Cătălin Mihai MOGA

Cătălin Mihai MOGA

Comitetul Național pentru Situații de Urgență (CNSU) a aprobat astăzi, 22 octombrie 2021, restricţiile care urmează să fie aplicate începând de luni, 25 octombrie 2021, pentru o perioadă de 30 de zile. Potrivit hotărârii CNSU, certificatul verde va fi obligatoriu pentru accesul în instituţii, dar şi la mall-uri, restaurante, hoteluri şi pentru a ieşi din casă după ora 22.00. Nunţile, botezurile, mesele festive vor fi interzise. Masca de protecţie va fi obligatorie în toate spaţiile publice şi private.

Astfel, va fi interzisă circulaţia persoanelor în afara gospodăriei noaptea, între orele 22.00 - 05.00, în toată ţara, indiferent de rata de incidenţă din localitate, pentru o perioadă de 30 zile. Masura nu se va aplica pentru cei care sunt vaccinaţi sau au trecut prin boală în ultimele 180 de zile. Testele negative nu sunt luate în considerare. De asemenea, vor fi excepţii pentru cei care merg la serviciu, au o urgenţă medicală şi alte câteva motive întemeiate.

Magazinele, restaurantele, mall-urile, sălile de fitness, cinematografele, salile de spectacole se vor închide la ora 21.00. Accesul în acestea se va face cu certificat verde.

Accesul tuturor persoanelor, cu excepţia angajaţilor, în incintele instituţiilor publice centrale şi locale, regiilor autonome şi operatoriilor economici cu capital public, va fi permis doar persoanelor care fac dovada vaccinării, trecerii prin boală în ultimele 180 de zile sau testării, cu obligaţia de a verifica la intrarea în locaţie, prin intermediul certificatului digital al UE privind COVID-19.

Nu va fi necesar certificatul verde pentru activităţile religioase precum şi cele din unităţile de alimentaţie publică în care doar se comercializează produsele alimentare şi băuturile alcoolice sau nealcoolice dispuse în afara centrelor comerciale, dar şi târgurile, bâlciurile şi talciocurile.

Barurile, cluburile şi discotecile se închid.

Este interzisă organizarea evenimentelor private (nunţi, botezuri, mese festive etc.), cursurilor de instruire, workshop-urilor şi conferinţelor, precum şi a concertelor şi spectacolelor organizate în alte spaţii deschise sau închise cu excepţia celor special destinate care aparţin instituţiilor de spectacole şi/sau concerte.

Competiţiile sportive se vor desfăşura fără spectatori.

Instituţia Prefectului Judeţului Galaţi informează că astăzi, 22 octombrie 2021, conform datelor centralizate de Direcţia de Sănătate Publică, situaţia epidemiologică privind COVID-19 în judeţul Galaţi se prezintă astfel: 195 de cazuri nou confirmate, 275 de persoane vindecate, 1.350 de teste efectuate şi 17 persoane decedate.

„În ultimele 24 de ore au fost raportate 17 decese. Este vorba despre  17 pacienţi - 10 bărbaţi de 35, 53, 73, 84, 94, 64, 54, 74, 77 şi 57 de ani şi de şapte femei de 59, 82, 81, 74, 86, 96 şi 86 de ani - confirmaţi cu SARS-CoV-2. 16 dintre pacienţi nu erau vaccinaţi împotriva COVID-19. Bărbatul de 57 de ani era vaccinat cu Janssen ( 6.10.2021)“, informează Prefectura Galaţi.

În ceea ce priveşte vaccinările, în data de 21 octombrie 2021, la nivelul judeţului Galaţi, au fost vaccinate 3.316 persoane (2.494 prima doză, 212 doza 2 şi 610 doza 3). Cele mai multe vaccinări au fost la Centrul Patinoar I - 678 (475 prima doză, 66 doza 2 şi 137 doza 3).

„Numărul total de doze de vaccin administrate (începând cu data de 4 ianuarie 2021) la nivel judeţean - 261.959. Numărul total al persoanelor din judeţul Galaţi care au primit şi a doua doză, până în prezent, este de 105.507. Totodată, 26.785 persoane au fost imunizate cu vaccin Janssen (doză unică). Alte 11.640 persoane au primit doar prima doză de vaccin anti SARS-CoV-2, iar 12.520 de persoane au primit şi cea de a treia doză. În ultimele 24 de ore nu au fost raportate reacţii adverse post imunizare“, precizează Prefectura Galaţi.

Poliţiştii de frontieră din cadrul Punctului de Trecere a Frontierei Oancea au depistat şi predat autorităţilor competente un bărbat, pe numele căruia era emisă o alertă de punere în aplicare a unui mandat de arestare pentru săvârşirea de infracţiuni privind traficul cu stupefiante, emis de autorităţile din Federaţia Rusă.
„În data de 21 octombrie 2021, în jurul orei 13.00, în Punctul de Trecere a Frontierei Oancea - I.T.P.F. Iaşi s-a prezentat pentru efectuarea formalităţilor necesare trecerii frontierei de stat, pentru a intra în ţară, un bărbat cu dublă cetăţenie, română şi Republica Moldova, în vârstă de 44 de ani. La controlul de frontieră, colegii noştri au constatat faptul că pe numele bărbatului era emisă de către autorităţile din Federaţia Rusă, o alertă de punere în aplicare a unui mandat de arestare/ extrădare, pentru săvârşirea infracţiunii de trafic substanţe stupefiante“, potrivit I.T.P.F. Iaşi.
Persoana în cauză a fost predată unei echipe operative din cadrul Serviciului de Investigaţii Criminale al Inspectoratului de Poliţie Judeţean Galaţi, în vederea luării măsurilor legale care se impun.

Începând cu data de 22 octombrie 2021, la Complexul  Muzeal de Ştiinţele Naturii „Răsvan Angheluţă” Galaţi va putea fi vizitată o nouă expoziţie temporară - „Curiozităţi din lumea moluştelor”, care va fi deschisă pentru vizitare până pe 25 martie 2022.
"Vor fi etalate 100 de piese din patrimoniul ştiinţific propriu, respectiv cochilii de melci şi scoici, dintre care amintim: melcul „broască” (Bursa bubo), melcul „păianjen” (Lambis lambis), scoica „nobilă” (Pinna nobilis), scoica „cu ochi albaştri”, melcii de porţelan, melcul „pictat” cubanez (Polymita picta) etc. Aria de provenienţă a exponatelor este diversă: estul Cubei, Marea Roşie, Oceanul Indian, Oceanul Pacific, Golful Persic, Tanzania, Australia, Kenya, Mozambic, Madagascar, Asia de Sud-Est, Filipine, sudul Japoniei sau America de Sud. Conform celor mai recente estimări ştiinţifice, grupul moluştelor ar număra aproximativ 55.000 de specii, multe dintre acestea fiind folosite de de oameni, din cele mai vechi timpuri, fie ca sursă de hrană, fie ca obiecte sau podoabe. În ciuda întrebuinţărilor diverse, moluştele se numără printre cele mai puţin cunoscute grupuri de animale", informează Complexul Muzeal Galaţi.

Vineri, 22 Octombrie 2021 12:26

Platformă pentru pacienţii cu astm

Pacienţii cu astm care utilizează în exces medicaţia de urgenţă au risc ridicat de agravare a bolii. Potrivit unui studiu realizat în rândul pacienţilor, 4 din 10 pacienţi cu astm au folosit într-un an 3 sau mai multe flacoane cu bronhodilatator cu durată scurtă de acţiune şi au prezentat o rată mai mare de exacerbare.
În contextul actual în care informarea din surse sigure este esenţială pentru menţinerea stării de sănătate în general, Coaliţia Organizaţiilor Pacienţilor cu Afecţiuni Cronice (COPAC) şi Societatea Română de Pneumologie (SRP) anunţă o nouă etapă a Campaniei Naţionale de Informare şi Educare „RESPIR” prin lansarea platformei www.astmcontrolat.ro, unde persoanele diagnosticate cu astm uşor şi moderat pot găsi răspunsuri la întrebările lor despre gestionarea corectă a afecţiunii.
Pacienţii pot face singuri un test care analizează riscul de dependenţă de bronhodilatatorul cu durată scurtă de acţiune (inhalatorul albastru), ce poate fi accesat aici: https://astmcontrolat.ro/testastm/. Rezultatul generat poate fi descărcat şi prezentat medicului, pentru mai multe informaţii şi evaluarea planului de tratament, în situaţiile în care este cazul şi medicul recomandă.

Vineri, 22 Octombrie 2021 12:22

Sindromul Hubris sau pericolul puterii

Termenul hubris sau hybris se referă la un concept grecesc care înseamnă „exces”. Sindromul Hubris a fost descris pentru prima dată de fostul politician David Owen şi de psihiatrul Jonathan Davidson. Acesta este asociat cu excesul de putere, iar simptomele se diminuează de obicei atunci când individul nu mai deţine această putere.
Potrivit psihologului Laura-Maria Cojocaru, preşedinte şi fondator al Institutului de Neuro-Programare Lingvistică Somato-Integrativă (INLPSI), Sindromul Hubris este o trăsătură de personalitate care implică mândrie, încredere şi importanţă de sine excesive, dispreţ total faţă de ceilalţi.  În consecinţă, aceste persoane tind să supraestimeze lucruri precum abilităţile, cunoştinţele, importanţa şi probabilitatea de succes.
„De exemplu, o persoană cu acest sindrom ar putea crede că nu greşeşte niciodată, că este garantat că va reuşi în toate proiectele sale sau că merită să fie deasupra legii. Acest sindrom reprezintă o trăsătură problematică care poate duce la consecinţe grave şi negative pentru indivizii hubristici (comportamente impulsive şi adesea distructive) şi pentru cei din jur, deci este important să o înţelegem. Deşi există exemple de indivizi hubristici în fiecare domeniu al vieţii, acest fenomen este cel mai frecvent asociat cu cei care deţin o poziţie de putere/decizională. Oamenii care suferă de sindromul Hubris îşi schimbă personalitatea atunci când se regăsesc în poziţii de conducere. Acest lucru se poate întâmpla în afaceri, politică sau în orice alt domeniu în care există ierarhii. Este important de observat că, deşi hubrisul este de obicei discutat ca o trăsătură personală, acesta poate apărea şi la scară largă, în rândul grupurilor precum echipe sportive, companii sau ţări, ai căror membri dezvoltă un hubris colectiv în ceea ce priveşte identitatea lor de grup, într-un proces similar cu dezvoltarea hubrisului individual”, explică psihologul.

Cum se manifestă Hubris

Sindromul Hubris a fost formulat ca un model de comportament la o persoană care:
1. vede lumea ca un loc de auto-glorificare prin utilizarea puterii;
2. are tendinţa de a acţiona în primul rând pentru a spori imaginea personală;
3. prezintă o preocupare disproporţionată pentru imagine şi prezentare;
4. prezintă zel mesianic şi exaltare în vorbire;
5. combină sinele cu naţiunea sau organizaţia;
6. foloseşte „noi” reguli în conversaţie;
7. prezintă încredere excesivă în sine;
8. are în mod vădit dispreţ faţă de ceilalţi;
9. arată răspunderea doar în faţa unei instanţe superioare (istorie sau Dumnezeu);
10. prezintă o credinţă de neclintit că vor fi justificate în acea instanţă;
11. pierde contactul cu realitatea;
12. recurge la nelinişte, nesăbuinţă şi acţiuni impulsive;
13. permite corectitudinii morale să nu ia în considerare caracterul practic, costul sau rezultatul;
14. afişează incompetenţă cu ignorarea piuliţelor şi a şuruburilor de elaborare a politicilor.

Ce îi determină pe oameni să dezvolte Sindrom Hubris

„În general, comportamentele care umflă mândria, încrederea sau importanţa de sine a unei persoane sunt susceptibile de a duce la aceasta, adesea printr-un proces gradual. De exemplu, în unele cazuri, o serie de succese majore consecutive pot determina declanşarea sindromului hubris. Totodată, mai putem vorbi şi de exonerarea de reguli sau primirea de laude constante şi fără punctarea aspectelor de corectat sau mai pot fi anumiţi factori care pot face o persoană mai predispusă la dezvoltarea hubrisului, de exemplu, mediul lor cultural sau prezenţa unor trăsături de personalitate precum narcisismul, care implică interes şi admiraţie faţă de sine excesive”, declară psihologul.
Totodată, specialistul afirmă că Hubris afectează oamenii atunci când vine vorba de trei tipuri de relaţii:
- Relaţia lor cu sinele. Când vine vorba de relaţia unei persoane cu sine, hubrisul o poate determina să dezvolte încredere excesivă şi mândrie, ceea ce o poate determina să-şi supraestimeze abilităţile, cunoştinţele şi probabilitatea de succes şi să rateze necesitatea informării corecte sau al unui antrenament suficient pentru atingerea obiectivelor;
- Relaţia lor cu ceilalţi. Când vine vorba de relaţia cu ceilalţi, cei ce prezintă sindromul hubris se pot considera ca fiind mai presus de ceilalţi, ceea ce poate duce la aspecte precum refuzul de a asculta sfaturi, perspective diferite şi disponibilitatea de a folosi frica, intimidarea şi violenţa pentru a-şi atinge obiectivele;
- Relaţia lor cu autoritatea. Când vine vorba de relaţia unei persoane cu autoritatea, hubrisul o poate determina să se considere a fi mai presus de lege, ceea ce o poate determina să creadă că nu trebuie să respecte legile şi poate dezvolta dispreţ faţă de autoritate.

Pericolele Sindromului Hubris

Principalul pericol al sindromului hubris este acela că întunecă judecata oamenilor în diferite moduri, ceea ce determină individul hubristic să ia decizii care sunt dăunătoare pentru ei şi pentru ceilalţi. De exemplu, deoarece sindromul hubris implică o încredere excesivă în cunoştinţele şi abilităţile personale, îi poate determina pe oameni să îşi supraestimeze capacitatea de a obţine rezultate pozitive în diferite domenii, ceea ce îi face să-şi asume riscuri inutile. În mod similar, hubrisul poate determina oamenii să supraestimeze validitatea şi fiabilitatea intuiţiilor lor şi, în consecinţă, să se bazeze în exces pe aceste intuiţii, evitând în acelaşi timp un proces de raţionament adecvat, mai ales dacă implică discuţii cu alţii.
„Hubrisul este, de asemenea, asociat cu o serie de probleme suplimentare, cum ar fi imprudenţa şi impulsivitatea, pierderea contactului cu realitatea, refuzul de a lua în considerare rezultatele nedorite, refuzul de a se simţi responsabil faţă de ceilalţi, dificultăţi în confruntarea cu realităţile în schimbare, dependenţa de o formulă simplistă pentru succes şi o conştientizare morală afectată, toate acestea putând duce la rezultate adverse. Hubrisul poate avea şi un efect dăunător din perspectiva socială, deoarece hubrisul duce adesea la comportamente care îi determină pe ceilalţi să formeze o opinie negativă despre individul hubristic. De exemplu, indivizii hubristici îi determină adesea pe membrii grupului lor să nu îi placă, atunci când afişează sindromul hubris făcând afirmaţii explicite cu privire la auto-superioritatea lor, declarând că sunt mai buni decât ceilalţi  sau că viitorul lor va fi mai bun sau când îşi supraestimează statutul în cadrul grupului”, conchide psihologul.

Începând de luni, 25 octombrie 2021, se redeschide centrul de vaccinare de la Baza „Siderurgistul“, unde programul va fi zilnic, între orele 08.00 şi 20.00, informează Primăria municipiului Galaţi. Vor exista trei fluxuri de vaccinare împotriva COVID-19: două pentru administrarea serului Johnson & Johnson şi unul pentru Astra Zeneca.
„În continuare, gălăţenii se pot prezenta şi la celelalte centre de vaccinare amenajate de către Primărie. Este vorba despre centrul de la Patinoarul «Dunărea» unde sunt trei fluxuri de vaccinare (două pentru Pfizer şi unul pentru Moderna) şi despre centrul de la Sala Sporturilor (trei fluxuri de vaccinare pentru Pfizer). Programul la aceste centre este tot zilnic între orele 08.00-20.00. În funcţie de solicitări, Primăria municipiului Galaţi poate asigura baza materială pentru suplimentarea fluxurilor de vaccinare“, precizează municipalitatea.

Au început lucrările de amenajare a buncărului în care va fi adus cel de-al doilea accelerator liniar de particule de la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Galaţi.
„Centrul gălăţean de tratare a cancerului cu ajutorul radioterapiei va fi dotat cu încă un accelerator liniar de particule. De altfel, Spitalul Judeţean este una dintre puţinele unităţi medicale din ţară care au două buncăre construite. Este o investiţie extrem de importantă pentru medicina gălăţeană, în condiţiile în care radioterapia este principalul tratament pentru foarte mulţi bolnavi de cancer. Deja, în aproape doi ani de funcţionare a primului accelerator liniar de particule, au fost realizate aproximativ 22 de mii de şedinţe, pentru pacienţi din cel puţin cinci judeţe. Consiliul Judeţean a consolidat deja şi cel de-al doilea buncăr, iar specialiştii de la Bucureşti lucrează în acest moment la interior. În aceste zile se scoate placa de bază a vechiului aparat de radioterapie (theratronul), care a fost folosit aproape 20 de ani, până când a fost scos din uz în 2019. Este o operaţiune complexă, având în vedere că această placă are o greutate de aproape 800 de kg şi este încastrată adânc în beton. După ce firma care se ocupă de amenajarea buncărului şi a celorlalte spaţii în care vor fi montate echipamentele medicale va finaliza lucrările, noul accelerator liniar va fi adus, montat şi calibrat şi vor începe procedurile de testare şi autorizare”, a declarat Costel Fotea, preşedintele Consiliului Judeţean Galaţi.
Valoarea investiţiei este de 2,1 milioane de dolari, fonduri prin Banca Mondială, în cadrul unui program derulat de către Ministerul Sănătăţii.

Instituţia Prefectului Judeţului Galaţi informează că astăzi, 21 octombrie 2021, conform datelor centralizate de Direcţia de Sănătate Publică, situaţia epidemiologică privind COVID-19 în judeţul Galaţi se prezintă astfel: 233 de cazuri nou confirmate, 275 de persoane vindecate, 1.326 de teste efectuate şi 9 persoane decedate.
„În ultimele 24 de ore au fost raportate 9 decese. Este vorba despre  9 pacienţi - trei bărbaţi de 65,75 şi 87 de ani şi de şase femei de 69, 72, 73, 76, 84 şi 85  de ani - confirmaţi cu SARS-CoV-2. Cei 9 pacienţi nu erau vaccinaţi împotriva COVID-19“, informează Prefectura Galaţi.
În ceea ce priveşte vaccinările, în data de 20 octombrie 2021, la nivelul judeţului Galaţi, au fost vaccinate 3.409 persoane (1.634 prima doză, 693 doza 2 şi 1.082 doza 3). Cele mai multe vaccinări au fost la Centrul 4 Baza Siderurgistul, 484.
„Numărul total de doze de vaccin administrate (începând cu data de 4 ianuarie 2021) la nivel judeţean - 259.611. Numărul total al persoanelor din judeţul Galaţi care au primit şi a doua doză, până în prezent, este de 105.779. Totodată, 25.932 persoane au fost imunizate cu vaccin Janssen (doză unică). Alte 9.727 persoane au primit doar prima doză de vaccin anti SARS-CoV-2, iar 12.394 de persoane au primit şi cea de a treia doză. În ultimele 24 de ore nu au fost raportate reacţii adverse post imunizare“, precizează Prefectura Galaţi.

Poliţiştii de frontieră din cadrul Punctului de Trecere a Frontierei Oancea au descoperit, ascunsă asupra unui bărbat, o carte de identitate cu însemnele autorităţilor din  România, ce s-a dovedit a fi falsă.
 
„În data de 20 octombrie a.c., în jurul orei 18.00, în Punctul de Trecere a Frontierei Oancea, s-a prezentat pentru efectuarea formalităţilor de control pentru trecerea frontierei, ca pasager într-un autoturism, cetăţeanul din Republica Moldova, R.A., în vârstă de 39 de ani. În baza analizei de risc pe linia documentelor de călătorie false sau falsificate, s-a efectuat un control amănunţit asupra pasagerilor mijlocului de transport, în urma căruia, colegii noştri au descoperit, ascunsă în portofelul bărbatului, o carte de identitate cu însemnele autorităţilor române, care avea imprimată fotografia acestuia. Având suspiciuni cu privire la autenticitatea documentului în cauză, poliţiştii de frontieră au efectuat verificări suplimentare şi au constatat că acesta nu îndeplineşte condiţiile de formă şi fond ale unuia autentic, fiind fals. Cu privire la cele constatate, R.A. a declarat că a procurat cartea de identitate prin intermediul unei persoane cunoscute pe reţelele de socializare, în schimbul sumei de 150 de euro, cu intenţia de a o folosi pe teritoriul Franţei pentru a obţine mai uşor un loc de muncă“, potrivit ITPF Iaşi.

În cauză, se efectuează cercetări sub aspectul săvârşirii infracţiunii de complicitate la fals material în înscrisuri oficiale.

Pagina 1 din 707