Cătălin Mihai MOGA

Cătălin Mihai MOGA

Vineri, 22 Octombrie 2021 12:22

Sindromul Hubris sau pericolul puterii

Termenul hubris sau hybris se referă la un concept grecesc care înseamnă „exces”. Sindromul Hubris a fost descris pentru prima dată de fostul politician David Owen şi de psihiatrul Jonathan Davidson. Acesta este asociat cu excesul de putere, iar simptomele se diminuează de obicei atunci când individul nu mai deţine această putere.
Potrivit psihologului Laura-Maria Cojocaru, preşedinte şi fondator al Institutului de Neuro-Programare Lingvistică Somato-Integrativă (INLPSI), Sindromul Hubris este o trăsătură de personalitate care implică mândrie, încredere şi importanţă de sine excesive, dispreţ total faţă de ceilalţi.  În consecinţă, aceste persoane tind să supraestimeze lucruri precum abilităţile, cunoştinţele, importanţa şi probabilitatea de succes.
„De exemplu, o persoană cu acest sindrom ar putea crede că nu greşeşte niciodată, că este garantat că va reuşi în toate proiectele sale sau că merită să fie deasupra legii. Acest sindrom reprezintă o trăsătură problematică care poate duce la consecinţe grave şi negative pentru indivizii hubristici (comportamente impulsive şi adesea distructive) şi pentru cei din jur, deci este important să o înţelegem. Deşi există exemple de indivizi hubristici în fiecare domeniu al vieţii, acest fenomen este cel mai frecvent asociat cu cei care deţin o poziţie de putere/decizională. Oamenii care suferă de sindromul Hubris îşi schimbă personalitatea atunci când se regăsesc în poziţii de conducere. Acest lucru se poate întâmpla în afaceri, politică sau în orice alt domeniu în care există ierarhii. Este important de observat că, deşi hubrisul este de obicei discutat ca o trăsătură personală, acesta poate apărea şi la scară largă, în rândul grupurilor precum echipe sportive, companii sau ţări, ai căror membri dezvoltă un hubris colectiv în ceea ce priveşte identitatea lor de grup, într-un proces similar cu dezvoltarea hubrisului individual”, explică psihologul.

Cum se manifestă Hubris

Sindromul Hubris a fost formulat ca un model de comportament la o persoană care:
1. vede lumea ca un loc de auto-glorificare prin utilizarea puterii;
2. are tendinţa de a acţiona în primul rând pentru a spori imaginea personală;
3. prezintă o preocupare disproporţionată pentru imagine şi prezentare;
4. prezintă zel mesianic şi exaltare în vorbire;
5. combină sinele cu naţiunea sau organizaţia;
6. foloseşte „noi” reguli în conversaţie;
7. prezintă încredere excesivă în sine;
8. are în mod vădit dispreţ faţă de ceilalţi;
9. arată răspunderea doar în faţa unei instanţe superioare (istorie sau Dumnezeu);
10. prezintă o credinţă de neclintit că vor fi justificate în acea instanţă;
11. pierde contactul cu realitatea;
12. recurge la nelinişte, nesăbuinţă şi acţiuni impulsive;
13. permite corectitudinii morale să nu ia în considerare caracterul practic, costul sau rezultatul;
14. afişează incompetenţă cu ignorarea piuliţelor şi a şuruburilor de elaborare a politicilor.

Ce îi determină pe oameni să dezvolte Sindrom Hubris

„În general, comportamentele care umflă mândria, încrederea sau importanţa de sine a unei persoane sunt susceptibile de a duce la aceasta, adesea printr-un proces gradual. De exemplu, în unele cazuri, o serie de succese majore consecutive pot determina declanşarea sindromului hubris. Totodată, mai putem vorbi şi de exonerarea de reguli sau primirea de laude constante şi fără punctarea aspectelor de corectat sau mai pot fi anumiţi factori care pot face o persoană mai predispusă la dezvoltarea hubrisului, de exemplu, mediul lor cultural sau prezenţa unor trăsături de personalitate precum narcisismul, care implică interes şi admiraţie faţă de sine excesive”, declară psihologul.
Totodată, specialistul afirmă că Hubris afectează oamenii atunci când vine vorba de trei tipuri de relaţii:
- Relaţia lor cu sinele. Când vine vorba de relaţia unei persoane cu sine, hubrisul o poate determina să dezvolte încredere excesivă şi mândrie, ceea ce o poate determina să-şi supraestimeze abilităţile, cunoştinţele şi probabilitatea de succes şi să rateze necesitatea informării corecte sau al unui antrenament suficient pentru atingerea obiectivelor;
- Relaţia lor cu ceilalţi. Când vine vorba de relaţia cu ceilalţi, cei ce prezintă sindromul hubris se pot considera ca fiind mai presus de ceilalţi, ceea ce poate duce la aspecte precum refuzul de a asculta sfaturi, perspective diferite şi disponibilitatea de a folosi frica, intimidarea şi violenţa pentru a-şi atinge obiectivele;
- Relaţia lor cu autoritatea. Când vine vorba de relaţia unei persoane cu autoritatea, hubrisul o poate determina să se considere a fi mai presus de lege, ceea ce o poate determina să creadă că nu trebuie să respecte legile şi poate dezvolta dispreţ faţă de autoritate.

Pericolele Sindromului Hubris

Principalul pericol al sindromului hubris este acela că întunecă judecata oamenilor în diferite moduri, ceea ce determină individul hubristic să ia decizii care sunt dăunătoare pentru ei şi pentru ceilalţi. De exemplu, deoarece sindromul hubris implică o încredere excesivă în cunoştinţele şi abilităţile personale, îi poate determina pe oameni să îşi supraestimeze capacitatea de a obţine rezultate pozitive în diferite domenii, ceea ce îi face să-şi asume riscuri inutile. În mod similar, hubrisul poate determina oamenii să supraestimeze validitatea şi fiabilitatea intuiţiilor lor şi, în consecinţă, să se bazeze în exces pe aceste intuiţii, evitând în acelaşi timp un proces de raţionament adecvat, mai ales dacă implică discuţii cu alţii.
„Hubrisul este, de asemenea, asociat cu o serie de probleme suplimentare, cum ar fi imprudenţa şi impulsivitatea, pierderea contactului cu realitatea, refuzul de a lua în considerare rezultatele nedorite, refuzul de a se simţi responsabil faţă de ceilalţi, dificultăţi în confruntarea cu realităţile în schimbare, dependenţa de o formulă simplistă pentru succes şi o conştientizare morală afectată, toate acestea putând duce la rezultate adverse. Hubrisul poate avea şi un efect dăunător din perspectiva socială, deoarece hubrisul duce adesea la comportamente care îi determină pe ceilalţi să formeze o opinie negativă despre individul hubristic. De exemplu, indivizii hubristici îi determină adesea pe membrii grupului lor să nu îi placă, atunci când afişează sindromul hubris făcând afirmaţii explicite cu privire la auto-superioritatea lor, declarând că sunt mai buni decât ceilalţi  sau că viitorul lor va fi mai bun sau când îşi supraestimează statutul în cadrul grupului”, conchide psihologul.

Începând de luni, 25 octombrie 2021, se redeschide centrul de vaccinare de la Baza „Siderurgistul“, unde programul va fi zilnic, între orele 08.00 şi 20.00, informează Primăria municipiului Galaţi. Vor exista trei fluxuri de vaccinare împotriva COVID-19: două pentru administrarea serului Johnson & Johnson şi unul pentru Astra Zeneca.
„În continuare, gălăţenii se pot prezenta şi la celelalte centre de vaccinare amenajate de către Primărie. Este vorba despre centrul de la Patinoarul «Dunărea» unde sunt trei fluxuri de vaccinare (două pentru Pfizer şi unul pentru Moderna) şi despre centrul de la Sala Sporturilor (trei fluxuri de vaccinare pentru Pfizer). Programul la aceste centre este tot zilnic între orele 08.00-20.00. În funcţie de solicitări, Primăria municipiului Galaţi poate asigura baza materială pentru suplimentarea fluxurilor de vaccinare“, precizează municipalitatea.

Au început lucrările de amenajare a buncărului în care va fi adus cel de-al doilea accelerator liniar de particule de la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Galaţi.
„Centrul gălăţean de tratare a cancerului cu ajutorul radioterapiei va fi dotat cu încă un accelerator liniar de particule. De altfel, Spitalul Judeţean este una dintre puţinele unităţi medicale din ţară care au două buncăre construite. Este o investiţie extrem de importantă pentru medicina gălăţeană, în condiţiile în care radioterapia este principalul tratament pentru foarte mulţi bolnavi de cancer. Deja, în aproape doi ani de funcţionare a primului accelerator liniar de particule, au fost realizate aproximativ 22 de mii de şedinţe, pentru pacienţi din cel puţin cinci judeţe. Consiliul Judeţean a consolidat deja şi cel de-al doilea buncăr, iar specialiştii de la Bucureşti lucrează în acest moment la interior. În aceste zile se scoate placa de bază a vechiului aparat de radioterapie (theratronul), care a fost folosit aproape 20 de ani, până când a fost scos din uz în 2019. Este o operaţiune complexă, având în vedere că această placă are o greutate de aproape 800 de kg şi este încastrată adânc în beton. După ce firma care se ocupă de amenajarea buncărului şi a celorlalte spaţii în care vor fi montate echipamentele medicale va finaliza lucrările, noul accelerator liniar va fi adus, montat şi calibrat şi vor începe procedurile de testare şi autorizare”, a declarat Costel Fotea, preşedintele Consiliului Judeţean Galaţi.
Valoarea investiţiei este de 2,1 milioane de dolari, fonduri prin Banca Mondială, în cadrul unui program derulat de către Ministerul Sănătăţii.

Instituţia Prefectului Judeţului Galaţi informează că astăzi, 21 octombrie 2021, conform datelor centralizate de Direcţia de Sănătate Publică, situaţia epidemiologică privind COVID-19 în judeţul Galaţi se prezintă astfel: 233 de cazuri nou confirmate, 275 de persoane vindecate, 1.326 de teste efectuate şi 9 persoane decedate.
„În ultimele 24 de ore au fost raportate 9 decese. Este vorba despre  9 pacienţi - trei bărbaţi de 65,75 şi 87 de ani şi de şase femei de 69, 72, 73, 76, 84 şi 85  de ani - confirmaţi cu SARS-CoV-2. Cei 9 pacienţi nu erau vaccinaţi împotriva COVID-19“, informează Prefectura Galaţi.
În ceea ce priveşte vaccinările, în data de 20 octombrie 2021, la nivelul judeţului Galaţi, au fost vaccinate 3.409 persoane (1.634 prima doză, 693 doza 2 şi 1.082 doza 3). Cele mai multe vaccinări au fost la Centrul 4 Baza Siderurgistul, 484.
„Numărul total de doze de vaccin administrate (începând cu data de 4 ianuarie 2021) la nivel judeţean - 259.611. Numărul total al persoanelor din judeţul Galaţi care au primit şi a doua doză, până în prezent, este de 105.779. Totodată, 25.932 persoane au fost imunizate cu vaccin Janssen (doză unică). Alte 9.727 persoane au primit doar prima doză de vaccin anti SARS-CoV-2, iar 12.394 de persoane au primit şi cea de a treia doză. În ultimele 24 de ore nu au fost raportate reacţii adverse post imunizare“, precizează Prefectura Galaţi.

Poliţiştii de frontieră din cadrul Punctului de Trecere a Frontierei Oancea au descoperit, ascunsă asupra unui bărbat, o carte de identitate cu însemnele autorităţilor din  România, ce s-a dovedit a fi falsă.
 
„În data de 20 octombrie a.c., în jurul orei 18.00, în Punctul de Trecere a Frontierei Oancea, s-a prezentat pentru efectuarea formalităţilor de control pentru trecerea frontierei, ca pasager într-un autoturism, cetăţeanul din Republica Moldova, R.A., în vârstă de 39 de ani. În baza analizei de risc pe linia documentelor de călătorie false sau falsificate, s-a efectuat un control amănunţit asupra pasagerilor mijlocului de transport, în urma căruia, colegii noştri au descoperit, ascunsă în portofelul bărbatului, o carte de identitate cu însemnele autorităţilor române, care avea imprimată fotografia acestuia. Având suspiciuni cu privire la autenticitatea documentului în cauză, poliţiştii de frontieră au efectuat verificări suplimentare şi au constatat că acesta nu îndeplineşte condiţiile de formă şi fond ale unuia autentic, fiind fals. Cu privire la cele constatate, R.A. a declarat că a procurat cartea de identitate prin intermediul unei persoane cunoscute pe reţelele de socializare, în schimbul sumei de 150 de euro, cu intenţia de a o folosi pe teritoriul Franţei pentru a obţine mai uşor un loc de muncă“, potrivit ITPF Iaşi.

În cauză, se efectuează cercetări sub aspectul săvârşirii infracţiunii de complicitate la fals material în înscrisuri oficiale.

Emerging Economies University Rankings 2022, realizat de revista britanică The Times Higher Education, clasează Universitatea „Dunărea de Jos” din Galaţi în topul 501+ al celor mai bune universităţi din statele cu economii emergente conform London Stock Exchange’s FTSE Group.
Pentru ediţia din acest an au fost evaluate 906 universităţi din 50 ţări, dintre care doar 698 au îndeplinit criteriile de performanţă. Din România au fost incluse în clasament 16 universităţi din cele 18 luate în analiză.
Pentru ierarhizare au fost utilizaţi indicatorii din clasamentul global Times Higher Education, cu o pondere adaptată priorităţilor de dezvoltare specifice instituţiilor de învăţământ superior din economiile emergente. Activitatea universităţilor a fost evaluată după cei 13 indicatori de performanţă specifici activităţilor de predare (30%), cercetare (30%), citări - impactul rezultatelor cercetării (20%), perspective internaţionale (10%) şi transfer de cunoştinţe către mediul socio-economic (10%).
Au fost excluse din analiză universităţile fără activităţi didactice şi cele care nu au avut o producţie ştiinţifică totală de minimum 1.000 de articole, cu cel puţin 150 de articole pe an, în perioada 2016-2020. În plus, instituţiile de învăţământ superior nu pot fi clasificate dacă au peste 80% din activitatea de cercetare dedicată exclusiv unuia din cele 11 domenii ale THE World University Rankings.
Pentru ediţia 2022 fost examinate circa 108 de milioane de citări; 14,4 milioane articole ştiinţifice, recenzii de articole, lucrări de conferinţă, cărţi şi capitole de cărţi; peste 24.600 de jurnale academice din baza de date SCOPUS, publicaţii indexate în perioada 2016 şi 2021 şi citările acestora.
Informaţii suplimentare sunt disponibile la Emerging Economies University Rankings 2022, https://www.timeshighereducation.com/world-university-rankings, respectiv Emerging Economies University Rankings 2022: methodology https://www.timeshighereducation.com/world-university-rankings/emerging-economies-university-rankings-2022-methodology, informează Universitatea „Dunărea de Jos” din Galaţi.

Austria a oferit României, prin Mecanismul European de Protecţie Civilă, 1.075 de cutii cu diferite tipuri de medicamente benefice tratării pacienţilor aflaţi în stare gravă pozitivi SARS-CoV-2, a transmis miercuri seară Grupul de Comunicare Strategică.
"La solicitarea statului român în vederea acordării de sprijin în combaterea efectelor generate de creşterea exponenţială a numărului de cazuri confirmate SARS-CoV-2, adresată Centrului de Coordonare a Răspunsului la Urgenţă al Comisiei Europene (ERCC), prin intermediul CECIS de către Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă şi Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, astăzi, 20 octombrie 2021, 1.075 de cutii de diferite tipuri de medicamente benefice tratării pacienţilor aflaţi în stare gravă pozitivi SARS-CoV-2, aflate în stocurile Austriei, au ajuns în România", informează GCS.
Potrivit sursei citate, Austria a asigurat transportul medicamentelor în România. Acestea au ajuns miercuri seară la Centrul Naţional de Coordonare şi Conducere a Intervenţiei-CNCCI. Recepţia acestor donaţii a fost realizată de către IGSU, urmând ca medicamentele să intre în stocurile UNIFARM, care va asigura distribuţia lor către unităţile sanitare din Bucureşti şi din ţară.
La activitatea de recepţie au participat ambasadoarea Republicii Austria în România, Adelheid Folie, şi secretarul de stat, şeful DSU, dr. Raed Arafat, se mai menţionează în informarea GCS. (sursa Agerpres)

În jur de 1 miliard de doze de vaccin împotriva COVID-19 au fost administrate până acum în regiunea europeană, ceea ce înseamnă că aproximativ o treime dintre locuitori au fost vaccinaţi, a transmis miercuri Organizaţia Mondială a Sănătăţii, potrivit agenţiei dpa.
Directorul Biroului regional pentru Europa al OMS, Hans Kluge, a salutat 'o mare realizare', dar a subliniat că, pentru ca pandemia să fie adusă sub control, este necesar ca administrarea de vaccinuri să crească şi diferenţele regionale să fie reduse.
Ţinta pentru ca această criză să fie depăşită rămâne o rată de vaccinare de 70% din populaţie, a amintit Kluge.
OMS numără mai mult de 50 de state membre în regiunea europeană, printre care Turcia, Rusia şi Ucraina, spre exemplu, împreună cu ţările Uniunii Europene. (sursa Agerpres)

Preşedintele Klaus Iohannis a anunţat miercuri, 20 octombrie 2021, după şedinţa de la Palatul Cotroceni cu responsabilii în gestionarea pandemiei, că s-a decis ca toţi elevii să intre în vacanţă două săptămâni, începând de luni, 25 octombrie 2021, şi că tot de luni masca va deveni obligatorie peste tot. De asemenea, va fi restricţionată circulaţia noaptea, excepţie făcând persoanele vaccinate, iar în timpul zilei, la majoritatea activităţilor, accesul va fi permis doar cu certificatul verde. Preşedintele a avertizat că persoanele nevaccinate vor avea o sumedenie de restricţii.
„În mod normal, începând de luni, ar fi vacanţă pentru cei mici. S-a decis ca această vacanţă să fie valabilă nu numai pentru ciclul primar ci şi pentru gimnaziu şi liceu, pentru două săptămâni. Deci, începând de luni este vacanţă şcolară. Când vorbim despre protecţia individuală, nu întâmplător am venit cu mască. Începând de luni masca redevine obligatorie peste tot, şi în interior, şi în exterior, şi la şcoală - unde se mai ţine -, şi în târguri, şi la cinematograf şi dacă vă plimbaţi pe stradă este obligatoriu să aveţi mască. Este regretabil, dar trebuie să instituim restricţii, care vor intra în vigoare de luni. Guvernul va hotărî, în cel mai scurt timp, cel târziu vineri (n.r. - 22 octombrie 2021), foarte concret ce restricţii intră în vigoare, asta după ce Comitetul Naţional şi experţii în materie vor stabili cu toate detaliile aceste norme şi le vor transpune, sigur, şi în limbaj juridic. Vreau să dau doar câteva exemple. Va fi restricţionată circulaţia noaptea, excepţie făcând cei vaccinaţi şi cei care, sigur, cu legitimaţie de serviciu au o treabă legitimă de rezolvat. În timpul zilei, la majoritatea activităţilor, accesul va fi permis numai cu certificatul verde, iar cei nevaccinaţi, din păcate, vor avea o sumedenie de restricţii. Aceste lucruri, sigur, se vor îmbunătăţi pe măsură ce lumea înţelege să se vaccineze şi vom scăpa de această pandemie”, a declarat preşedintele României.

O echipă a părăsit competiţia în ediţia 21 a sezonului 4 din Asia Express - Drumul Împăraţilor, de la Antena 1. Concurenţii s-au întrecut pentru a continua competiţia în Georgia, însă un alt cuplu de vedete a fost eliminat din cursă.
Patrizia Paglieri & Francesco, Lidia Buble & Estera, Zarug & Lorelei sunt cele trei echipe care au scos toate "armele" la înaintare în Cursa pentru Ultima Şansă din ediţia 20 a sezonului 4 Asia Express - Drumul Împăraţilor.
Adrenalina şi presiunea nu au lipsit din peisaj, mai ales că participanţii au ştiut ce culoare va avea Nestematul Puterii. Irina Fodor a fost cea care i-a anunţat încă de la începutul etapei 5 că o echipă va fi eliminată şi că regulile s-au schimbat.
Cele trei echipe au trecut prin probe neaşteptate, care s-au bazat pe rapiditate, forţă, dexteritate şi logică. Concurenţii au avut ocazia să se "plimbe" cu roaba, au făcut din nou autostopul şi au învăţat să danseze ca nişte profesionişti.
Cuplurile de vedete intrate în Cursa pentru Ultima Şansă au dat tot ce au putut pe traseu, însă o echipă nu îşi va mai continua călătoria pe Drumul Împăraţilor. Patrizia Paglieri & Francesco şi Lidia Buble & Estera au reuşit să ajungă în timp util la Irina Fodor, fapt care le-a oferit paşapoartele pentru Georgia.
În ediţia 21 a sezonului 4 din Asia Express, Zarug şi Lorelei au părăsit competiţia. Se pare că cei doi au întâmpinat unele dificultăţi în timpul probelor şi nu au ajuns nici măcar până la destinaţia impusă de prezentatoarea TV.
"Zarug a rămas în vacanţă?", a întrebat Cosmin Natanticu când a observat că echipa formată din Zarug şi Lorelei nu a ajuns la timp.
"Toată lumea ştie că am aici o piatră roşie, v-am arătat-o de mai multe ori. Toată lumea ştie că suntem pentru ultima oară în Turcia, că mâine plecăm în Georgia. Aşa că, o să plecăm în această formaţie, pentru că numai ei s-au întors din cursă. Zarug şi Lorelei nu cred că vor mai veni, nu se grăbesc să ajungă aici, nu cred că le place acest show, refuză să facă probele. Au refuzat să facă multe probe pe drum. Nu mai vor să se joace cu noi şi noi am hotărât că nu vrem să ne mai jucăm cu ei pentru că oricum nu se grăbesc să ajungă la noi. Nu cred că trebuie să vă ţin pe voi pentru ei", le-a spus Irina Fodor concurenţilor.
"Eu eram şocată, nu îmi venea să cred. Ce s-a întâmplat cu ăştia doi?", a spus Lidia Buble, vizibil surprinsă.
"Zarug şi Lorelei au rămas într-o pantă. Şi-au cam băgat picioarele în ele de probe, şi-au cam băgat picioarele în el de concurs", a fost replica lui Cuza.
"Mi se pare lipsă de respect pentru ceilalţi concurenţi. Au plecat Connect-R şi Shift care îşi doreau să rămână", a zis Cosmin Natanticu.
"Am rămas cu un gust amar dublu", a mai dezvăluit şi Mihai Petre. (sursa a1.ro)

Pagina 2 din 708