Cătălin Mihai MOGA

Cătălin Mihai MOGA

Timp de o lună de zile, în perioada 26 iunie - 26 iulie 2018, studenţii Facultăţii de Arte din cadrul Universităţii "Dunărea de Jos" Galaţi prezintă publicului gălăţean o expoziţie inedită de pictură. Expoziţia face parte dintr-un proiect nou al studenţilor care le aparţine în totalitate. "Dacă pe pacursul anului universitar expoziţiile şi apariţiile în spaţiul public ale studenţilor se desfăşoară sub îndrumarea şi supravegherea corpului profesoral, organizarea acestei expoziţii este un proiect exclusiv studenţesc", se arată într-un comunicat al Facultăţii de Arte din Galaţi. Expoziţia intitulată "Novus Dies" prezintă lucrările a 14 studenţi care vor expune în foaierul Teatrului Naţional de Operă şi Operetă "Nae Leonard" Galaţi. Vernisajul expoziţiei are loc astăzi, 26 iunie, de la ora 19:00.

Începând cu anul 1998, ziua de 26 iunie a fost proclamată Ziua Drapelului Naţional. Această zi va fi marcată de oficialităţi şi la Galaţi. Potrivit Primăriei Galaţi, se vor organiza "manifestări cultural-educative, cu caracter evocator, consacrate istoriei patriei, precum şi ceremonii religioase şi militare specifice".
Evenimentul se va desfăşura după următorul program:

Catedrala Arhiepiscopală:
- 11:00 - 11:30 - Slujba de sfinţire a Drapelului Naţional;
- 11:30 - 11:40 - Procesiunea Drapelului (traseul Catedrala Arhiepiscopală - Grădina Publică).

Piaţa Tricolorului (Grădina Publică):
- 11:40 - 11:45 - Primirea onorului;
- 11:45 - 11:50 - Evocarea însemnătăţii zilei şi a semnificaţiei culorilor Drapelului Naţional;
- 11:50 - 11:55 - Aducerea şi legarea Drapelului la catarg;
- 11:55 - 12:10 - Binecuvântarea Drapelului/Cinstirea Drapelului de către oficialităţi;
- 12:10 - 12:15 - Înălţarea Drapelului pe catarg/Intonarea Imnului de Stat al României;
- 12:15 - 12:25 - Microrecital susţinut de Fanfara Centrului Cultural "Dunărea de Jos" Galaţi;
- 12:25 - 12:30 - Defilarea Gărzii de Onoare.

Municipalitatea menţionează că între orele 11:30 - 11:40 se va închide circulaţia pe strada Domnească, între străzile Basarabiei şi Dimitrie Bolintineanu, cu ocazia Procesiunii Drapelului, pe traseul Catedrala Arhiepiscopală până la Grădina Publică.

Preşedintele SUA Donald Trump menţine sancţiunile impuse Coreei de Nord, afirmând că regimul lui Kim Jong-un reprezintă încă o "ameninţare extraordinară" nucleară. Declaraţia alarmantă a liderului de la Casa Albă vine la doar câteva zile după ce a spus că nu mai există nici un risc din partea Phenianului, relatează BBC, citat de Mediafax.
Donald Trump a transmis Congresului o notificare prin care prelungeşte sancţiunile economice împotriva Coreei de Nord.
"Existenţa riscului proliferării materialelor de fisiune nucleară pentru fabricarea de arme în Peninsula Coreea; acţiunile şi politicile Administraţiei din Coreea de Nord, care destabilizează Peninsula Coreea şi pun în pericol Forţele armate SUA, aliaţii şi partenerii comerciali ai SUA din regiune, inclusiv prin continuarea programelor de înarmare atomic şi balistic; şi alte acţiuni şi politici provocatoare, destabilizatoare şi represive ale Administraţiei din Coreea de Nord continuă să reprezinte o ameninţare neobişnuită şi extraordinară asupra securităţii naţionale, politicii externe şi economiei Statelor Unite. Din aceste motive, am decis că este necesar să aplic în continuare măsurile de urgenţă naţională conţinute în Ordonanţa executivă 13.466 vizând Coreea de Nord", a transmis Donald Trump.
Sancţiunile prevăzute în această Ordonanţă executivă sunt prelungite cel puţin un an, potrivit cotidianului The Washington Post.
"Nu mai există o ameninţare nucleară din partea Coreeei de Nord", a scris Donald Trump, pe Twitter, în 13 iunie, la o zi după întâlnirea istorică cu Kim Jong-un, în Singapore.
SUA şi Coreea de Sud au anulat două exerciţii militare comune. Pentagonul a anunţat că scopul acestor măsuri a fost să sprijine negocierile diplomatice purtate cu Coreea de Nord.
De asemenea, anterior, a fost decisă suspendarea unui alt exerciţiu militar între SUA şi Coreea de Sud, operaţiune planificată pentru luna august. Acest lucru a provocat vii dispute în Statele Unite.
Mai mulţi oficiali americani au avertizat, sub protecţia anonimatului, că până în acest moment nu există informaţii care să indice că Phenianul a luat noi măsuri în vederea denuclearizării, după summitul istoric SUA-Coreea de Nord din data de 12 iunie.
Oficialii au declarat că Trump probabil se referea la distrugerea poligonului de teste atomice Punggye-rim şi la dezafectarea poligonului de teste balistice de la Iha-ri, ambele operaţiuni realizate în luna mai.
În timpul summit-ului de la Singapore, Donal Trump a promis să sisteze exerciţiile anuale militare în regiune, numindu-le "provocatoare" şi "scumpe", o concesie neaşteptată făcută lui Kim Jong-un, comentează BBC.
"Economisim o avere prin oprirea exerciţiilor militare, care vor fi suspendate atât timp cât purtăm negocieri de bună-credinţă, ceea ce ambele părţi fac în prezent!", a spus Trump.
Preşedintele SUA, Donald Trump, a admis că procesul denuclearizării Coreei de Nord va dura mulţi ani, subliniind că va fi verificat de experţi americani şi internaţionali şi oferind asigurări că Statele Unite nu vor reduce efectivele militare din Coreea de Sud.
"Nu reducem nimic deocamdată, poate la un moment dat; avem 32.000 de militari în Coreea de Sud, eu am spus în campania electorală că vreau să îi aduc înapoi acasă, dar deocamdată nu pot. Însă vom limita exerciţiile militare în regiune, ceea ce ne va permite să economisim mulţi bani. Vom verifica procesul denuclearizării, simt că liderul nord-coreean vrea să facă acest lucru, sunt foarte sigur. Am efectuat mult timp exerciţii militare, sunt foarte scumpe, Coreea de Sud contribuie, dar nu sută la sută, astfel că va trebui să discutăm aceste lucruri cu Administraţia de la Seul. Vom avea un nou acord cu Administraţia din Coreea de Sud", a explicat Donald Trump.
Coreea de Sud a exprimat surprindere în legătură cu decizia preşedintelui SUA, Donald Trump, de oprire a exerciţiilor militare comune, Administraţia de la Seul cerând clarificări din partea Washingtonului.
"În momentul de faţă, nu putem înţelege sensul exact şi intenţiile preşedintelui Donald Trump", a declarat un oficial din cadrul Ministerului Apărării de la Seul. La rândul său, Preşedinţia Coreei de Sud a exprimat surprindere privind anunţul făcut de Donald Trump. Următorul exerciţiu militar americano-sud-coreean era programat în august. Prezenţa trupelor americane este considerată o garanţie de securitate în Coreea de Sud.

Johnny Depp a dat recent un interviu în care a explicat starea sa actuală, care ridică multe semne de întrebare, scrie The One, citat de Mediafax.
Depp (54 de ani) a vorbit cu un reporter al revistei Rolling Stone despre depresie, bani şi dependenţa de droguri.
Actorul a vorbit despre despărţirea tumultuoasă de ultima sa soţie, Amber Heard, care l-a aruncat într-o depresie adâncă, ce a fost potenţată şi de problemele cu banii.
În timpul interviului, Johnny Depp a fumat o combinaţie de tutun şi haşiş şi a băut alcool.
Artistul a pierdut aproape toată averea sa de 600 de milioane de dolari şi spune că "adevărul" este "plin de trădare". Acesta a lăcrimat când a povestit cum a aflat fiul său de problemele pe care le are cu banii. "Fiul meu a trebuit să afle de la colegii de la şcoală că bătrânul său tată şi-a pierdut toţi bani, asta nu este în regulă".
"Nu prea mai puteam îndura durerea", a spus el, descriind cel mai întunecat moment al vieţii sale, din 2016, când mariajul său cu Heard era distrus, banii dispăreau rapid şi mama sa a murit.
Depp şi-a amintit ce cuvântare a rostit la înmormântarea mamei sale, Betty Sue: "Betty Sue, am venerat-o. Putea să fie o adevărată căţea, mai tot timpul. Mama mea a fost probabil cea mai rea persoană pe care am întâlnit-o în viaţa mea".
A hotărât să treacă peste această durere mergând alături de trupa sa, The Hollywood Vampires, în turneu, şi scriindu-şi memoriile.
"Am turnat vodcă în mine de la primele ore ale dimineţii şi am scris până când ochii mi se umpleau de lacrimi şi nu mai vedea paginile".
"Am încercat să-mi dau seama ce am făcut să merit asta. Am încercat să fiu bun cu toată lumea, să-i ajut pe toţi, să fiu sincer cu toţi".
Acesta a încercat să explice cum a pierdut o avere atât de mare. În afară de banii dăruiţi fostei sale partenere, Vanessa Paradis, copiilor lui, familiei lui din Kentucky, acesta şi-a întreţinut şi câteva obiceiuri extravagante.
De exemplu, managerii săi i-au spus că trebuie să se oprească din băut vinuri: "Vinul nu este o investiţie dacă îl bei imediat ce în cumperi", i-au explicat aceştia.
Johhny Depp a răspuns că este o insultă faptul că a fost acuzat că, lunar, cheltuie 30.000 de dolari pe vinuri: "Este o insultă să spui că dădeam 30.000 de dolari pe vin. De fapt, dădeam mult mai mult".

Scriitoarea J. K. Rowling, autoarea romanelor din seria "Harry Potter", va publica la sfârşitul acestui an un nou volum poliţist sub pseudonimul Robert Galbraith, intitulat "Lethal White", informează contactmusic.com, citat de Mediafax.
Noul volum va face parte din seria "Cormoran Strike", care mai include cărţile "Career of Evil" (2013), "The Silkworm" (2014) şi "The Cuckoo's Calling" (2015) şi îi prezintă pe detectivul privat Strike şi asistenta sa Robin Ellacott dezlegând o serie de crime.
Informaţia a fost confirmată pe platforma de socializare online Twitter de J. K. Rowling.
Precedentele volume scrise de J.K. Rowling sub pseudonimul Robert Galbraith au fost bine primite de criticii de specialitate, dar şi de public şi au fost adaptate în seriale TV de succes, produse de postul BBC One.
Anterior, J. K. Rowling a anunţat că intenţionează să lanseze şapte romane într-o serie poliţistă, care vor prezenta aventurile prin care vor trece Cormoran Strike, un veteran al războiului din Afganistan, care devine detectiv privat, şi asistenta sa, Robin.
În vârstă de 52 de ani, J. K. Rowling, care înainte de a-şi publica romanele din seria "Harry Potter" era o mamă singură ce trăia din ajutorul social, avea în urmă cu câţiva ani o avere de aproximativ un miliard de dolari, potrivit revistei Forbes. Totodată, J.K. Rowling este considerată una dintre cele mai influente femei britanice.
Cărţile "Harry Potter" au fost publicate în peste 500 de milioane de copii între anii 1997 şi 2007 şi au fost adaptate pentru marele ecran, cu Daniel Radcliffe în rolul lui Harry, Emma Watson ca Hermione Granger şi Rupert Grint ca Ron Weasley. Filmele au avut încasări totale de 2,39 de miliarde de dolari.

Astăzi, luni, 25 iunie 2018, peste 3.000 de elevi gălăţeni susţin prima probă scrisă a examenului de Bacalaureat 2018, proba scrisă la limba şi literatura română. Probele scrise ale examenului de Bacalaureat de anul acesta se vor desfăşura în perioada 25-28 iunie 2018 după următorul calendar:
- 25 iunie 2018 - proba Ea) - Limba şi literatura română - la această probă sunt înscrişi 3.278 elevi;
- 26 iunie 2018 - proba Eb) - Limba şi literatura maternă;
- 27 iunie 2018 - proba Ec) - Proba obligatorie a profilului - la această probă sunt înscrişi 3.325 elevi;
- 28 iunie 2018 - proba Ed) - Proba la alegere a profilului şi specializării - la această probă sunt înscrişi 3.383 elevi.

Probele se susţin în nouă centre de examen, şapte în municipiul Galaţi şi două în municipiul Tecuci. La nivelul municipiului Galaţi au fost organizate şi două centre zonale de evaluare a lucrărilor scrise.

Afişarea rezultatelor iniţiale va avea loc pe data de 04 iulie 2018, până la ora 12:00, contestaţiile se vor depune în aceeaşi zi, între orele 12:00 - 16:00, iar rezultatele finale vor fi afişate pe 09 iulie 2018.

Duminică, 24 Iunie 2018 00:00

Janet Jackson şi bătălia cu depresia

Cântăreaţa americană Janet Jackson a vorbit despre "intensa" sa bătălie cu depresia, ale cărei cauze ar fi un complex de inferioritate pe care l-a avut din copilărie, precum şi rasismul şi sexismul cu care s-a confruntat de-a lungul vieţii, într-un articol publicat în revista Essence, citat de Mediafax.
În acelaşi articol, cântăreaţa în vârstă de 52 de ani a vorbit despre bucuria pe care a cunoscut-o după ce a născut primul ei copil, anul trecut.
Însă, pe când avea 30 de ani, a trecut printr-o perioadă dificilă. "Lupta era intensă. Puteam să analizez la nesfârşit sursa depresiei mele", potrivit articolului publicat de revista dedicată femeilor afro-americane Essence.
"O imagine de sine proastă, care ar fi putut izvorî dintr-un sentiment de inferioritate din copilărie. Ar putea fi legată de eşecul de a atinge standarde imposibile. Şi, bineînţeles, problemele legate de rasism şi sexism din societate", a scris aceasta.
"Luate împreună, depresia este o boală persistentă şi înfricoşătoare. Din fericire, mi-am găsit calea", a mai scris artista.
Janet Jackson s-a întors, după o pauză muzicală, cu un album în 2015, promovat printr-un turneu, care a fost întrerupt brusc.
L-a născut pe fiul ei, Eissa, anul trecut, iar, la câteva luni după, s-a despărţit de soţul ei, cel de-al treilea, miliardarul originar din Qatar Wissam Al Mana.
Janet Jackson este mezina familiei Jackson şi, exceptându-l pe Michael Jackson, este singura care s-a bucurat de succes în cariera solo, reuşind să vândă peste 100 de milioane de albume în lumea întreagă, de la debutul ei, în 1982. De-a lungul anilor, artista americană a fost recompensată cu şase premii Grammy, 12 American Music Awards, 33 Billboard Music Awards, 10 MTV Video Music Awards, două premii Emmy şi un Glob de Aur.

Mesajul pe care l-a purtat Melania Trump pe spatele jachetei, la urcarea în avion pentru o vizită la două centre de asistenţă socială din Texas care adăpostesc mai mult de 2.300 de copii care au intrat ilegal în SUA împreună cu parinţii lor, a stârnit valuri de comentarii, informează Mediafax.
Prima Doamnă a purtat o haină care avea scris pe spate "I really don't care. Do u?" (n.r. - traducere în română: "Chiar nu-mi pasă. Vouă?"), un mesaj se pare adresat presei, deoarece în timpul vizitei la cele două centre Melania Trump n-a mai purtat haina.
Într-un mesaj publicat pe Twitter, Donald Trump, a precizat că soţia sa a transmis astfel un mesaj în legătură cu "Fake news", arătând că nu se mai lasă afectată în niciun fel de ştirile false.
Vizita primei doamne la centrul pentru copii Upbring New Hope vine după ce preşedintele Donald Trump a semnat ordinul care a abrogat decretul prin care copiii imigranţilor ilegali au fost despărţiţi de familiile lor. În ciuda acestui lucru, politica sa de urmărire penală a imigranţilor ilegali rămâne.
Melania Trump, care se concentrează pe situaţia copiilor, ar putea fi cea care l-ar fi determinat pe soţul său să ia această decizie.
Prima Doamnă a transmis prin purtătoarea sa de cuvânt că ”urăşte” să vadă familii despărţite la graniţă. Un oficial de la Casa Albă a precizat că prima doamnă i-a adus la cunoştiinţă preşedintelui opinia sa, spunându-i că trebuie să ia o măsură prin care familiile imigranţilor să rămână împreună.

În România, cu toate că s-au înregistrat progrese importante în ultimii ani, politicile privind asistenţa medicală şi farmaceutică se luptă să echilibreze în mod eficient accesul, cheltuielile şi eficienţa costurilor - este una dintre concluziile studiului "Opţiunile pentru finanţarea asistenţei medicale şi a medicamentelor în România", prezentat recent de Local American Working Group şi realizat de Economist Intelligence Unit, citat de Agerpres.
Potrivit studiului, cheltuielile totale din sistemul de sănătate sunt greu de comparat nu numai cu cele din ţări europene mai bogate, dar chiar cu cele din multe ţări care au un PIB echivalent pe locuitor.
Studiul arată că România oferă "aparent" un sistem universal de sănătate locuitorilor săi, acoperirea fiind slabă.
"Cheltuielile totale (publice şi private) ale României privind sistemul de sănătate s-au ridicat la aproximativ 5,5% din PIB în 2016, conform Economist Intelligence Unit. În ciuda creşterii rapide a cheltuielilor în ultimii ani, această cheltuială rămâne mai mică decât media de aproximativ 7% pentru noii membri ai UE şi printre cele mai mici ponderi din statele UE. La o valoare estimată de 200 dolari în 2016, consumul de medicamente pe locuitor din România este printre cele mai scăzute din Europa (media vest-europeană este de aproximativ 450 dolari, iar media din Europa Centrală şi de Est este de aproximativ 220 dolari). Piaţa totală a produselor farmaceutice din România, estimată la 4 miliarde dolari în 2016, este similară cu cea a Ungariei, care are jumătate din populaţia României", precizează studiul.
Conform cercetării, procesul de includere pe lista de rambursare pentru medicamente noi este încă îndelungat.
"Un dosar de evaluare a tehnologiei medicale (health technology assessment - HTA) este obligatoriu pentru rambursare, iar noile produse nu sunt disponibile pentru pacienţi prin sistemul naţional de asigurări de sănătate înainte de îndeplinirea tuturor măsurilor legislative, inclusiv finalizarea negocierilor privind contractele cost-volum/ cost-volum-rezultat, publicarea hotărârii de guvern şi finalizarea protocoalelor de prescripţie terapeutică. În plus, actualele linii directoare HTA din România nu facilitează evaluarea completă a medicamentelor noi, deoarece ele se concentrează pe elementele de economisire a costurilor şi, în plan secundar, pe eficacitate şi siguranţă", subliniază studiul citat.
Acelaşi document arată faptul că România nu are un fond separat pentru medicamentele inovatoare.
"Are într-adevăr un program de acces timpuriu şi prevederi pentru acorduri de acces în condiţii specifice, care permit includerea de noi medicamente în lista de rambursare pe baza unei înţelegeri negociate privind preţurile şi accesul. Astfel de acorduri, care se fac, de obicei, pe bază de cost-volum sau cost-volum-rezultat, se confruntă totuşi cu mai multe bariere. Medicamentele trebuie să trateze boli fără alternative terapeutice, iar furnizorul trebuie să ofere reduceri foarte mari pentru pacienţii eligibili. Totodată, procesul de aplicare este adesea împiedicat de lipsa de personal în comitetul de negociere. Combinarea acestor bariere contribuie în mod clar la situarea României pe o poziţie inferioară în ceea ce priveşte accesul la medicamente şi, mai ales, în ceea ce priveşte accesul la medicamente inovatoare", menţionează studiul.

Ministerul Sănătăţii a pus în dezbatere publică un proiect de hotărâre de Guvern care prevede interzicerea vânzării băuturilor energizante persoanelor cu vârste sub 18 ani, dar şi comercializarea acestora prin automate, informează Agerpres.
Proiectul prevede şi interzicerea comercializării băuturilor energizante în unităţi sanitare, în incinta şi la o distanţă mai mică de 50 metri faţă de orice punct de acces în unităţi de învăţământ, cu excepţia unităţilor de învăţământ superior. Distanţa se va măsura pe lungimea drumului public.
"Prezenta hotărâre are drept scop protejarea sănătăţii populaţiei din România prin stabilirea unor măsuri privind prevenirea şi limitarea efectelor consumului de băuturi energizante de către populaţie, prin interzicerea comercializării băuturilor energizante către minori, prin desfăşurarea de activităţi de informare şi educare a populaţiei şi informarea consumatorilor cu privire la efectele consumului de băuturi energizante asupra sănătăţii", se arată în proiect.
Potrivit documentului, Ministerul Sănătăţii şi Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor, prin structurile de specialitate, pot să solicite producătorilor, distribuitorilor sau importatorilor de băuturi energizante, pentru fiecare marcă sau tip, documente, inclusiv buletine de analiză, care să demonstreze conformitatea produselor cu legislaţia în vigoare. Amenzile prevăzute în proiect sunt cuprinse între 5.000 şi 20.000 de lei. În document se menţionează că produsele introduse pe piaţă sau etichetate înainte de 1 iulie 2018 care nu respectă cerinţele pot fi comercializate până la epuizarea acestor stocuri. Proiectul este pus în dezbatere publică până pe 25 iulie.

Pagina 704 din 733