Imperiul Otoman şi Regatul Sardiniei), cu menţinerea suzeranităţii otomane. Totodată, Poarta se obliga să respecte administraţia independentă şi naţională a Principatelor, precum şi deplina libertate a cultului, a legislaţiei, a comerţului şi navigaţiei. S-a hotărât, totodată, convocarea de Adunări (divanuri) ad-hoc, care să se pronunţe asupra organizării viitoare a celor două ţări.

În februarie 1857, a fost constituit la Iaşi, Comitetul Electoral al Unirii, care a fixat pentru data de 1/13 martie un program politic, în care preconiza unirea Principatelor într-un singur stat, neutru şi autonom, în frunte cu un prinţ străin (şi domnie ereditară), adunare reprezentativă, garanţia colectivă a puterilor europene ş.a. În acelaşi sens, la 3/15 martie 1857, a fost înfiinţat şi la Bucureşti, Comitetul Central al Unirii, organ de conducere al partidei naţionale muntene, care şi-a fixat un program asemănător cu acela al unioniştilor din Moldova, potrivit lucrării "Istoria României în date" (Editura Enciclopedică, 2003).

Marii şi micii proprietari, deputaţii orăşeni şi ţăranii reuniţi la Adunările ad-hoc din Moldova şi din Ţara Românească, chemaţi să se pronunţe în problema unirii, au dat un răspuns pozitiv prin cele două Rezoluţii aproape identice votate în Moldova la 7/19 octombrie 1857 şi în Ţara Românească la 8/20 octombrie 1857, în care cereau: autonomia şi neutralitatea celor două Principate şi unirea lor într-un singur stat cu numele de România; prinţ străin, ereditar, ales dintr-o dinastie domnitoare a Europei; neutralitatea şi inviolabilitatea noului stat; guvern reprezentativ şi constituţional, Adunarea obştească cu putere legislativă, garantarea colectivă a celor şapte puteri.

În perioada 10/22 mai - 7/19 august 1858 au avut loc, la Paris, lucrările Conferinţei reprezentanţilor celor şapte puteri (Marea Britanie, Franţa, Austria, Regatul Sardiniei, Prusia, Rusia, Imperiul Otoman). În ultima zi a lucrărilor a fost semnat actul internaţional, Convenţia de la Paris, şi, totodată, nou statut fundamental al Principatelor. Potrivit reglementărilor acestuia, cele două ţări menţinute sub suzeranitatea Porţii şi sub "garanţia colectivă" a puterilor urmau "să se administreze liber şi în afara oricărei ingerinţe a Înaltei Porţi" purtând denumirea de "Principatele Unite ale Moldovei şi Valahiei", separaţia administrativ-politică fiind menţinută mai departe. Fiecare principat urma să fie condus de câte un domn şi miniştrii săi. Puterea legislativă urma să fie exercitată colectiv de domn, Adunarea electivă din ţara respectivă şi Comisia Centrală nou instituită, comună Principatelor. Domnul urma să fie ales în fiecare ţară "pe viaţă". Armatele puteau fi reunite în tabere comune sub comanda alternativă a domnilor sau a reprezentanţilor lor. În ansamblu, Convenţia de la Paris, deşi nu acorda Unirea, îi apropia pe români de momentul unificării celor două principate. ("Istoria românilor, Constituirea României moderne", volumul VII, tom I, Editura Enciclopedică, 2003).

La 28 decembrie 1858/9 ianuarie 1859 erau deschise, în Moldova, lucrările Adunării elective. Au fost validate mandatele a 55 de deputaţi. Deputaţii majorităţii s-au întrunit, în seara zilei de 3/15 ianuarie 1859, pentru a se pune de acord asupra persoanei candidatului comun. După mai multe ore de dezbateri, a fost propusă candidatura lui Alexandru Ioan Cuza, care a fost acceptată în unanimitate de deputaţii prezenţi. Adunarea electivă s-a întrunit la 5/17 ianuarie 1859, pentru a-l alege pe domn, prin vot deschis. Alexandru Ioan Cuza a întrunit unanimitatea voturilor celor 48 de deputaţi prezenţi.

Alegerile pentru Adunarea electivă s-au desfăşurat, în Ţara Românească, între 8/20 şi 12/24 ianuarie 1859. Deputaţii conservatori au obţinut 46 din cele 72 de mandate existente. Lucrările Adunării elective s-au deschis în ziua de 22 ianuarie/3 februarie 1859 într-o atmosferă incendiară. Sediul reprezentanţei naţionale era înconjurat de mii de oameni. În noaptea de 23 spre 24 ianuarie, membrii Partidei Naţionale s-au reunit la hotelul "Concordia" din Bucureşti unde, atât deputaţii majorităţii conservatoare cât şi cei ai Partidei naţionale, căutau o soluţie. În cele din urmă, la propunerea lui Dimitrie Gr. Ghica, a fost adoptată soluţia dublei alegeri, reprezentând cea mai bună cale de depăşire a impasului.

Lucrările Adunării s-au reluat în dimineaţa zilei de 24 ianuarie/5 februarie 1859, la ora 11.00. În numele Partidei naţionale, avocatul Vasile Boerescu a cerut o şedinţă secretă, în cadrul căreia a pledat în favoarea principiului Unirii şi, subliniind legalitatea actului, în conformitate cu "spiritul Convenţiei", a propus alegerea lui Alexandru Ioan Cuza şi ca domn al Ţării Româneşti. Reveniţi în sala de şedinţe, cei 64 de deputaţi, prin votul lor, l-au consacrat pe Alexandru Ioan Cuza ca domn al Ţării Româneşti. S-a realizat astfel unirea de fapt a celor două Principate. Prin acest act politic al dublei alegeri, fără a se încălca formal prevederile Convenţiei de la Paris, naţiunea română a obţinut o victorie importantă în realizarea statului modern român. Alexandru Ioan Cuza a ajuns la Bucureşti, la 8/20 februarie 1859, unde a fost primit cu mult entuziasm, notează lucrarea "Istoria României în date" (Editura Enciclopedică, 2003).

În cadrul Conferinţei de la Paris (26 mart./7 apr.-25 aug./6 sept. 1859) a reprezentanţilor Puterilor garante (Franţa, Rusia, Marea Britanie, Prusia şi Regatul Sardiniei) a fost recunoscută de jure, la 1/13 aprilie 1859, alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca domn al Principatelor Unite. Austria şi Imperiul Otoman au recunoscut evenimentul la 25 august/6 septembrie 1859. Austria recunoscuse de facto, la 2/14 mai 1859, dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza, printr-o notă scrisă, fiind reluate cu acest prilej legăturile cu cele două guverne româneşti, de la Iaşi şi de la Bucureşti. Recunoaşterea dublei alegeri de către Puterile garante şi Imperiul Otoman a consacrat uniunea personală a celor două Principate, prima etapă spre realizarea deplină a Unirii.

La 22 noiembrie/4 decembrie 1861, Poarta a emis "Firmanul de organizare administrativă a Moldovei şi Valahiei", prin care se admitea unirea administrativă şi politică a Principatelor, fapt care presupunea o serie de măsuri importante, între care: reunirea ministerelor de la Iaşi şi Bucureşti într-un singur guvern şi a Adunărilor elective într-una singură; suspendarea activităţii Comisiei Centrale de la Focşani; instituirea în fiecare principat a câte unui consiliul provincial, ce urma să fie consultat asupra tuturor legilor şi regulamentelor de interes local, potrivit sursei amintite mai sus.

Primul guvern unitar al României, condus de Barbu Catargiu, a fost format la 22 ianuarie/3 februarie 1862. A urmat deschiderea la Bucureşti, la 24 ianuarie/5 februarie 1862, a primului Parlament al României. Domnitorul Alexandru Ioan Cuza a proclamat, în mod solemn, în faţa Adunărilor elective ale Moldovei şi Ţării Româneşti reunite în şedinţă comună, "Unirea definitivă a Principatelor", iar oraşul Bucureşti a fost proclamat capitala noului stat, arată lucrarea "Istoria României în date" (Editura Enciclopedică, 2003). (sursa Agerpres)

Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă (CNSU) a actualizat, joi, 20 ianuarie 2022, lista ţărilor sau zonelor cu risc epidemiologic ridicat, potrivit Agerpres.

"Se aprobă clasificarea ţărilor/teritoriilor în funcţie de rata de incidenţă cumulată, în vederea stabilirii persoanelor care sosesc în România din acestea şi cu privire la care se instituie măsura carantinei, prevăzută în anexa la prezenta hotărâre", se arată în hotărârea CNSU.

Astfel, potrivit Hotărârii nr. 33 din 27 mai 2021, în ZONA ROŞIE se regăsesc:
* Maldive
* Seychelles
* Bahrain
* Uruguay
* Argentina
* Costa Rica
* Capul Verde
* Trinidad şi Tobago
* Lituania
* Paraguay
* Columbia
* Chile
* Suedia
* Nepal
* Georgia
* Brazilia
* Letonia
* Olanda
* Suriname
* Franţa
* Kuweit
* India
* Africa de Sud

În ZONA GALBENĂ au fost incluse:
* Cipru
* Belgia
* Bolivia
* Slovenia
* Grecia
* Estonia
* Danemarca
* Sint Maarten
* Andorra
* Botswana
* Malaezia
* Puerto Rico
* Mongolia
* Croaţia
* Guyana
* Peru
* Iran
* Luxemburg
* Emiratele Arabe Unite
* Turcia
* Belarus
* Elveţia
* Timorul de Est
* Sri Lanka
* Canada
* Oman
* Bahamas
* Marea Britanie

În ZONA VERDE au fost plasate:
* Qatar
* Cuba
* Germania
* Muntenegru
* Panama
* Aruba
* Italia
* Irak
* Ucraina
* Spania
* Insulele Virgine ale Statelor Unite
* Saint Lucia
* Serbia
* Ecuador
* Honduras
* Tunisia
* Cehia
* Statele Unite ale Americii
* Iordania
* Austria
* Namibia
* Slovacia
* Bonaire, Saint Eustatius şi Saba
* Norvegia
* Republica Dominicană
* Kazahstan
* Ungaria
* Insulele Virgine Britanice
* Irlanda
* Bulgaria
* Armenia
* Polonia
* Liban
* Federaţia Rusă
* Guatemala
* Palestina
* Filipine
* Thailanda
* Liechtenstein
* Monaco
* San Marino
* Bermuda
* Kârgâzstan
* Bosnia şi Herţegovina
* Japonia
* Saint Vincent şi Grenadine
* Portugalia
* Guineea Ecuatorială
* Guam
* Azerbaidjan
* Macedonia de Nord
* Republica Moldova
* Finlanda
* Libia
* Insulele Cayman
* Insulele Feroe
* România
* Venezuela
* Jamaica
* Kosovo
* Arabia Saudită
* El Salvador
* Cambodgia
* Papua Noua Guinee
* Saint Kitts şi Nevis
* Gabon
* Bhutan
* Curacao
* Insulele Turks şi Caicos
* Mexic
* Indonezia
* Polinezia Franceză
* Antigua şi Barbuda
* Coreea de Sud
* Egipt
* Insulele Mariane de Nord
* Pakistan
* Barbados
* Albania
* Belize
* Djibouti
* Taiwan
* Dominica
* Angola
* Uzbekistan
* Afganistan
* Mauritania
* Fiji
* Camerun
* Islanda
* Republica Centrafricană
* Kenia
* Maroc
* Sao Tome şi Principe
* Etiopia
* Groenlanda
* Bangladesh
* Malta
* Israel
* Rwanda
* Singapore
* Haiti
* Laos
* Madagascar
* Algeria
* Eswatini
* Zambia
* Mauritius
* Congo
* Gibraltar
* Eritreea
* Nicaragua
* Uganda
* Jersey
* Senegal
* Burundi
* Togo
* Lesotho
* Comoros
* Ghana
* Gambia
* Vietnam
* Zimbabwe
* Somalia
* Brunei Darussalam
* Benin
* Sudan
* Mali
* Myanmar
* Yemen
* Malawi
* Liberia
* Guineea Bissau
* Sierra Leone
* Australia
* Nigeria
* Ciad
* Niger
* Burkina Faso
* Anguilla
* Wallis şi Futuna
* Siria
* Tadjikistan
* Guineea
* Insula Man
* Coasta de Fildeş
* Mozambic
* Republica Democrată Congo
* Noua Zeelandă
* Sudanul de Sud
* Republica Populară Chineză
* Grenada
* Insulele Falkland (Malvine)
* Guernsey
* Vatican
* Insulele Marshall
* Micronezia
* Montserrat
* Noua Caledonie
* Insulele Solomon
* Tanzania
* Vanuatu
* Sahara de vest.

Mai multe organizaţii internaţionale, printre care ONG-ul Oxfam şi un grup de filantropi milionari, au propus miercuri taxarea celor mai bogaţi oameni de pe planetă, care ar putea să scoată miliarde de persoane din sărăcie şi să vaccineze planeta împotriva COVID-19, informează AFP.
"Pe măsură ce miliarde de oameni se luptă să supravieţuiască în timpul acestei pandemii, averile miliardarilor scapă de sub control. Acest lucru nu poate fi corect", a declarat într-un comunicat Jenny Ricks, coordonatoarea mişcării activiste Fight Inequality Alliance, una din organizaţiile membre ale grupului care susţine această iniţiativă.
Luni, un raport Oxfam a indicat că cei mai bogaţi zece oameni de pe planetă, inclusiv Jeff Bezos şi Elon Musk, şi-au dublat valoarea patrimoniului la 1,5 trilioane de dolari în cei doi ani de pandemie de COVID-19 ca urmare a creşterii la bursă a companiilor la care sunt acţionari.
Fight Inequality Alliance, ONG-ul Oxfam, Institute for Policy Studies din Washington şi Patriotic Millionaires, o organizaţie de americani bogaţi, participă la apelul lansat miercuri.
Ei propun instituirea unui impozit anual de 2% pentru persoanele cu o avere de peste cinci milioane de dolari, 3% pentru activele de peste 50 de milioane de dolari şi 5% pentru ce depăşeşte un miliard de dolari, ceea ce ar aduce 2,520 miliarde de dolari în fiecare an.
Cu această sumă, 2,3 miliarde de oameni ar fi scoşi din sărăcie şi toţi oamenii de pe planetă ar putea fi vaccinaţi împotriva COVID-19, în condiţiile în care, în prezent, în multe ţări rata vaccinării este extrem de scăzută, în special pe continentul african.
Banii obţinuţi din impozitarea celor mai bogaţi oameni ai planetei ar putea oferi, de asemenea, asigurare universală de sănătate şi protecţie socială celor 3,6 miliarde de persoane care trăiesc în ţări cu venituri mici şi medii.
Aceste propuneri coincid cu tradiţionala reuniune anuală a Forumului Economic Mondial de la Davos (Elveţia) care se desfăşoară online pentru al doilea an consecutiv din cauza variantei Omicron.
Într-o scrisoare deschisă adresată participanţilor la Forum, peste 100 de milionari, inclusiv membri ai Patriotic Millionaires, au afirmat miercuri că sistemul fiscal actual "nu este echitabil". "Fiecare ţară din lume trebuie să ceară ca cei bogaţi să îşi plătească partea echitabilă", se arată în scrisoare. "Taxaţi-ne pe noi, bogaţii, şi taxaţi-ne acum". (sursa Agerpres)

China va continua să cumpere o parte din ce în ce mai mare din recolta mondială de grâu, după ce anul trecut importurile sale au atins un nivel record, în condiţiile în care modificarea dietelor şi extinderea clasei mijlocii vor fi principalele motoare ale cererii viitoare, transmite Bloomberg.
Datele publicate de autorităţile vamale chineze arată că în 2021 achiziţiile de grâu din străinătate au crescut cu 17% până la aproximativ 9,8 milioane de tone. Utilizarea din ce în ce mai extinsă a grâului ca nutreţ pentru animale, din cauza preţurilor mari la porumb pe piaţa internă, dar şi recolta redusă au jucat un rol important în majorarea importurilor de grâu.
Însă impactul creşterii avuţiei asupra dietelor chinezilor stimulează şi ea cererea de grâu, un ingredient cheie pentru o gamă largă de produse alimentare de la pâine şi tăiţei până la biscuiţi şi produse de patiserie. Creşterea consumului de grâu s-a accelerat în ultimii ani pe măsură ce China adoptă obiceiuri alimentare mai apropiate de cele occidentale, iar utilizarea în scopuri alimentare va fi cel mai important motor al cererii de grâu, susţin analiştii de la Sitonia Consulting.
"Ne aşteptăm în continuare ca importurile de grâu ale Chinei să fie mari în 2022. Preţurile interne rămân ridicate ca urmare a utilizării crescute a grâului ca nutreţ pentru animale şi a trendurilor structurale în obiceiurile alimentare ale consumatorilor", susţine Darin Friedrichs, cofondator şi director de cercetare la firma Sitonia Consulting.
Preţurile mari la grâu încep să alimenteze inflaţia produselor alimentare, în condiţiile în care recent firma Nissin Foods Co. a anunţat o creştere a preţurilor la tăiţei instant în China. Producătorul faimoşilor tăiţei "Cup Noodles" a dat vina pentru această majorare, prima din ultimul deceniu, pe creşterea costurilor. (sursa Agerpres)

Guvernul spaniol va plăti o subvenţie de 250 de euro pe lună tinerilor cu venituri mici, pentru a-i ajuta să se mute din casa părinţilor, într-o ţară unde din ce în ce mai mulţi tineri adulţi trăiesc cu părinţii pentru că nu îşi permit să îşi închirieze propria locuinţă, informează Reuters.
Ministrul Transporturilor, Mobilităţii şi Agendei Urbane, Raquel Sanchez, a declarat marţi, la sfârşitul şedinţei săptămânale a cabinetului, că începând din această lună, spaniolii cu vârsta de până la 35 de ani şi cu un venit anual mai mic de 24.318 euro pot solicita o subvenţie lunară pentru a închiria un apartament timp de doi ani.
Subvenţia "este un element important pentru ca preţurile locuinţelor să nu mai fie un obstacol pentru emanciparea tinerilor", a spus Raquel Sanchez.
Spania este ţara europeană cu cel mai mare procent de tineri care trăiesc împreună cu părinţii. Conform datelor oficiale, în 2020 aproximativ 55% din tinerii spanioli cu vârsta între 25 şi 29 de ani trăiau împreună cu părinţii, în creştere cu 6,5 puncte procentuale comparativ cu 2013.
Acest indicator se corelează puternic cu şomajul deosebit de ridicat înregistrat în rândul tinerilor din Spania, unde 29% din persoanele cu vârsta de până la 25 de ani sunt înregistrate ca fără un loc de muncă.
Cu toate acestea, acordarea de subvenţii directe pentru plata chiriilor ar putea să nu fie atât de eficientă pe cât speră guvernul de la Madrid, deoarece o cererea crescută pentru apartamentele mici va stimula şi mai mult creşterea preţurilor, a estimat Francisco Inareta, purtător de cuvânt la Idealista, cel mai mare portal imobiliar din Spania.
"Experienţele precedente au arătat că principala consecinţă este o creştere directă a preţurilor", a spus Francisco Inareta, adăugând că chiriaşii ale căror venituri sunt doar cu puţin peste pragul anunţat de guvern se vor simţi discriminaţi pentru că vor trebui să plătească chirii mai mari fără a beneficia de subvenţii. (sursa Agerpres)

Comisia Europeană a anunţat că marţi încep înscrierile pentru premiile "Noul Bauhaus european", ediţia din 2022, după ce în ianuarie 2021 a lansat faza de proiectare a acestei iniţiative, un proiect economic, cultural şi de mediu, menit să îmbine designul, sustenabilitatea, accesibilitatea, caracterul abordabil şi investiţiile pentru a contribui la realizarea Pactului verde european.
Potrivit unui comunicat al Executivului european, în urma succesului primelor premii, pentru care s-au primit peste 2.000 de candidaturi anul trecut, ediţia din 2022 va celebra noi exemple inspiratoare de transformări pe care iniţiativa îşi propune să le aducă în vieţile noastre, în spaţiile în care trăim şi în experienţele noastre de zi cu zi, a informat CE.
La fel ca în prima ediţie, premiile "Noul Bauhaus european" pe 2022 vor recompensa ideile tinerelor talente, precum şi proiecte existente pentru sustenabilitate, incluziune şi estetică, ce aduc Pactul verde european în rândul oamenilor şi al comunităţilor locale.
Premiile se vor acorda proiectelor şi ideilor care contribuie la crearea unor locuri frumoase, sustenabile şi incluzive, fiind încadrate în patru categorii: reconectarea cu natura; recâştigarea unui sentiment de apartenenţă; prioritizarea locurilor şi a persoanelor care au cea mai mare nevoie şi stimularea unei gândiri integrate, pe termen lung şi care ţine seama de ciclul de viaţă în ecosistemul industrial.

Categorii

Categoriile reflectă cele patru axe tematice de transformare ale noului Bauhaus european. Acestea au fost identificate în cadrul etapei de proiectare în comun a iniţiativei, cu participarea a mii de oameni şi de organizaţii care au contribuit cu punctele de vedere şi experienţele lor. Candidaturile vor fi examinate ţinând seama de cele trei valori esenţiale ale iniţiativei: sustenabilitate, estetică şi incluziune. Candidaţi din toate statele membre, precum şi din întreaga lume, sunt încurajaţi să îşi depună candidatura atât timp cât proiectele/ideile lor sunt localizate în Uniunea Europeană.
Fiecare categorie conţine două componente de concurs paralele: premiile "Noul Bauhaus european" - pentru exemple existente finalizate în ultimii doi ani şi "Staruri în devenire ale Noului Bauhaus european" - pentru concepte sau idei prezentate de tineri creatori, în vârstă de cel mult 30 de ani.

Premii

Pe lângă cele 16 premii acordate de juriu (un câştigător şi un ocupant al locului doi pentru fiecare categorie şi componentă), două premii suplimentare vor fi selectate printr-un vot public din rândul candidaturilor din top. În total, 18 câştigători vor primi sumele premiu de până la 30.000 de euro, precum şi un pachet de comunicare, ce îi va ajuta să îşi dezvolte şi să îşi promoveze ulterior iniţiativele.
Candidaturile se primesc până la data de 28 februarie 2022, orele 19:00CET. Sunt bineveniţi candidaţi de toate naţionalităţile şi din toate mediile, atât timp cât conceptele, ideile şi proiectele lor sunt dezvoltate sau localizate fizic în UE.
"Noul Bauhaus european se bazează pe cultura, educaţia, ştiinţa şi inovarea din Europa pentru a face ca promisiunile Pactului verde european să se transforme în îmbunătăţiri în viaţa noastră de zi cu zi. Aştept cu nerăbdare să văd cum vârful creativităţii europene prinde viaţă în candidaturile din acest an", a declarat Mariya Gabriel, comisarul pentru inovare, cercetare, cultură, educaţie şi tineret.
La rândul său, comisarul pentru coeziune şi reforme, Elisa Ferreira, a afirmat: "Acum mai mult decât oricând, avem nevoie de idei sustenabile şi inovatoare care să transforme modul în care trăim şi lucrăm şi care să nu lase pe nimeni în urmă. Noul Bauhaus european premiază cele mai bune, mai îndrăzneţe şi mai inteligente concepte care îşi propun să ne îmbunătăţească regiunile şi oraşele într-un mod care respectă atât oamenii, cât şi planeta. Politica de coeziune va continua să contribuie la transformarea acestor noi idei în realitate în toate regiunile europene, în beneficiul tuturor comunităţilor noastre". (sursa Agerpres)

Au demarat lucrările pentru modernizarea Bulevardului George Coşbuc, în cadrul unuia dintre cele mai mari proiecte de infrastructură din ultimii ani derulat cu fonduri europene, informează Primăria municipiului Galaţi.

Este vizat tronsonul cuprins între str. H. Coandă şi str. Al. Măcelaru, unde se vor moderniza carosabilul, trotuarele şi calea de rulare a tramvaielor. Lucrările au debutat joi, 20 ianuarie 2022, şi trebuie să se încheie până la sfârşitul anului. În cadrul proiectului sunt prinse şi străzile Traian Vuia şi Henri Coandă, unde se lucrează deja.

Proiectul vizează realizarea unei structuri rutiere cu straturi asfaltice noi; reamenajarea trotuarelor; execuţia de piste noi pentru biciclişti, execuţia liniei noi de tramvai, atât calea de rulare, cât şi reţeaua de alimentare, peroane noi şi schimbătoare de cale noi; reabilitarea şi repararea reţelelor edilitare subterane (de apă) din perimetrul lucrărilor de reabilitare la carosabil şi tramvai; reabilitarea iluminatului public stradal, amenajări peisagistice prin modernizarea spaţiilor verzi existente, cât şi a celor nou apărute în urma lucrărilor de modernizare, procurarea şi montarea de mobilier stradal nou; amenajarea în trotuare/carosabil de canalizaţie subterană multitubulară cu camere de tragere pentru introducerea în subteran a diverselor reţele aeriene; realizarea dispozitivelor pentru preluarea şi evacuarea apelor pluviale; aducerea la cota proiectată a utilităţilor (capace cămine).

Valoarea totală a proiectului cu finanţare europeană „Modernizare linii tramvai şi carosabil - străzile Traian Vuia, Henri Coandă, Bdul. George Coşbuc (tronson str. H. Coandă - str. Al. Măcelaru)” este de aproximativ 104.000.000 de lei - adică peste 20 de milioane de euro -, precizează muncipalitatea.

Citeşte şi Încep lucrările de modernizare a Bulevardului George Coşbuc. Restricţii de trafic şi devieri de trasee (FOTO)

Persoanele nevaccinate infectate cu varianta Omicron a coronavirusului ar putea avea un risc mai scăzut de formă severă de boală, de spitalizare sau de deces prin comparaţie cu cei contaminaţi cu variantele anterioare ale SARS-CoV-2, indică rezultatele unui studiu din Africa de Sud, prezentate vineri, informează Reuters.
Studiul, realizat de Institutul Naţional de Boli Transmisibile (NICD) din provincia Western Cape şi care nu a fost deocamdată supus procedurii de 'peer review', a comparat circa 11.600 de pacienţi din primele trei valuri epidemice cu alţi aproximativ 5.100 din valul Omicron care a început în noiembrie.
Varianta Omicron tinde să cauzeze forme mai puţin severe de boală, cu proporţional mai puţine spitalizări şi decese, faţă de variantele precedente.
Oamenii de ştiinţă încearcă să determine în ce măsură aceasta se întâmplă datorită ratelor mai mari de imunitate induse de vaccinare sau de trecerea prin boală, ori caracteristicilor intrinseci ale Omicron.
Studiul sud-african a concluzionat că aproximativ un sfert din reducerea constată a riscului de formă severă cu Omicron poate fi atribuit caracteristicilor virusului însuşi.
'În valul alimentat de Omicron, cazurile de forme severe de COVID-19 au fost reduse în cea mai mare parte datorită protecţiei conferite de o infecţie anterioară şi/sau de vaccinare, însă virulenţa intrinsec mai mică poate fi responsabilă pentru un risc redus cu aproximativ 25% faţă de spitalizare cu forme severe sau de deces, comparativ cu Delta', afirmă autorii studiului. (sursa Agerpres)

Consiliul Judeţean Galaţi anunţă că investeşte aproximativ 34 de milioane de lei (7 milioane de euro) în construcţia şi dotarea cu aparatură medicală a trei clădiri noi la Spitalul Judeţean, Spitalul de Pneumoftiziologie şi Spitalul din Târgu Bujor, în care vor funcţiona Ambulatoriile de Specialitate.

„Este nevoie de clădiri noi şi moderne în sistemul sanitar, pentru a putea astfel să creştem calitatea serviciilor medicale. Practic, se construiesc de la zero peste 3.000 de mp, iar în noile spaţii vor funcţiona cabinete medicale, săli de consultaţii şi săli de tratament, toate dotate cu aparatura şi echipamentele medicale necesare. Clădirile sunt în diferite etape de realizare, iar în unele cazuri suntem în ultimele etape ale lucrării. O parte din aparatura medicală a fost achiziţionată, iar la Ambulatoriul de la Spitalul de Pneumoftiziologie s-au adus deja atât computerul tomograf pe care îl vom instala în noua clădire, cât şi un aparat performant de radiologie“, precizează preşedintele Consiliului Judeţean Galaţi, Costel Fotea.

Investiţiile sunt realizate cu fonduri europene atrase de către Consiliul Judeţean Galaţi.

Pagina 5 din 775