Cătălin Mihai MOGA

Cătălin Mihai MOGA

Astăzi a fost prezentat în premieră, la Galaţi, autobuzul alimentat cu hidrogen, în cadrul unui eveniment susţinut de Solaris Bus&Coach şi Linde Gaz România, în faţa sediului Primăriei. Eveniment despre care Monitorul de Galaţi a relatat în articolul „Premieră: Autobuz cu hidrogen, în teste pe străzile Galaţiului“.
Soluţia de propulsie a mijloacelor de transport în comun cu hidrogen are o serie de avantaje dintre care amintim distanţa de deplasare de până la 350 de kilometri la o încărcare în condiţii de trafic diverse, o alimentare rapidă şi mai ales reducerea emisiilor de carbon în condiţiile în care singurul produs secundar al reacţiilor chimice este apa. Costul unui astfel de mijloc de transport este de aproximativ 700.000 de euro.
Autobuzul va rămâne în oraşul nostru timp de o săptămână pentru sesiuni de prezentare.
Primăria municipiului Galaţi a realizat deja o serie investiţii importante pentru un transport modern şi ecologic. Astfel, sunt deja în circulaţie 17 troleibuze, 20 de autobuze hibrid şi 4 tramvaie - primele din ultimii 40 de ani, dintr-o serie de opt. Mai mult, municipalitatea a investit şi în infrastructura de transport, pentru reabilitarea căilor de rulare a tramvaielor sau extinderea reţelei pentru troleibuze,  informează Primăria Galaţi. VEZI FOTO, în Galeria de imagini de mai jos! ↓

Loredana Groza (51 ani) nu se dezminte! Şi-a obişnuit fanii cu apariţiile sale sexy şi excentrice. Acum, jurata de la X Factor şi-a făcut apariţia într-un sutien, care îi arată bustul generos şi o pereche de blugi rupţi de sus până jos. Aşa a ieşit artista la cină. ↓

lori
Mulţi au criticat-o pentru felul în care îşi arată formele, alţii spun că ar avea operaţii estetice. „Nu am nicio operaţie estetică. Nu am silicoane, nu am liftinguri, nici n-aş avea timp să fac asta, chiar dacă poate, cine ştie, nu sunt împotriva lor şi admir femeile care încearcă să arate bine, indiferent de vârstă, şi au curajul să se transforme, dar cred că sunt în ziua de astăzi atâtea posibilităţi să arăţi bine fără să faci lucruri radicale, cu dietă, sport, având grijă de corpul tău, de faţa ta, sunt tratamente şi proceduri noninvazive care te ajută să fii wow. Şi am avut noroc de la natură că m-am născut cu dotările de rigoare. E o muncă grea să arăţi bine...”, spune Loredana. (click.ro)

Instituţia Prefectului Judeţului Galaţi informează că astăzi, 10 noiembrie 2021, conform datelor centralizate de Direcţia de Sănătate Publică, situaţia epidemiologică privind COVID-19 în judeţul Galaţi se prezintă astfel: 216 cazuri nou confirmate, 319 persoane vindecate, 1.264 de teste efectuate şi 11 persoane decedate.

„La nivelul judeţului Galaţi au fost raportate 11 decese. Este vorba despre 11 pacienţi - opt bărbaţi de 45, 66, 71, 73, 77, 79, 80 şi 82 de ani şi de trei femei de 52, 62 şi 83 de ani - confirmaţi cu SARS-CoV-2. 9 dintre pacienţi nu erau vaccinaţi împotriva Covid-19. Doi pacienţi - bărbaţi de 45 şi 80 de ani - cu multiple comorbidităţi, erau vaccinaţi cu Pfizer (doza 2 - 25.03.2021 şi 09.04.2021)“, informează Prefectura Galaţi.

În ceea ce priveşte vaccinările, în data de 09 noiembrie 2021, la nivelul judeţului Galaţi, au fost vaccinate 1.736 de persoane (652 prima doză, 711 doza 2 şi 373 doza 3). Cele mai multe vaccinări au fost la Centrul Patinoar I - 220 (26 prima doză, 150 doza 2 şi 44 doza 3).

„Numărul total de doze de vaccin administrate (începând cu data de 4 ianuarie 2021) la nivel judeţean - 309.726. Numărul total al persoanelor din judeţul Galaţi care au primit şi a doua doză, până în prezent, este de 113.399. Totodată, 38.628 de persoane au fost imunizate cu vaccin Janssen (doză unică). Alte 23.653 persoane au primit doar prima doză de vaccin anti SARS-CoV-2, iar 20.647 persoane au primit şi cea de a treia doză. În ultimele 24 de ore nu au fost raportate reacţii adverse post imunizare“, precizează Prefectura Galaţi.

Fondurile europene disponibile pentru activităţile neagricole în mediul rural s-au epuizat înainte de finalul sesiunii, fiind primite online 1.149 de cereri de finanţare, în valoare de peste 204 milioane de euro, informează Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR), într-un comunicat de presă transmis, miercuri, Agerpres.
Conform instituţiei, alocarea stabilită de Autoritatea de Management pentru Programul Naţional de Dezvoltare Rurală a fost de 100 de milioane de euro, iar fondurile disponibile pentru depunere au reprezentat un plafon de 150 de milioane de euro, echivalentul a 150% din alocare.
Astfel, sesiunea de depunere a proiectelor s-a închis automat, înainte de termenul-limită, pentru că valoarea publică totală a proiectelor depuse (204.027.761 de euro) a depăşit plafonul din nivelul alocării sesiunii (150 milioane de euro).
În intervalul 2 noiembrie 2021 - 7 noiembrie 2021, AFIR a primit online 1.149 de cereri de finanţare pentru submăsura 6.4 - Investiţii în crearea şi dezvoltarea de activităţi neagricole din cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2014 - 2020 (PNDR 2020).
Solicitanţii eligibili pentru acest tip de sprijin sunt micro-întreprinderile şi întreprinderile neagricole mici existente şi nou-înfiinţate, cum ar fi start-up-urile din spaţiul rural. O altă categorie de beneficiari eligibili sunt fermierii sau membrii unor gospodării agricole autorizaţi cu statut minim pe PFA, care îşi diversifică activitatea de bază agricolă prin dezvoltarea unei activităţi neagricole în zona rurală, în cadrul întreprinderii deja existente, încadrabile în micro-întreprinderi şi întreprinderi mici. Excepţie fac persoanelor fizice neautorizate, precizează AFIR.

Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene (MIPE) lansează apelul de finanţare destinat sprijinirii doctoranzilor şi cercetătorilor post-doctorat prin burse de studiu, precum şi consolidării colaborărilor între universităţi, institute de cercetare şi mediul privat, potrivit unui comunicat remis marţi Agerpres.
"Apelul are o valoare totală de 21 milioane de euro şi pot solicita finanţare: Universităţi publice şi private ce au acreditare, institute/centre de cercetare acreditate, angajatori, asociaţii profesionale, camere de comerţ şi industrie, Academia Română", se menţionează în comunicat.
Astfel, un proiect poate avea valoarea maximă de 1,15 milioane euro şi trebuie să ofere sprijin pentru minim 80 de doctoranzi şi 20 de cercetători post-doctorat. Astfel, în total, prin proiectele care se vor realiza în cadrul acestui apel, vor fi sprijiniţi minim 1.440 doctoranzi şi 360 de cercetători post-doctorat.
"Prioritatea Guvernului României şi a MIPE este sprijinirea cercetării şi inovării. Tinerii care se implică în cercetare au nevoie de susţinere, fiindcă acest domeniu este motorul care duce la inovare şi la competitivitate economică. Avem azi o veste foarte bună, anume că pentru minim 1.800 de cercetători vom acorda sprijin din fonduri europene ca să îşi continue proiectele de cercetare, să îşi termine studiile şi să îşi găsească un loc de muncă şi cu siguranţă rezultatele muncii lor se vor simţi în economia României şi cea europeană", a spus Csilla Hegedus, secretar de stat în MIPE.
În cadrul proiectelor finanţate se vor acorda burse în sumă forfetară lunară. Astfel, bursa pentru doctoranzi este de cel mult 400 euro/lună timp de 12 luni, în ultimul an al programului de studii doctorale, iar bursa pentru cercetători postdoctorat este de maximum 600 euro/lună, pe durata studiilor postdoctorale, timp de 12 luni.
Suma alocata pentru mobilităţi interne/internaţionale, taxe de participare la conferinţe, taxe pentru publicarea articolelor în reviste indexate în baze de date internaţionale trebuie sa reprezinte maxim 45% din cuantumul total al burselor.
Potrivit sursei citate, sunt eligibile instituţiile de învăţământ (universitar şi postuniversitar) care au încheiat un protocol de colaborare cu un institut de cercetare sau un agent economic pentru derularea activităţilor de cercetare în care vor fi implicaţi doctoranzii si respectiv, cercetătorii postdoctorat.
"Primesc punctaj suplimentar proiectele care planifică programe de studii doctorale/postdoctorale cu o componenta aplicativă, coordonate de cercetători/cadre didactice universitare, cu activitate relevantă în domeniul de cercetare propus şi care demonstrează că se implică activ în derularea programului de studii universitare de doctorat/postdoctorat", se mai spune în comunicat.
Ca rezultate aşteptate din proiectele ce se vor derula, beneficiarii trebuie să asigure un loc de muncă în decurs de o lună pentru o treime dintre participanţii la proiect ce nu lucrează încă şi, de asemenea, pentru o treime trebuie să facă dovada că sunt incluşi în cursuri suplimentare de cercetare avansată. Tot ca ţinte obligatorii 55% doctoranzi trebui să obţină titlu de doctor şi 80% dintre studenţii post-doctorat trebuie să finalizeze programul, nu mai târziu de luna octombrie 2023.

Atacatorii cibernetici îşi intensifică tentativele de fraudare a utilizatorilor, profitând de viteza cu care facem acţiuni în mediul online, iar cea mai recentă acţiune a acestora vizează identitatea brandului Dedeman, avertizează specialiştii Directoratului Naţional de Securitate Cibernetică (DNSC), într-o postare pe pagina oficială de Facebook.
"De obicei, în fiecare an, în perioada reducerilor de #BlackFriday şi a sărbătorilor de iarnă, atacatorii îşi intensifică tentativele de fraudare a utilizatorilor, profitând de viteza cu care facem acţiuni în mediul online (...) Metodele prin care ei încearcă să extragă de la potenţialele victime date personale, financiare sau de autentificare implică de obicei tactici de inginerie socială, folosite în contextul unor mesaje promoţionale false, create special de atacatori. Acestea arată similar cu cele legitime şi sunt de regulă găzduite pe site-uri compromise sau unele nou create. În cazul prezentat în imagine, atacatorii copiază identitatea de brand Dedeman pentru a convinge potenţialele victime că este vorba despre o iniţiativă legitimă, însă dacă suntem atenţi la adresa de pe care soseşte acel mail, putem observa cu uşurinţă că este una neoficială şi fără nicio legătură cu compania, de pe un domeniu .surf", precizează experţii în securitate cibernetică.
Conform acestora, textul înşelător scris în limba română are greşeli gramaticale evidente, "semn că a fost tradus din altă limbă cu un instrument automat de traducere".
"Înainte de a face click, analizaţi cu atenţie link-urile provenite din surse cunoscute sau cele din mesaje suspecte venite de la contactele dumneavoastră, în care vi se cere să faceţi o acţiune fără prea multe explicaţii suplimentare. Verificaţi cu expeditorul trimiterea mesajului respectiv, atunci când nu sunteţi siguri!", recomandă DNSC.
Utilizatorii care se confruntă cu probleme de siguranţă în mediul online pot apela numărul de urgenţă call-center al DNSC (1911), dedicat raportării incidentelor de securitate cibernetică, sau se pot transmite sesizări la alerts@dnsc.ro. (sursa Agerpres)

Comisia de învăţământ a Senatului României a dat marţi un raport favorabil iniţiativei legislative prin care studenţii obţin gratuitate în vederea accesării fondului de carte al bibliotecilor central-universitare, graţie eforturilor Alianţei Naţionale a Organizaţiilor Studenţeşti din România (ANOSR). Astfel, proiectul va ajunge la vot final în Senat, iar ulterior va fi trimisă spre promulgare.

De-a lungul timpului, Alianţa Naţională a Organizaţiilor Studenţeşti din România a solicitat constant decidenţilor susţinerea accesului gratuit pentru studenţi la serviciile bibliotecilor central-universitare. Acţiunea curentă vine în completarea demersurilor anterioare ale ANOSR prin care, în 2011, a fost obţinut accesul gratuit la nivel naţional la bibliotecile universitare şi este importantă având în vedere faptul că există instituţii de învăţământ superior fără o bibliotecă universitară proprie, care se bazează pe parteneriatele cu bibliotecile central-universitare pentru a oferi studenţilor resursele academice necesare.

În plus, iniţiativa reprezintă o aliniere la contextul legislativ actual, întrucât conform art. 202, alin. (1), lit. b) din Legea educaţiei naţionale studenţii beneficiază de gratuitate la diferite resurse necesare desfăşurării actului educaţional: „principiul dreptului la asistenţă şi la servicii complementare gratuite în învăţământul superior de stat – exprimat prin: […] acces la principalele cărţi de specialitate şi publicaţii ştiinţifice”. Acest drept prevăzut de lege a fost detaliat în Ordinul de Ministru al Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului nr. 3666/2012 privind aprobarea Codului drepturilor şi obligaţiilor studenţilor, elaborat de ANOSR, care menţionează la art. 11, lit. e) dreptul la acces la toate materialele didactice disponibile în mod gratuit în bibliotecile universitare[…]”. De asemenea, acelaşi act normativ prevede eliberarea gratuită a actelor şi permiselor care atestă calitatea de student, inclusiv cele pentru accesul la bibliotecă. În ciuda acestei prevederi, până la acest moment s-a considerat că aceasta nu este aplicabilă bibliotecilor central-universitare.

Pentru această iniţiativă, atât partidele politice parlamentare, cât şi Guvernul au susţinut accesul studenţilor la publicaţiile ştiinţifice. Considerăm imperios ca autorităţile şi instituţiile de învăţământ să prioritizeze accesul studenţilor la resurse bibliografice actuale, disponibile atât în format fizic, cât şi în format digital, prin achiziţii periodice, abonamente la reviste de specialitate şi servicii în sălile de lectură comparabile cu cele ale instituţiilor de învăţământ superior din Occident. În acest sens, este relevantă şi reînfiinţarea, de către Ministerul Educaţiei, a Consiliului Naţional al Bibliotecilor Universitare, structură prevăzută de Legea educaţiei naţionale care nu este funcţională.

„Iniţiativa care merge la vot final în Senat este mai mult despre un principiu. În primul rând, faptul că nu ar trebui să existe o distincţie pentru studenţi între bibliotecile universitare ale universităţilor şi Bibliotecile Central-Universitare, aflate în subordinea Ministerului Educaţiei. În al doilea rând, accesul studenţilor la publicaţii ştiinţifice ar trebui să fie o prioritate în filosofia învăţământului superior. Încurajarea studenţilor să apeleze la informaţii verificate şi fundamentate ştiinţific sunt fundamentale în această eră, iar un pas important ar fi accesul digital universal”, a declarat Horia-Şerban Oniţa, preşedintele ANOSR.

Miercuri, 10 Noiembrie 2021 12:58

Cum a pierdut Adrian Mutu 3 milioane de euro

Adrian Mutu, fostul selecţioner al naţionalei de tineret, a spus care a fost cea mai proastă investiţie pe care a făcut-o.
"Am făcut una de vreo 3 milioane de euro. A fost o fabrică de biodiesel. O poveste… long story… 3 milioane de euro aruncaţi pe geam", a declarat Adrian Mutu, la podcastul "Acasă la Măruţă".
În 2013, Adrian Mutu şi partenerul său de afaceri, Adrian Marţian, au investit într-o fabrică de biodiesel, la Oradea. La momentul acela, Marţian se lăuda că investiţia este de 10 milioane de euro.
Fabrica a fost amenajată în primăvara anului 2013, într-o hală de 3.000 metri pătraţi, pe trei linii tehnologice, care aveau o capacitate de producţie de 72 de tone pe zi.
În 2015, fabrica a dat faliment, iar cei doi s-au certat. Marţian l-a reclamat pe Mutu la Serviciul de Investigare a Fraudelor, cerându-i despăgubiri de 5,5 milioane euro.
"Am pierdut bani mulţi în afaceri şi m-am lecuit. Dar pot să trăiesc decent, ca o persoană normală. Nu vreau să spun câţi bani aveam când m-am lăsat, dar am pierdut 3 milioane de euro în fabrica de biodiesel pe care o aveam la Oradea cu băiatul ăla Marţian… Fabrica a intrat în faliment şi nu m-am ales cu nimic. Dar pot să trăiesc liniştit, am bani", a povestea Adrian Mutu, pentru GSP, în 2019. (sursa stiridecluj.ro)

În contextul pandemiei, un bordel din capitala Austriei vine cu o ofertă neaşteptată pentru clienţi. Mai exact, oferă 30 de minute gratuite cu o „damă la alegere”, în cazul în care clientul se vaccinează anti-COVID la centrul din incinta bordelului.
Rata de vaccinare în Austria este printre cele mai scăzute din Europa de Vest. Aproximativ 64% din cetăţeni sunt vaccinaţi cu schema completă, iar cei care nu au certificatul verde nu pot intra acum în cafenele, restaurante şi saloane de înfrumuseţare.
În acest context, bordelul din Viena oferă vaccinări împotriva COVID-19 şi vouchere pentru o vizită gratuită celor care se vaccinează acolo, potrivit Sky News.
Fun Palast speră astfel să contribuie la creşterea ratei de vaccinare, dar şi să-şi mărească numărul de clienţi care s-a redus din cauza pandemiei.
După o doză de vaccin, vizitatorii primesc o sesiune gratuită de 30 de minute cu o fată la alegere. Bordelul încurajează bărbaţii şi femeile să îl viziteze pentru vaccinări, luna aceasta.
„Din cauza pandemiei, am înregistrat o scădere cu 50% a numărului de clienţi, iar cu această iniţiativă sperăm să ne revenim”, a precizat Fun Palast într-un comunicat.
Un bărbat pe nume Gerhard care a vizitat bordelul a spus: „M-aş fi vaccinat oricum, dar noile restricţii au accelerat puţin lucrurile. Şi din moment ce un cunoscut de-al meu a organizat această acţiune, m-am gândit să merg. Cred că este în regulă să faci asta, pentru că aduce o contribuţie în direcţia dorită - aceea de a pune capăt pandemiei”.
Peter Laskaris, managerul Fun Palast, a declarat pentru Reuters: „Practic, m-am uitat la statistici şi am citit că avem nevoie de aproximativ 70-75% de vaccinaţi pentru a ajunge la imunitatea colectivă, dar în prezent suntem doar la 63%.
Am observat în statistici că foarte mulţi bărbaţi refuză vaccinarea sau nici măcar nu ştiu că se pot vaccina. Şi din moment ce aceştia sunt publicul nostru, am decis să înfiinţăm un centru de vaccinare aici”.
Cancelarul Alexander Schallenberg a spus că cele mai recente restricţii din Austria vor rămâne, probabil, în vigoare şi în perioada sărbătorilor de iarnă.
Austria a raportat 9.943 de cazuri zilnice de COVID sâmbătă, scrie digi24.ro

O propunere legislativă, ce prevede angajarea unor asistenţi sociali şcolari, a fost avizată marţi de Comisia pentru Învăţământ din Camera Deputaţilor. Este vorba de Propunere legislativă privind modificarea Legii nr.1/2011 privind educaţia naţională (Plx. 315/2021). Conform noilor prevederi, un asistent social va deservi un număr maxim de 800 de copii şi va fi angajat la Centrul Judeţean de Resurse şi Asistenţă Educaţională (CJRAE). Pentru funcţia de asistent social este necesară absolvirea unei instituţii de învăţământ superior de profil, de lungă sau de scurtă durată, cu examen de licenţă ori de absolvire.
„În prezent, peste 37% dintre copii şi tineri cu vârstă până în 24 de ani sunt expuşi riscului de sărăcie şi excluziune socială. În anul şcolar 2018 – 2019 erau 1.535 de şcoli „defavorizate” (37%), în creştere faţă de anul şcolar 2017 – 2018 când erau 1.169 dintre şcoli (27%). Această situaţie favorizează părăsirea timpurie a şcolii, care a atins o rată îngrijorătoare în mediul rural (26,6%) faţă de 17,4% în oraşe şi suburbii şi de 6,2% în municipii. În acest context, prezenţa unor asistenţi sociali ar putea diminua abandonul şcolar“, spune deputatul PNL Galaţi, Atanasiu Onuţ Valeriu, care precizează că proiectul de lege este trimis pentru un raport comun la Comisia pentru muncă şi protecţie socială şi Comisia pentru învăţământ. Dacă va fi adoptată, legea ar urma să fie aplicabilă din anul şcolar 2023-2024.

Pagina 15 din 734