Cătălin Mihai MOGA

Cătălin Mihai MOGA

Aproximativ 4.900 de sancţiuni contravenţionale în sumă de peste 800.000 lei şi 7.602 puncte penalizare au aplicat poliţiştii locali din cadrul Serviciului Siguranţă Rutieră şi poliţiştii de la ordine publică, în cadrul Planului de măsuri „Siguranţa în trafic”, plan derulat pe parcursul anului 2021.
În perioada analizată, cele mai multe sancţiuni contravenţionale (3.763) au fost aplicate pentru încălcarea prevederilor OUG 195/2002 (oprirea interzisă, staţionarea interzisă, acces interzis, acces interzis 3,5 t). Într-un clasament al faptelor ce au dus la sancţionarea conducătorilor auto, pe poziţia a doua se află parcarea autovehiculului pe trotuar, pe spaţiul verde şi parcarea pe scuar. În aceste cazuri conducătorii auto au fost sancţionaţi în conformitate cu prevederile HCL 260/2018 şi HCL 339/2021. Pe parcursul anului trecut au mai fost aplicate sancţiuni contravenţionale pentru: autoturisme expuse la vânzare pe domeniul public, autoturisme abandonate pe domeniul public etc.
În ultima lună a anului 2021, poliţiştii locali de la nivelul municipiului Galaţi, în cadrul Planului de măsuri „Siguranţa în trafic”, au aplicat un număr de 326 sancţiuni în valoare de peste 89.000 lei şi 175 de puncte penalizare.
Referitor la maşinile abandonate pe domeniul public, pe parcursul anului 2021 poliţiştii locali din cadrul Serviciului Siguranţă Rutieră, în baza prevederilor Legii nr. 421/2002, au acţionat pentru identificarea autovehiculelor abandonate pe domeniul public sau privat al statului, precum şi pentru identificarea persoanelor fizice sau juridice care le deţin, întocmind documentaţia specifică.
Astfel, poliţiştii au verificat un număr de 980 vehicule, au aplicat un număr de 650 somaţii de ridicare a autoturismelor abandonate, fiind date şi 252 de notificări în cazul celor care nu au răspuns la somaţii. În urma activităţilor desfăşurate, un număr de 110 vehicule au fost ridicate de pe domeniul public, informează Poliţia Locală Galaţi.

Vineri, 14 Ianuarie 2022 12:54

Fără permis, cu tractorul la plimbare

Poliţiştii de frontieră din cadrul Sectorului Poliţiei de Frontieră Folteşti efectuează cercetări pe numele unui bărbat care a fost depistat în trafic conducând un tractor, fără a deţine permis de conducere, şi care nu avea aplicate plăcuţe cu număr de înmatriculare sau înregistrare.

"În data de 13 ianuarie a.c., în jurul orei 12.30, în timpul desfăşurării unei misiuni specifice, un echipaj al poliţiei de frontieră din cadrul Sectorului Poliţiei de Frontieră Folteşti - I.T.P.F. Iaşi a oprit pentru control, în localitatea de frontieră Frumuşiţa, judeţul Galaţi, un tractor ce nu avea aplicate plăcuţe cu număr de înmatriculare sau înregistrare, condus de un gălăţean, care tocmai împlinse 21 de ani. Cu ocazia efectuării controlului, conducătorul auto nu a putut prezenta permisul de conducere, fapt pentru care poliţiştii de frontieră au efectuat verificări suplimentare, în urma cărora au constatat că bărbatul nu a obţinut niciodată dreptul de a conduce autovehicule. Totodată, colegii noştri au constatat că tractorul nu figurează ca fiind înregistrat sau înmatriculat", potrivit I.T.P.F. Iaşi.

În cauză, poliţiştii de frontieră efectuează cercetări sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care nu posedă permis de conducere şi conducerea pe drumurile publice a unui vehicul neînmatriculat.

Instituţia Prefectului Judeţului Galaţi informează că astăzi, 14 ianuarie 2022, conform datelor centralizate de Direcţia de Sănătate Publică, situaţia epidemiologică privind COVID-19 în judeţul Galaţi se prezintă astfel: cazuri nou confirmate – 154; persoane vindecate – 0; teste efectuate – 1.329; persoane decedate – 2.
În ceea ce priveşte vaccinările, în data de 13 ianuarie 2022, la nivelul judeţului Galaţi, au fost vaccinate 529 de persoane (128 prima doză, 93 doza 2 şi 308 doza 3). "Numărul total de doze de vaccin administrate (începând cu data de 4 ianuarie 2021) la nivel judeţean – 384.156. Numărul total al persoanelor din judeţul Galaţi care au primit şi a doua doză, până în prezent, este de 144.328. Totodată, 45.122 de persoane au fost imunizate cu vaccin Janssen (doză unică). Alte 3.156 de persoane au primit doar prima doză de vaccin anti SARS-CoV-2, iar 47.222 de persoane au primit şi cea de a treia doză. În ultimele 24 de ore nu au fost raportate reacţii adverse post imunizare", precizează Prefectura Galaţi.

Sâmbătă, 15 ianuarie 2022, la ora 10:30, la statuia marelui poet naţional Mihai Eminescu din Parcul municipal din Galaţi, va fi organizat momentul tradiţional, de întâlnire şi de omagiere a „poetului nepereche al poeziei româneşti“ - la 172 de ani de la naşterea sa.

Evenimentul, iniţiat şi organizat de Biblioteca Judeţeană „V.A. Urechia”, Consiliul Judeţean Galaţi, Primăria Municipiului Galaţi şi Direcţia Judeţeană pentru Cultură Galaţi, cu sprijinul Centrului Cultural „Dunărea de Jos”, unităţilor de învăţământ gălăţene şi împreună cu Uniunea Scriitorilor din România – Filiala Sud-Est, va avea loc la complexul statuar „Eminescu şi muza”, realizat în anul 1911 de sculptorul Frederik Storck, fiind primul monument din România dedicat poetului.

Programul, care va începe la ora 10:30, va cuprinde un moment muzical susţinut de Fanfara „Valurile Dunării” a Centrului Cultural „Dunărea de Jos”, urmat de scurte alocuţiuni ale autorităţilor şi personalităţilor culturale gălăţene, printre care actori şi scriitori locali, membri ai Uniunii Scriitorilor din România – Filiala Sud-Est.

Pe tot parcursul evenimentului, membri ai Ansamblului „Doina Covurluiului” al Centrului Cultural „Dunărea de Jos” vor oferi participanţilor cărţi poştale ilustrate cu Mihai Eminescu şi alte personalităţi ale oraşului, editate de CCDJ.

Evenimentul se va încheia cu depuneri de flori la statuia poetului, cei prezenţi având cel puţin câte o floare la ei, acestea fiind oferite, în timpul evenimentului, de reprezentanţii Primăriei municipiului Galaţi.

Participarea la eveniment se va face cu respectarea măsurilor legale în vigoare:  asigurarea unei distanţe de 2 metri între persoane şi a unei suprafeţe de minimum 4 mp pentru fiecare persoană, precum şi cu purtarea măştii de protecţie, având în vedere că rata de incidenţă cumulată la 14 zile este mai mare de 1/1.000 de locuitori.

Participarea este permisă doar persoanelor care sunt vaccinate împotriva virusului SARS-CoV-2 şi pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare, persoanele care prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 72 de ore sau rezultatul negativ certificat al unui test antigen rapid pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 48 de ore, respectiv persoanele care se află în perioada cuprinsă între a 15-a zi şi a 180-a zi ulterioară confirmării infectării cu virusul SARS-CoV-2, transmit organizatorii.

ENGIE Romania arată într-un comunicat de presă că a acordat clienţilor care se califică la schemele de sprijin pentru plata facturii toate reducerile legale, însă, aşa cum este făcută legea de plafonare şi compensare, aproape jumătate din clienţi nu se califică la acest ajutor.

În premieră, cel mai mare furnizor de gaze pentru populaţie arată că schema de sprijin gândită de Guvern şi Parlament pentru această iarnă are limitări severe. Din 1,7 milioane de facturi emise clienţilor casnici pentru luna noiembrie, aproape 800.000 nu conţin plafonare şi/sau compensare. Asta pentru că, pe de o parte, preţul este mai mic decât plafonul impus de stat şi, pe de altă parte, consumul oamenilor a fost mai mare decât nivelul maxim stipulat de lege pentru a primi compensarea.

Amintim că plafonul maxim de preţ, cu toate tarifele şi taxele, este de 370 de lei/MWh. Pe de altă parte, legea impune acordarea unei compensaţii de până la 33% din preţul gazului marfă din factură pentru cei care au avut, în noiembrie, un consum de maximum 154 metri cubi (1.649 kWh), notează economica.net.

În continuare, redăm integral comunicatul ENGIE Romania:

„ENGIE Romania aduce următoarele precizări referitoare la aplicarea măsurilor de plafonare şi compensare a facturilor de gaze naturale:

Majorarea preţurilor de vânzare a gazelor naturale este cauzată de creşterea fără precedent a preţurilor de achiziţie ca urmare a dezechilibrului între cerere şi ofertă, creşteri de preţ care nu sunt sub controlul ENGIE Romania, fiind determinate de mecanisme de piaţă. Aceste majorări au afectat, mai ales, clienţii care au reînnoit sau au încheiat un contract nou de gaze naturale, în a doua parte a anului 2021, când preţurile de achiziţie au cunoscut maxime istorice.

ENGIE Romania a aplicat, conform legii, măsurile de plafonare şi compensare, însă nu toţi clienţii întrunesc criteriile de eligibilitate.

Astfel, dintr-un total de 1.742.544 de facturi emise clienţilor casnici pentru consumul de gaze naturale aferent lunii noiembrie:
- pentru 946.772 de facturi au fost aplicate măsurile de plafonare şi compensare, în baza criteriilor stabilite de lege;
- pentru 795.772 de facturi nu au fost întrunite condiţiile de eligibilitate stipulate de lege (fie din punct de vedere al preţului, fie al intervalelor de consum prevăzute). Prin urmare, pentru acestea, nu au putut fi aplicate măsurile de plafonare sau compensare.
* Astfel, pentru 460.907 de facturi, preţul contractual s-a situat sub preţul minim de referinţă prevăzut de lege (de 0,125 lei/kWh);
* Pentru restul de 334.865 de facturi nu au fost aplicate măsurile de sprijin întrucât nu s-au încadrat în categoriile de consum eligibile pentru aplicare.

În plus, aproximativ 30.000 de clienţi au beneficiat de ajutoarele pentru categoriile vulnerabile, iar  jumătate dintre aceştia s-au încadratat şi la măsurile de plafonare şi compensare.

Măsurile de sprijin au fost comunicate tuturor clienţilor noştri şi vom continua demersurile de informare despre criteriile de eligibilitate pentru aplicarea acestora.

Dacă, în cazuri excepţionale, sunt identificate inadvertenţe în procesarea facturilor, ENGIE Romania tratează fiecare caz în parte şi, dacă se impune, realizează rectificările necesare, potrivit legii.

ENGIE Romania precizează că:
- pentru a beneficia de schema de suport pentru consumatorii casnici, conform legii, titularul de contract trebuie să fie o persoană fizică;
- clienţii non-casnici, printre care IMM-uri şi micro întreprinderi, trebuie să transmită, conform legii, o cerere însoţită de o declaraţie pe proprie răspundere că aparţin acestei categorii pentru a beneficia de schema de sprijin;
- facturile sunt emise zilnic, în funcţie de intervalul de citire, şi reprezintă contravaloarea consumului din ultimele 30 de zile de la data citirii sau autocitirii contorului de client;
- o dată la trei luni, operatorul de distribuţie realizează o regularizare a consumului, cu condiţia ca acestuia să i se permită accesul la contor, în caz contrar furnizorul facturează convenţia de consum agreată cu clientul în momentul semnării contractului.

Reiterăm faptul că ENGIE Romania respectă legislaţia în vigoare şi a făcut toate demersurile necesare pentru aplicarea ei”.

Producţia de autoturisme în România a ajuns anul trecut la un volum de 420.755 de unităţi, în scădere cu 3,96% faţă de 2020, arată datele Asociaţiei Constructorilor de Automobile din România (ACAROM), publicate joi.
În 2020, producţia totală de autoturisme din România era de 438.107 de unităţi.
Conform datelor centralizate, dintre cele 420.755 de autoturisme produse la nivel naţional în 2021, un număr de 257.405 de unităţi erau Dacia, iar 163.350 de unităţi marca Ford.
Doar la nivelul lunii decembrie 2021 au fost produse pe plan local 40.803 de autoturisme, în scădere cu aproape 13% faţă de noiembrie, când au fost înregistrate 46.773 de autoturisme.
Din totalul raportat în decembrie, 23.421 de unităţi au fost produse la uzina Dacia, iar 17.382 de unităţi la uzina Ford din Craiova. (sursa Agerpres)

Doar 780.000 de români îşi verifică online contul personal de pensie privată obligatorie (Pilonul II), adică 10% din numărul total de 7,78 milioane de participanţi înregistraţi, potrivit datelor Asociaţiei pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR).
Asociaţia menţionează că toţi cei 7 administratori existenţi pe piaţă oferă această facilitate încă de la startul sistemului, pe portalurile proprii de Internet.
Din acest motiv, APAPR derulează în prezent o amplă campanie naţională de informare (TV şi online) pentru conştientizarea acestei opţiuni. În cursul anului 2021, precedenta campanie APAPR s-a concentrat pe posibilitatea participanţilor de a primi pe e-mail scrisoarea anuală de informare, în locul formatului pe hârtie, pentru a stimula digitalizarea şi eficientizarea comunicării dintre fondurile de pensii private şi participanţi. Mai multe detalii sunt disponibile pe website-ul de campanie, www.proprietardepensie.ro.
"Accesarea în online a informaţiilor legate de conturile individuale de pensie privată este un beneficiu pe care dorim să îl promovăm în perioada următoare, având în vedere avantajele de transparenţă şi accesibilitate pe care le oferă. Îi încurajez pe toţi cei care a o pensie administrată privat să îşi deschidă un cont online la administratorul fondului lor", a declarat Radu Crăciun, preşedintele APAPR.
În cursul anului 2021, fondurile de pensii private şi-au continuat evoluţia pozitivă, înregistrând câştiguri semnificative pentru participanţi prin plasamente diversificate, în condiţii de risc redus. După creşteri robuste în primele 9 luni ale lui 2021, fondurile de pensii au înfruntat în ultimul trimestru provocările aduse de reaprinderea globală a inflaţiei (cu maxime istorice pentru ultimii 25 de ani în SUA şi Zona Euro), creşterea dobânzilor pe piaţa internă şi turbulenţele de pe pieţele financiare internaţionale cauzate de incertitudinile privind nouă varianta Omicron a coronavirusului.

APAPR: Numărul total de participanţi înregistraţi în sistem a ajuns la 7,78 milioane la finele anului 2021

Potrivit APAPR, numărul total de participanţi înregistraţi în sistem a ajuns la 7,78 milioane la finele anului 2021, dintre care numărul mediu al participanţilor cu contribuţii virate lunar a fost de 4 milioane, în creştere cu 140.000 faţă de 2020. Sumele administrate de cele 7 fonduri de pensii private obligatorii au ajuns la peste 89 miliarde de lei (18 miliarde euro), în creştere cu 18,6% faţă de finele lui 2020.
Randamentul mediu ponderat al celor 7 fonduri a fost de 5,88% în 2021, uşor sub cel de 6,19% din 2020. Acest randament se traduce într-un câştig net pentru participanţi în valoare de 4,5 miliarde de lei (910 milioane euro) în 2021, uşor peste câştigul de 4,4 miliarde de lei (900 milioane de euro) generat în 2020. De la lansare (mai 2008) şi până în prezent, fondurile de pensii de Pilon II au înregistrat un randament mediu anual de 8% , generând pentru participanţi un câştig (net de toate comisioanele) în valoare totală de 21,7 miliarde de lei (4,4 miliarde euro).
Volumul total de contribuţii virate în Pilonul II în 2021 a fost de 9,77 miliarde de lei (2 miliarde de euro), cu 9,6% mai mare decât în 2020, evoluţie explicată în principal de creşterea salariilor din economie, dar şi de intrările de noi participanţi în sistem. De asemenea, administratorii au efectuat în 2021 plăti către participanţi şi beneficiari în valoare totală de circa 278 milioane lei, cu 56% mai mare decât în 2020. Valoarea totală a plăţilor efectuate din Pilonul II (de la lansare şi până în prezent) este de 675 milioane de lei.

Contribuţia medie lunară pentru participanţii activi a ajuns în cursul anului 2021 la 150 de lei

Numărul total de participanţi la fondurile de pensii private facultative a ajuns la circa 565.000 la finele anului 2021, crescând cu 37.000 faţă de 2020, cel mai semnificativ spor din ultimii 5 ani. Participanţii la Pilonul III au virat în 2021 contribuţii totale de aproximativ 420 milioane de lei, cu 13% mai mult decât în 2020 şi o valoare maximă istorică în termeni anuali.
Contribuţia medie lunară pentru participanţii activi a ajuns în cursul anului 2021 la 150 de lei, adică exact plafonul de deductibilitate fiscală (400 euro / an atât pentru salariaţi, cât şi pentru angajatori). APAPR menţionează că aceste evoluţii arată pe de-o parte interesul şi încrederea participanţilor în sistemul de pensii facultative, precum şi necesitatea creşterii plafonului de deducere fiscală, rămas neactualizat de 12 ani în pofida creşterii în această perioada a salariului mediu net pe economie cu 144%. Această face că în termeni relativi facilitatea fiscală acordată Pilonului III are o semnificaţie mai mică de jumătate decât atunci când a fost introdusă în legislaţie.
Randamentul mediu ponderat al celor 10 fonduri a fost de 5,5% în 2021. De la lansare (mai 2007) şi până în prezent, fondurile de pensii de Pilon III au înregistrat un randament mediu anual de 6,3%.
Sumele administrate de Pilonul III au depăşit 3,4 miliarde de lei (690 milioane euro) la finele anului 2021, cu 16,5% mai mult decât în 2020. Plăţile realizate de fondurile de pensii private facultative au atins 100 milioane de lei în 2021, cu 30% mai mult decât în 2020. Valoarea totală a plăţilor efectuate din Pilonul III (de la lansare şi până în prezent) este de 420 milioane de lei. (sursa Agerpres)

Medicii de familie pot testa atât persoanele suspecte de infectare cu virusul SARS-CoV-2 înscrise în lista proprie, cât şi oricare alte persoane, cu condiţia ca acestea să fie eligibile, la un interval de cel puţin 48 de ore între două testări succesive, precizează Casa Naţională de Asigurări de Sănătate într-un comunicat transmis miercuri presei.
Ordinul nr. 58/4/2022 privind modificarea şi completarea Ordinului Ministrului Sănătăţii şi al Preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 68/101/2021 pentru punerea în aplicare a prevederilor Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 3/2021 privind unele măsuri pentru recrutarea şi plata personalului implicat în procesul de vaccinare împotriva COVID-19 şi stabilirea unor măsuri în domeniul sănătăţii, privind plata furnizorilor de servicii medicale aflaţi în relaţie contractuală cu casele de asigurări de sănătate, care desfăşoară activitatea de vaccinare, a fost publicat în Monitorul Oficial.

Soluţia pentru accesul facil al bolnavilor la diagnostic rapid

"Dezvoltarea capacităţii de testare pentru pacienţii potenţial infectaţi cu SARS-CoV-2 a fost o prioritate pentru mine. Testarea la medicul de familie este soluţia pentru accesul facil al bolnavilor la diagnostic rapid şi ulterior la evaluare şi monitorizare. Pacienţii cu comorbidităţi şi cei cu formă medie de boală vor fi îndrumaţi către centrele de evaluare COVID-19. În plus, prin creşterea capacităţii de testare şi identificarea rapidă a persoanelor infectate putem încetini sau opri transmiterea virusului", a declarat ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, citat în comunicatul de presă.
La rândul său, preşedintele interimar al CNAS, Adela Cojan, şi-a manifestat convingerea că medicii de familie se vor implica şi în activitatea de testare, "un alt element important" în strategia de limitare a infectărilor.

Act adiţional pentru activitatea de testare

Potrivit reprezentantului CNAS, confirmarea promptă a cazurilor suspecte poate asigura în mod rapid şi eficient atât instituirea tratamentului necesar, cât şi supravegherea epidemiologică a contacţilor.
"Medicii de familie care sunt în relaţie contractuală cu casele de asigurări de sănătate pentru activitatea de vaccinare împotriva COVID-19 pot opta pentru încheierea unui act adiţional pentru activitatea de testare cu teste rapide antigen din proba nazo-faringiană, în vederea depistării infecţiei cu SARS-CoV-2. Medicii de familie care nu sunt implicaţi în activitatea de vaccinare împotriva COVID-19 şi doresc să desfăşoare activităţi de testare pot încheia un contract distinct cu casa de asigurări de sănătate", se arată în comunicat.

Unde se realizează testarea

Testarea se realizează în cadrul cabinetelor medicale din asistenţa medicală primară sau în cadrul cabinetelor din centrele de permanenţă, iar informaţiile privind persoanele testate sunt raportate în Corona Forms. În baza datelor transmise zilnic de CNAS referitoare la medicii de familie pentru care casele de asigurări de sănătate încheie contracte sau acte adiţionale pentru activitatea de testare, STS va transmite un mesaj pe telefonul mobil care va conţine user-ul şi parola de acces în Corona Forms ale fiecărui medic.
"Validarea şi decontarea de către casele de asigurări de sănătate a activităţii de testare se realizează pentru fiecare persoană care a fost raportată în Corona Forms şi pentru care medicul de familie nu a perceput sume suplimentare", precizează CNAS.

Tariful este de 50 de lei/persoană

Pentru activitatea de testare realizată, pentru care medicul de familie nu a perceput sume suplimentare, validată ca serviciu prin raportarea informaţiilor privind persoanele testate în Corona Forms, tariful este de 50 de lei/persoană şi cuprinde contravaloarea testului, manopera, materialele şi echipamentele de protecţie necesare testării. Decontarea se face de la data încheierii contractului cu casa de asigurări de sănătate sau, după caz, a actului adiţional la contractul încheiat pentru activitatea de vaccinare.
Persoanele eligibile pentru testare sunt persoanele suspecte de infectare cu virusul SARS-CoV-2 care se încadrează în metodologia de supraveghere a sindromului respirator acut cu noul coronavirus (COVID-19), elaborată de Institutul Naţional de Sănătate Publică, publicată şi actualizată periodic la adresa www.insp.gov.ro. (sursa Agerpres)

Antiviralele administrate pe cale orală sunt eficiente la toate variantele virale ale COVID-19, însă acestea se pot administra doar pacienţilor eligibili pentru un astfel de tratament în urma prescripţiei medicului, precizează specialiştii din cadrul Comisiei de boli infecţioase a Ministerului Sănătăţii.
Medicii specialişti din cadrul Comisiei de boli infecţioase a Ministerului Sănătăţii au realizat o informare despre modul de utilizare a medicamentelor antivirale, care face parte din seria de materiale informative "Trebuie să ştii, pentru Sănătatea ta!".
Potrivit acestora, tratamentul trebuie iniţiat cât mai repede posibil după diagnosticul de COVID-19 şi nu mai târziu de 5-7 zile de la debutul simptomelor.
"Antiviralele orale sunt molecule mici care blochează activitatea şi replicarea virusului. Ele trebuie administrate cât mai repede posibil după infectare, înainte ca virusul să cauzeze leziuni ale ţesuturilor şi organelor. Aceste medicamente se administrează oral de-a lungul a câtorva zile, ceea ce înseamnă că sunt uşor de administrat. Antiviralele administrate pe cale orală sunt eficiente la toate variantele virale ale COVID-19. Pacienţii trebuie să discute cu medicul dacă sunt eligibili pentru tratamentul antiviral oral. Doar în urma deciziei acestuia se pot administra antivirale orale. Tratamentul trebuie iniţiat cât mai repede posibil după diagnosticul de COVID-19 şi nu mai târziu de 5-7 zile de la debutul simptomelor", se arată în informare.

Antiviralul Favipiravir

Astfel, adaugă medicii, antiviralul Favipiravir este utilizat în tratamentul infecţiei cu virusul SARS-CoV-2 la persoane adulte care prezintă forme uşoare sau medii ale COVID-19. Favipiravir reduce durata excreţiei virale la nivel respirator, precum şi durata şi intensitatea simptomatologiei din COVID-19, fără a reduce însă mortalitatea şi spitalizarea în secţiile de ATI.
Medicamentul este contraindicat femeilor gravide sau celor suspectate a fi gravide, se mai arată în informare. Femeile de vârstă fertilă trebuie să utilizeze metode de contracepţie foarte eficace în timpul tratamentului şi cel puţin 7 zile după oprirea acestuia. "În cazul apariţiei unei sarcini, pacientele trebuie să întrerupă tratamentul cu Favipiravir şi să consulte imediat medicul. Favipiravir nu se administrează femeilor care alăptează, dacă acestea nu doresc să oprească alăptarea", susţin medicii.
Totodată, pacienţii nu trebuie să doneze sânge în timpul tratamentului, precum şi timp de cel puţin 7 zile după întreruperea tratamentului cu Favipiravir. "Favipiravir prezintă risc de creştere a enzimelor hepatice (AST, ALT, GGT) şi de afectare hepatică, precum şi risc de hiperuricemie. Favipiravir este contraindicat în insuficienţă hepatică severă şi insuficienţă renală severă", se mai afirmă în informare.
Pacienţii, adaugă specialiştii, trebuie să fie atenţi la apariţia unor semne sau simptome care pot sugera afectare hepatică indusă medicamentos: oboseală, lipsa poftei de mâncare, disconfort abdominal în partea dreaptă a abdomenului, urină de culoare închisă sau icter.
"În concluzie, Favipiravir poate fi utilizat numai după o evaluare prealabilă clinică şi de laborator a pacientului, putând fi eliberat atât în spital pentru pacientul spitalizat, în ambulator de către Centrul de Evaluare COVID-19 sau, în viitorul apropiat, din farmacii, în urma prescripţiei medicului de familie", precizează specialiştii.

Antiviralul Paxlovid

Un alt antiviral menţionat de specialiştii MS este Paxlovid - o combinaţie terapeutică care cuprinde medicamentele numite Nirmatrelvir şi Ritonavir, autorizată de Agenţia Europeană a Medicamentului doar pentru tratamentul formelor uşoare sau moderate de COVID-19 la adulţii care prezintă un risc crescut de a evolua către o boală severă şi deces şi care nu necesită oxigen suplimentar.
Paxlovid nu este autorizat pentru: tratamentul pacienţilor care necesită spitalizare având o formă gravă sau critică de COVID19, prevenirea COVID-19 atunci când ai venit în contact apropiat cu o persoană diagnosticată cu COVID-19, afirmă sursa citată. Reacţiile adverse posibile ale Paxlovid includ tulburări ale gustului, diaree, creşterea tensiunii arteriale şi mialgii (dureri musculare).
La fel ca Favipiravirul, şi Paxlovid poate fi utilizat numai după o evaluare prealabilă clinică şi de laborator a pacientului, putând fi eliberat atât în spital pentru pacientul spitalizat şi în ambulator de către Centrul de Evaluare COVID-19. Molnupiravir (Lagrevio) este aprobat pentru tratamentul formelor uşoare până la moderate de COVID-19 la adulţii care prezintă un risc ridicat de progresie către forme severe de boală şi deces, susţin specialiştii MS.
Acest medicament nu este autorizat la pacienţii cu vârsta sub 18 ani în tratamentul celor care necesită spitalizare din cauza COVID-19, deoarece beneficiul tratamentului nu a fost observat la pacienţii cu forme severe de COVID-19. Totodată, se spune în informare, medicamentul este contraindicat în sarcină şi în perioada de alăptare. "Molnupiravir poate fi utilizat numai după o evaluare prealabilă clinică şi de laborator a pacientului, putând fi eliberat atât în spital pentru pacientul spitalizat şi în ambulator de către Centrul de Evaluare COVID-19", mai susţin specialiştii.
Pe de altă parte, afirmă aceeaşi specialişti, Umifenovirul (Arbidol) este un antiviral activ în gripă, utilizat în Rusia şi China, a cărui eficienţă în COVID-19 "nu a fost demonstrată prin studii ştiinţifice".
"Umifenovirul nu este autorizat în Uniunea Europeană şi nici de către Agenţia Naţională a Medicamentului din România. De aceea, nu poate fi comercializat în farmacii. În ţara noastră a fost folosit sporadic, fiind achiziţionat din fostul spaţiu sovietic. Menţionăm că pe lângă absenţa datelor de eficienţă în COVID-19, procurarea pe cale neoficială a acestui medicament şi utilizarea lui fără prescripţie medicală presupune asumarea unor riscuri legate de modul de fabricare, depozitare şi de transport. Tratamentele cu Ivermectină, Lopinavir/Ritonavir (Kaletra), Hidroxiclorochină, Azitromicină nu sunt eficiente în COVID-19 şi nu trebuie utilizate. Utilizarea acestora vă poate pune viaţa în pericol", atenţionează specialiştii. (sursa Agerpres)

Investiţiile directe ale nerezidenţilor în România au urcat cu 186,44% în primele 11 luni din 2021, la 6,866 miliarde de euro, comparativ cu 2,397 miliarde de euro în perioada ianuarie - noiembrie 2020, potrivit datelor Băncii Naţionale a României, remise joi Agerpres.
"Investiţiile directe ale nerezidenţilor în România au însumat 6,866 miliarde de euro (comparativ cu 2,397 miliarde euro în perioada ianuarie - noiembrie 2020), din care participaţiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au însumat valoarea netă de 5,499 milioane euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă de 1,367 milioane euro", se spune în comunicat.
Numărul firmelor cu capital străin nou înfiinţate în România a crescut, în primele 11 luni din 2021, cu 42,2%, comparativ cu perioada similară din 2020, la 5.284 de unităţi, conform datelor centralizate de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului (ONRC).
Cele 5.284 de societăţi noi aveau un capital social subscris în sumă totală de 41,109 milioane de dolari, cu 107,3% mai mare faţă de cel al firmelor înmatriculate în ianuarie - noiembrie 2020, de 19,828 milioane de dolari.
În noiembrie 2021, au fost înmatriculate 558 de societăţi cu participare străină la capital. În funcţie de domenii, cele mai multe înmatriculări au fost înregistrate în comerţul cu ridicata şi amănuntul, repararea auto şi moto (28,32% din total), activităţi profesionale, administrative, ştiinţifice şi tehnice (21,15%) şi construcţii (12,37%).
La finele lunii noiembrie 2021, în România existau 236.260 societăţi cu participare străină la capitalul social. Valoarea capitalului subscris se situa la 64,354 miliarde de dolari.
Cel mai mare număr de societăţi cu participare străină era cu investitori din Italia, respectiv 50.517 (capital subscris de 3,902 miliarde de dolari), dar cea mai mare valoare a capitalului social aparţine firmelor olandeze, respectiv 12,441 miliarde de dolari, în 5.656 de firme.

Pagina 10 din 772