Consiliul Concurenţei investighează zece companii producătoare de imunoglobulină, o substanţă obţinută din plasma sanguină umană care protejează organismul împotriva bolilor, în legătură cu o posibilă înţelegere între aceste firme pentru a obţine un cadru fiscal mai favorabil, potrivit unui comunicat de presă al Concurenţei, citat de Mediafax.
Biotest Pharma (Germania), Octapharma (Austria), Octapharma ( Franţa), Octapharma (Suedia), Octapharma (Marea Britanie), CSL Behring (Germania), Kedrion (Italia), Baxter (Belgia), Baxalta (Belgia), Baxter (Austria) sunt cele zece companii vizate de ancheta Concurenţei.
"Investigaţia vizează un posibil comportament anticoncurenţial ce constă în adoptarea unei strategii coordonate între aceste companii, prin limitarea şi întreruperea aprovizionării pieţei româneşti cu imunoglobulină umană normală, de către aceste companii, cu scopul eliminării taxei clawback şi obţinerii unui cadru fiscal mai favorabil şi, implicit, ameliorării marjelor de profit", potrivit comunicatului Concurenţei.
Ziarul Financiar a scris cum rând pe rând, în plină criză a dozelor de imunoglobulină, producătorii au renunţat la comercializarea produselor din plasmă pe piaţa locală, invocând motive comerciale. Kedrion (Italia), Octapharma (Marea Britanie), CSL Behring (Germania) sunt trei companii care nu au mai adus dozele pentru pacienţii români, potrivit notificărilor primite de Agenţia Naţională a Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale. Primele companii care s-au retras au fost Baxter (Austria), iar producătorul german de imunoglobulină Biotest Pharma a notificat ANMDM despre disponibilitatea limitată pentru dozele Intratect pe motive comerciale.
Ministrul Sănătăţii, Sorina Pintea, consideră drept "un lucru benefic" declanşarea investigaţiei de către Consiliul Concurenţei în cazul în care companii europene sunt suspectate că s-au înţeles între ele pentru limitarea şi întreruperea aprovizionării pieţei româneşti cu imunoglobulină.
"Am fost informată şi eu de preşedintele Bogdan Chiriţoiu (n.r. - Consiliului Concurenţei) de declanşarea acestei investigaţii. Ştiţi foarte bine că hotărârea de guvern privind scutirea taxei de clawback pentru derivatele din plasmă şi sânge a fost dată în decembrie 2017, iar în 5 martie Ministerul Sănătăţii a declanşat Mecanismul de Protecţie Civilă pentru imunoglobulină, pentru că în acest timp nu s-a întâmplat nimic. Adică piaţa din România nu a fost aprovizionată cu imunoglobuline, având la un moment dat chiar stoc zero. Este posibil ca acest tip de comportament să genereze declanşarea acestei investigaţii. Noi considerăm că este de bun augur, aştept şi eu cu mare nerăbdare rezultatele. Este un lucru benefic", a declarat ministrul Sănătăţii pentru Agerpres.

Valentina Pelinel a publicat, pe o reţea de socializare, o primă fotografie alături de Cristian Borcea şi copilul lor, după ce fostul acţionar al FC Dinamo a fost eliberat, luni, din Penitenciarul Jilava, după 4 ani şi 3 luni de închisoare, informează Mediafax.
"Iubire, împlinire, familie, recunoştinţă, un nou început", este mesajul pe care fostul fotomodel l-a ataşat fotografiei în care apare alături de Cristian Borcea şi fiul lor.
Afaceristul a părăsit, luni, Penitenciarul Jilava, acolo unde a fost încarcerat din luna martie a anului 2014, după ce a fost condamnat, de Curtea de Apel Bucureşti, la şase ani şi patru luni de închisoare cu executare, în dosarul transferurilor de jucători.
Cristian Borcea a fost aşteptat la ieşirea din Penitenciarul Jilava de către Valentina Pelinel.
"A fost o perioadă foarte grea, dacă nu aş fi avut familia, pe Valentina, nu ştiu dacă şi cum treceam pentru că este cel mai greu departe de copii, departe de Valentina, pentru că au fost patru ani şi trei luni de sacrificii, de iubire. Fără iubire şi sacrificii nu se putea. Îmi voi îmbrăţişa copiii, îi voi pupa, încerc, după patru ani şi trei luni, pentru că au fost nişte ani foarte, foarte grei. În primul rând, după această perioadă, trebuie să merg cel puţin o lună de zile la psihiatrie. Să nu credeţi că o perioadă aşa de lungă nu lasă urme. Am ajuns la patru medicamente psihotrope pe seară. Începi să apreciezi mult mai mult oamenii, să petreci mai mult timp cu oamenii care au fost lângă tine în momentele acestea grele şi să apreciezi fiecare zi", a declarat Cristian Borcea, la ieşire.
Întrebat dacă are de gând să se însoare acum, că a ieşit din închisoare, fostul acţionar al Dinamo le-a replicat jurnaliştilor că vor afla la momentul potrivit.

Sursa foto: Instagram Valentina Pelinel

Actorul britanic Hugh Grant a povestit într-un interviu recent că, în timp ce îşi petrecea luna de miere la Paris, soţia sa, Anna Eberstein, a fost răpită de un şofer de taxi, potrivit public.fr, citat de Mediafax. Grant, care, recent, a devenit tată pentru a cincea oară, s-a căsătorit pentru prima dată, cu partenera sa de viaţă, producătoarea de televiziune suedeză Anna Eberstein, pe 25 mai.
În timp ce îşi petreceau luna de miere la Paris, cei doi au fost implicaţi într-un incident neplăcut. Invitat în emisiunea de pe postul TV american NBC "Late Night", a lui Seth Meyers, Grant a povestit că a avut o altercaţie "îngrozitoare" cu un şofer de taxi din Paris. "Am avut întotdeauna probleme cu şoferii de taxi din Paris, nu sunt de treabă, pentru a rezuma, dar acesta era afurisit. Eram în plină lună de miere!", a spus actorul. Hugh Grant a dorit să plătească cursa cu cardul bancar, dar dispozitivul din taxi nu funcţiona, motiv pentru care s-au îndreptat spre un bancomat, care nu funcţiona nici el. "Şi atunci totul s-a precipitat. M-am panicat şi i-am spus soţiei «Ieşi din maşină». Şoferul de taxi a întrebat «Ce faceţi?». I-am răspuns «Aparatul dumneavoastră nu funcţionează, deci nu plătesc». Iar atunci mi-a răpit soţia. A plecat cu soţia mea în maşină", a mai povestit actorul în vârstă de 57 de ani. Povestea s-a încheiat, din fericire, cu bine.
La începutul lunii martie, Hugh Grant a devenit tată pentru a cincea oară, Anna Eberstein dând naştere celui de-al treilea lor copil, o fetiţă. Actorul a devenit, în decurs de patru ani, tatăl a patru copii, cel de-al patrulea fiind o fetiţă născută tot de Eberstein, în decembrie 2015. Hugh Grant şi Anna Eberstein, în vârstă de 39 de ani, mai au un fiu împreună, John Mungo, care s-a născut în septembrie 2012. Actorul britanic mai are o fiică - Tabitha Jing Xi, în vârstă de 6 ani - şi un fiu - Felix, în vârstă de 4 ani - cu o fostă iubită, actriţa Tinglan Hong.

În urma unei sesizări primite prin Dispeceratul Poliţiei Locale Galaţi, poliţiştii locali din cadrul Secţiei nr. 5 i-au depistat, la intersecţia străzilor Cezar cu Lozoveni, pe numiţii A.C., S.V., S.A., I.C.M., L.F.L., toţi din Galaţi, în timp ce consumau seminţe de floarea soarelui şi aruncau cojile pe jos, murdărind astfel domeniul public. Cei în cauză au fost sancţionaţi contravenţional cu amenzi în cuantum de 4.000 lei. Amenzile au fost aplicate în conformitate cu noul Regulament privind stabilirea unor măsuri pentru gospodărirea municipiului Galaţi intrat în vigoare anul acesta.

Doi gălăţeni au fost prinşi de poliţişti în timp ce încărcau într-un autoturism dale de beton din faţa Complexului Potcoava de Aur. "Numiţii O.A., de 31 ani şi C.F., de 34 ani, ambii din Galaţi, au fost depistaţi de echipajul mobil al Secţiei nr. 1 Poliţie Locală, în timp ce încărcau într-un autoturism, un număr de 16 dale din beton sustrase din faţa Complexului Potcoava de Aur. În acest caz poliţiştii locali au întocmit actele procedurale, persoanele în cauza au fost predate pe bază de proces-verbal lucrătorilor Secţiei 1 Poliţie, în vederea continuării cercetărilor", se arată într-un comunicat al Poliţie Locale Galaţi.

În România, 76% din populaţie nu a avut nicio vacanţă în anul 2016, fapt care plasează ţara noastră în topul ţărilor UE din acest punct de vedere, arată un raport al Eurostat, citat de Mediafax. De asemenea, peste 55% dintre cetăţenii României nu călătoresc din motive financiare.
Raportul arată că în urma României se află Portugalia cu 74,4% din populaţia ţării care nu au călătorit în 2016, Buglaria cu 70,2% şi Grecia cu un procent de 64,4%.
Eurostat arată că 76% dintre români nu au călătorit în 2016, aproximativ 55,3% dintre români invocă motive financiare, 12,8% din motive de sănătate, iar 4,9% nu simt motiviaţia pentru care să călătorească. Un procent de 8,9% din cetăţenii ţării au precizat că motivele pentru care au ales să nu călătorească în 2016 au fost pentru că au avut angajamente familiale, 13,1% au muncit sau studiat, iar 4,9% invocă alte motive.
În 2016, potrivit Eurostat, 62% din populaţia Uniunii Europene (cu vârsta de 15 ani şi peste) a efectuat cel puţin o călătorie turistică în scopuri personale. Jumătate (50%) au făcut cel puţin o călătorie turistică internă, cu cel puţin o şedere peste noapte în 2016, şi aproape o treime (32%) au efectuat cel puţin o călătorie în străinătate.
Aproximativ 48% dintre europeni care nu au făcut nicio călătorie în 2016 şi au raportat că acest lucru se datorează motivelor financiare.
La nivelul Uniunii Europene, 20% dintre non-turişti au menţionat ca factor de influenţă problemele de sănătate, în timp ce alte 20% au dezvăluit că nu au făcut-o pentru că nu doresc să călătorească. Alte motive pentru care 16% dintre respondenţi nu au făcut o excursie turitică includ angajamente de lucru sau de studiu, în timp ce 13% au menţionat angajamentele familiale.
Aspectele financiare sunt citate ca fiind principalul obstacol pentru toate grupele de vârstă,cu excepţia celor de peste 65 de ani, unde motivele de sănătate reprezintă cea mai frecvent menţionată barieră.

Jumătate (52%) dintre utilizatori nu îşi protejează cu parole dispozitivele mobile şi numai 22% folosesc soluţii antifurt, astfel că „hoţii de buzunar care pun mâna pe un smartphone ar putea să aibă un noroc nesperat”, arată un studiu Kaspersky Lab, citat de Mediafax.
„Având în vedere că jumătate (52%) dintre utilizatori nu îşi protejează cu parole dispozitivele mobile şi numai 22% folosesc soluţii antifurt, hoţii de buzunar care pun mâna pe un smartphone ar putea să aibă un noroc nesperat. Aceasta este una dintre cele mai recente probleme ridicate de compania Kaspersky Lab, care a descoperit că oamenii îşi lasă dispozitivele - cu o cantitate din ce în ce mai mare de date valoroase - la îndemâna oricui”, arată autorii studiului.
Potrivit raportului, un număr mare de utilizatori accesează internetul şi fac diverse alte activităţi de pe dispozitivele mobile, astfel încât pierderea unui dispozitiv din cauza unei infracţiuni este probabil un eveniment mai supărător ca oricând. De exemplu, 68% dintre indivizi spun că accesează cu regularitate internetul de pe un smartphone (de la 60%, în 2016), iar 34% dintre ei folosesc o tabletă în acelaşi scop.
„Prin urmare, pe aceste dispozitive sunt păstrate şi de pe ele sunt trimise mai multe tipuri de date importante. De exemplu, peste o treime (35%) dintre persoane folosesc smartphone-ul pentru online banking, ceea ce, evident, înseamnă acces la informaţii financiare valoroase. În plus, 57% dintre respondenţi îşi folosesc în mod constant smartphone-ul ca să-şi acceseze e-mailul personal, iar 55% spun că îl folosesc pentru activităţi de social media, ambele implicând, de asemenea, mari cantităţi de date sensibile”, mai arată raportul.
Specialiştii Kaspersky Lab au constatat că datele importante pe dispozitivele mobile şi numărul mare al acestora nu îi determină neapărat pe oameni să fie mai conştienţi şi mai grijulii în privinţa dispozitivelor mobile - mai puţin de jumătate (48%) le protejează cu parole şi numai 14% dintre ei îşi criptează fişierele şi folderele pentru a împiedica accesul neautorizat. Astfel, dacă dispozitivele ajung pe mâini nepotrivite, toate datele - de la conturi personale, la fotografii, mesaje şi chiar date financiare - ar putea deveni accesibile altor persoane.
„Chiar şi pierderea unor dispozitive care sunt protejate cu parole ar putea avea consecinţe serioase. De exemplu, 41% dintre utilizatori fac un backup (copie de rezervă) datelor şi numai 22% folosesc funcţiile antifurt de pe dispozitivele lor mobile, ceea ce înseamnă că este foarte posibil ca foştii proprietari ai acestor dispozitive să rămână fără acces la informaţiile şi conturile lor personale”, spun specialiştii Kaspersky Lab.
„Dispozitivele noastre conectate ne dau acces la informaţii importante, oriunde şi oricând. Sunt obiecte preţioase pe care normal că infractorii vor să pună mâna, iar misiunea lor este simplificată de faptul că majoritatea telefoanelor furate nu sunt protejate de o parolă. Sunt câteva lucruri pe care toată lumea le poate face pentru a-şi proteja dispozitivele şi datele de pe ele. Setând o parolă şi folosind o soluţie de securitate specializată, care are şi protecţie antifurt, utilizatorii îşi pot proteja informaţiile personale, fotografiile şi conturile online”, spune Dmitry Aleshin, vicepreşedinte Product Marketing, Kaspersky Lab.
Kaspersky Lab este o companie globală din domeniul securităţii cibernetice prezentă pe piaţă de peste 20 de ani, iar portofoliul companiei include protecţie endpoint şi mai multe soluţii specializate de securitate şi servicii, pentru a combate ameninţările digitale.

Oficialii UE şi-au pierdut toate speranţele că acordul de Brexit cu Marea Britanie va putea fi semnat la Consiliul European din luna octombrie, relatează cotidianul The Independent, citând surse din cadrul Uniunii Europene, informează Mediafax.
La nivel declarativ, cele două părţi speră să ajungă la un acord în ceea ce priveşte condiţiile retragerii Marii Britanii din UE şi viitoarele relaţii până la următoarea reuniune a Consiliului, în octombrie.
Oficialii de la Bruxelles au afirmat este improbabil să se ajungă la un acord în doar trei luni şi jumătate în condiţiile unui impas aproape complet în ceea ce priveşte discuţiile privind Brexit.
Potrivit acestora, disputele politice din interiorul Guvernului Theresa May reprezintă un obstacol major în calea negocierilor pe tema Brexit.
Un oficial anonim de la Bruxelles a declarat: „Nu există în acest moment nicio speranţă pentru luna octombrie”.
„În primul rând, Marea Britanie trebuie să decidă ce doreşte, apoi trebuie să existe o discuţie aici şi chiar dacă este acceptabilă, există procese care trebuie să aibă loc mai înainte ca toată lumea să fie de acord să meargă mai departe”, a completat oficialul.
O altă sursă europeană a declarat pentru The Independent: „În acest moment considerăm luna decembrie ca fiind o opţiune mai probabilă, dar există semne de întrebăre cu privire la cât timp mai rămâne pentru ca acordul să fie ratificat la timp, înainte de luna martie”.
Teoretic, Marea Britanie ar urma să părăsească Uniunea Europeană pe 29 martie 2019. Pentru respectarea acestui termen, documentele pe tema Brexit trebuie finalizate până în octombrie 2018, astfel încât să poată fi ratificate în timp util.

Preşedintele SUA, Donald Trump, a afirmat că practicile Uniunii Europene în domeniul comerţului sunt similare cu cele ale Chinei, susţinând că Uniunea Europeană este "posibil la fel de rea" ca statul chinez în această privinţă, informează site-ul cotidianului The Hill, citat de Mediafax.
Trump a făcut aceste afirmaţii la postul Fox News, fiind întrebat de gazda emisiunii "Sunday Morning Futures" dacă SUA va colabora cu aliaţii europeni pentru a contracara practicile comerciale ale Chinei.
Europenii ”au realizat anul trecut un excedent comercial de 151 de miliarde de dolari. Am avut un deficit cu UE. Iar pe deasupra, noi cheltuim o avere cu NATO pentru a-i proteja”, a afirmat preşedintele SUA.
"Uniunea Europeană este la fel de rea ca China, doar că mai mică. Este teribil ce ne fac", a spus Trump.
"Iubesc aceste ţări, Germania şi toate ţările, Scoţia... Dar ei ne tratează foarte prost. Ei ne tratează foarte nedrept", a adăugat preşedintele SUA, menţionând că "părinţii mei s-au născut în Uniunea Europeană".
Administraţia Donald Trump a impus luna trecută taxe comerciale la importurile de oţel şi aluminiu din Uniunea Europeană.
Donald Trump s-a exprimat în favoarea ieşirii Marii Britanii din Uniunea Europeană şi i-a promis premierului britanic Theresa May un acord bilateral avantajos post-Brexit.
Mai mult, surse europene citate de cotidianul The Washington Post au relatat recent că Trump l-a îndemnat pe omologul său de la Paris, Emmanuel Macron, să scoată Franţa din Uniunea Europeană, propunându-i în schimb un acord comercial bilateral avantajos.