Cătălin Mihai MOGA

Cătălin Mihai MOGA

Biblioteca Judeţeană „V.A. Urechia” Galaţi, în colaborare cu alte instituţii de cultură şi educaţionale, îi aşteaptă pe gălăţenii mici şi mari la o serie de evenimente dedicate Zilei Culturii Naţionale şi poetului Mihai Eminescu, cu acţiuni dintre cele mai diverse şi atractive (expoziţii, lansări de carte, recitări, lecturi publice, piese de teatru, concursuri), toate desfăşurându-se sub titulatura „EMINESCIADA 2022 - Întâlniri eminesciene la Galaţi”.

Manifestările au început luni, 10 ianuarie, la sediul central al Bibliotecii, unele dintre activităţi desfăşurându-se online, având în vedere situaţia epidemiologică actuală, existând în fiecare zi măcar câte un eveniment, cea mai „bogată” zi fiind ziua de 13 ianuarie, momentul tradiţional, de întâlnire şi de omagiere, de depunere de flori şi de coroane, de la Monumentul Luceafărului din Parcul Eminescu, fiind programat sâmbătă, 15 ianuarie, ora 10.30, împreună cu oficialităţi ale Consiliului Judeţean Galaţi, Primăriei Municipiului Galaţi, Direcţiei Judeţene pentru Cultură Galaţi, Uniunii Scriitorilor din România, filiala Sud-Est, cu participarea Fanfarei „Valurile Dunării” a Centrului Cultural „Dunărea de Jos”.

Dintre evenimentele care se vor desfăşura fizic, respectându-se condiţiile sanitare, toate desfăşurându-se în Sala Mihai Eminescu, amintim: Regele Eminescu şi filatelia - Vernisajul expoziţiei cu tematică filatelică, realizată în colaborare cu Nelu Ivan, preşedintele Asociaţiei Filatelice Brăila, 13 ianuarie, ora 12.00, expoziţia, cu exponate deosebite, multe rarităţi, va fi deschisă doar în perioada 13 - 19 ianuarie; tot 13 ianuarie, ora 14.00, teatru scurt: „Luceafărul de bibliotecă” de Victor Cilincă, în lectura autorului şi a unor invitaţi surpriză; ora 16.00: Lansarea volumului „Nestinsele trăiri”, autor Valeriu Valegvi; vineri, 14 ianuarie, ora 14.00, simpozionul Poezia contemporană în Ţara lui Eminescu, cu lansări de carte, mini conferinţe şi recitaluri, cu participarea scriitorilor Florina Zaharia, Florin Ciocea, Florin Dochia, Firiţă Carp, Gabriel Gherbăluţă, Ghiţă Nazare, Coriolan Păunescu, Virgil Nistru-Ţigănuş, A.G.Secară ş.a., membri ai Uniunii Scriitorilor din România sau ai altor asociaţii de creaţie, informează Biblioteca.

Descarcă programul de mai jos! ↓

Instituţia Prefectului Judeţului Galaţi informează că astăzi, 11 ianuarie 2022, conform datelor centralizate de Direcţia de Sănătate Publică, situaţia epidemiologică privind COVID-19 în judeţul Galaţi se prezintă astfel: cazuri nou confirmate – 101; persoane vindecate – 15; teste efectuate – 1.492; persoane decedate – 2.
În ceea ce priveşte vaccinările, în data de 10 ianuarie 2022, la nivelul judeţului Galaţi, au fost vaccinate 657 de persoane (184 prima doză, 129 doza 2 şi 344 doza 3). "Numărul total de doze de vaccin administrate (începând cu data de 4 ianuarie 2021) la nivel judeţean – 382.501. Numărul total al persoanelor din judeţul Galaţi care au primit şi a doua doză, până în prezent, este de 144.015. Totodată, 44.941 de persoane au fost imunizate cu vaccin Janssen (doză unică). Alte 3.181 de persoane au primit doar prima doză de vaccin anti SARS-CoV-2, iar 46.349 persoane au primit şi cea de a treia doză. În ultimele 24 de ore nu au fost raportate reacţii adverse post imunizare", precizează Prefectura Galaţi.

Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României a hotărât luni majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2% pe an, de la 1,75% pe an, începând cu data de 11 ianuarie 2022, şi păstrarea controlului ferm asupra lichidităţii de pe piaţa monetară, informează banca centrală.
"Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României, întrunit în şedinţa de astăzi, 10 ianuarie 2022, a hotărât următoarele: majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,00 la sută pe an, de la 1,75 la sută pe an, începând cu data de 11 ianuarie 2022; extinderea coridorului simetric format de ratele dobânzilor facilităţilor permanente în jurul ratei dobânzii de politică monetară la ą1,00 punct procentual, de la ą0,75 puncte procentuale; astfel, începând cu 11 ianuarie 2022 rata dobânzii aferente facilităţii de creditare (Lombard) se majorează la 3,00 la sută pe an, de la 2,50 la sută pe an, iar rata dobânzii pentru facilitatea de depozit se menţine la 1,00 la sută pe an", se precizează într-un comunicat al BNR remis luni Agerpres.
Totodată, BNR a hotărât păstrarea controlului ferm asupra lichidităţii de pe piaţa monetară şi menţinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.
Potrivit BNR, rata anuală a inflaţiei a urcat la 7,94% în octombrie 2021, de la 6,29% în septembrie, iar în noiembrie a scăzut la 7,80% sub impactul plafonării şi compensării preţurilor la energia electrică şi gazele naturale pentru populaţie, depăşind uşor la finele celor două luni din trimestrul IV nivelul prognozat. Creşterea ei a continuat să fie determinată în principal de componente exogene ale IPC, influenţele majore venind, în acest interval, mai cu seamă din scumpirea consistentă a combustibililor, pe seama categoriei non-benzină şi motorină, şi într-o mai mică măsură din majorarea preţurilor LFO. Rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat a continuat să crească ceva mai alert decât s-a anticipat, mărindu-se de la 3,6% în septembrie, la 4% în octombrie şi la 4,3% în noiembrie. Evoluţia reflectă efectele creşterii ample a cotaţiilor mărfurilor agroalimentare şi a costurilor cu energia şi transportul, precum şi influenţele blocajelor persistente în lanţurile de producţie şi aprovizionare, alături de cele venind din măsuri de protecţie contra infecţiei cu coronavirus, toate potenţate de aşteptările inflaţioniste pe termen scurt tot mai ridicate.
Rata medie anuală a inflaţiei IPC şi cea calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum s-au mărit în noiembrie la 4,5% şi la 3,7%, de la 3,6%, respectiv 2,9% în luna septembrie 2021.
Conform băncii centrale, activitatea economică şi-a încetinit considerabil creşterea în trimestrul III 2021, la 0,4%, de la 1,5% în trimestrul II, contrar aşteptărilor. Evoluţia face probabilă restrângerea excedentului de cerere agregată în acest interval la o valoare mult inferioară celei prognozate, dată fiind inclusiv recenta revizuire notabilă în sens descendent a datelor statistice privind ritmul creşterii economiei în semestrul I 2021, implicând şi o depăşire relativ mai modestă în trimestrul II a nivelului PIB pre-pandemie.
În acelaşi timp, dinamica anuală a PIB a consemnat o scădere vizibil mai pronunţată în trimestrul III decât cea anticipată, la 7,4%, de la 13,9% în trimestrul II. Ea a rămas totuşi înaltă din perspectivă istorică, cu aportul majoritar al consumului privat, precum şi cu cel neobişnuit de mare adus, şi în acest interval, de variaţia stocurilor. Contribuţia formării brute de capital fix a devenit însă, în mod neaşteptat, marginal negativă, în premieră pentru ultimele 11 trimestre, în principal ca efect al accentuării contracţiei lucrărilor de reparaţii capitale, ce a devansat, ca impact, creşterile uşoare în termeni anuali ale construcţiilor noi şi ale investiţiilor nete în utilaje (inclusiv mijloace de transport).
BNR menţionează că şi contribuţia exportului net la dinamica anuală a PIB a rămas negativă, dar s-a redus semnificativ faţă de trimestrul anterior, chiar şi în condiţiile unei scăderi ceva mai pronunţate a variaţiei anuale a exporturilor de bunuri şi servicii, în raport cu cea evidenţiată în cazul importurilor. Soldul negativ al balanţei comerciale şi-a accelerat însă puternic creşterea în termeni anuali, în trimestrul III, pe fondul evoluţiei relativ mai nefavorabile a preţurilor bunurilor importurilor, în timp ce deficitul de cont curent a continuat să-şi reducă dinamica anuală, deşi mult mai modest decât în trimestrul II, sub influenţa ameliorării variaţiei anuale a soldurilor balanţelor veniturilor.
Evoluţiile recente ale indicatorilor cu frecvenţă ridicată sugerează o stagnare a activităţii economice în trimestrul IV 2021, inclusiv în contextul valului 4 al pandemiei, al crizei energetice şi al blocajelor în lanţurile de producţie şi aprovizionare, implicând scăderea dinamicii anuale a PIB la o valoare semnificativ mai joasă decât cea anticipată în luna noiembrie 2021.
Potrivit BNR, relevante sunt decelerarea semnificativă în luna octombrie a creşterii în termeni anuali a comerţului cu amănuntul, a celui auto-moto şi a serviciilor prestate populaţiei, precum şi scăderea substanţială a producţiei industriale şi a portofoliului de comenzi în industria prelucrătoare faţă de perioada similară a anului trecut. În acelaşi timp, volumul lucrărilor de construcţii şi-a accentuat declinul în termeni anuali în luna octombrie, pe seama evoluţiilor de pe segmentul nerezidenţial şi de pe cel al construcţiilor inginereşti, iar exporturile de bunuri şi servicii şi-au redus considerabil variaţia anuală şi mult mai pronunţat decât importurile, cu consecinţa accelerării în continuare a creşterii în termeni anuali a deficitului comercial. Pe acest fond, dar şi ca urmare a reînrăutăţirii considerabile a balanţelor veniturilor, deficitul de cont curent şi-a reaccelerat puternic creşterea în termeni anuali, valoarea lui cumulată pe ansamblul primelor 10 luni din an depăşind-o cu circa 58% pe cea înregistrată în perioada similară a anului anterior.
Evoluţiile de pe piaţa muncii au resimţit în septembrie-octombrie 2021 influenţe venite din deteriorarea situaţiei epidemiologice şi din înăsprirea restricţiilor de mobilitate, precum şi din acutizarea blocajelor în lanţurile globale de aprovizionare şi din creşterea accentuată a costurilor cu energia şi cu alte materii prime. Astfel, efectivul salariaţilor din economie şi-a stopat creşterea în septembrie, iar în octombrie s-a mărit marginal, depăşind foarte uşor nivelul pre-pandemic. Totodată, rata şomajului şi-a corectat doar parţial în septembrie creşterile semnificative consemnate în precedentele două luni, iar în octombrie a rămas constantă, menţinându-se astfel vizibil peste valorile pre-pandemice.
Pe piaţa financiară, principalele cotaţii ale segmentului monetar interbancar au continuat să crească relativ alert în noiembrie şi decembrie 2021, atingând maxime ale ultimelor 21 de luni, sub impulsul noii majorări a ratei dobânzii de politică monetară, precum şi pe fondul caracterului restrictiv al condiţiilor lichidităţii şi al aşteptărilor privind creşterea pe mai departe a ratei dobânzii-cheie, potenţate şi de evoluţiile din regiune. Randamentele titlurilor de stat şi-au prelungit, de asemenea, creşterea, deşi într-un ritm relativ mai lent, inclusiv în contextul detensionării scenei politice şi al comportamentului mixt al randamentelor titlurilor de stat pe termen lung din economiile dezvoltate şi din cele emergente, rămânând pe toate scadenţele, semnificativ deasupra celor din regiune. În această conjunctură, cursul de schimb leu/euro s-a menţinut relativ stabil pe palierul mai înalt atins la finele trimestrului III.
Dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat a continuat să urce în teritoriul de două cifre în lunile octombrie şi noiembrie, ajungând la 14,1%, ca medie a intervalului, de la 12,9% în trimestrul III, în condiţiile prelungirii ascensiunii variaţiei deosebit de înalte a componentei în lei, inclusiv cu susţinerea programelor guvernamentale, dar şi pe fondul dinamizării uşoare a creditului în valută. Componenta în lei şi-a accelerat creşterea anuală până la 18,5% în acest interval, de la 17,8% în trimestrul III, iar ponderea ei în total s-a mărit în noiembrie la 72%.

Numărul sacrificărilor şi greutatea în carcasă au fost mai mari la ovine, caprine şi păsări în luna noiembrie 2021, iar la bovine şi porcine numărul sacrificărilor şi greutatea în carcasă au scăzut, comparativ cu luna noiembrie a anului 2020, arată datele Institutului Naţional de Statistică (INS) publicate marţi.
Potrivit INS, în luna noiembrie, faţă de octombrie, numărul sacrificărilor a crescut la bovine, porcine şi păsări, iar la ovine şi caprine a scăzut; greutatea în carcasă a crescut la bovine şi la porcine, iar la păsări, ovine şi caprine a scăzut.
Conform INS, în luna noiembrie 2021, numărul bovinelor sacrificate a scăzut cu 15,7%, iar greutatea în carcasă s-a diminuat cu 16,5%, faţă de aceeaşi lună din 2020. Raportat la luna octombrie 2021, numărul bovinelor sacrificate a crescut cu 16,2%, iar greutatea în carcasă a crescut cu 17,7%.
La specia porcine, în noiembrie 2021 s-au sacrificat cu 15,1% mai puţine animale, iar greutatea în carcasă a scăzut cu 14% faţă de noiembrie 2020. Comparativ cu luna anterioară, în noiembrie 2021 sacrificările au crescut cu 10,1%, iar greutatea în carcasă a crescut cu 10,2%.
În ceea ce priveşte sacrificarea ovinelor şi caprinelor, datele INS arată în noiembrie 2021 o creştere cu 6,9% faţă de noiembrie 2020, greutatea în carcasă fiind cu 7,9% mai mare. Comparativ cu luna anterioară, în noiembrie 2021 sacrificările s-au diminuat cu 9,5%, iar greutatea în carcasă a scăzut cu 8,2%.
Potrivit datelor INS, sacrificările la păsări au crescut în noiembrie 2021 cu 4,1% faţă de noiembrie 2020, iar greutatea în carcasă a crescut cu 3,8%, în timp ce, raportat la luna precedentă, sacrificările au crescut cu 0,4%, iar greutatea în carcasă s-a diminuat cu 1,3%.
Greutatea medie în carcasă consemnată în luna noiembrie 2021 a fost de 161,7 kilograme la bovine, 91,1 de kilograme la porcine, 15 kilograme la ovine/caprine şi 1,7 kilograme la păsări.
INS precizează că greutatea medie în carcasă reprezintă raportul dintre greutatea în carcasă şi numărul de animale sau păsări sacrificate. (sursa Agerpres)

Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) este pregătită să pentru sezonul de iarnă şi are stocurile necesare de materiale pentru curăţarea drumurilor, potrivit directorului general al companiei, Cristian Pistol.
Acesta a condus, luni, şedinţa comandamentului de iarnă, în urma căreia au fost analizate toate măsurile necesare pentru menţinerea circulaţiei în condiţii de siguranţă pe reţeaua naţională de drumuri şi autostrăzi, şi a cerut o comunicare operativă, atât între structurile CNAIR, cât şi către opinia publică, conform unui comunicat al CNAIR remis Agerpres.
"Suntem pregătiţi pentru sezonul de iarnă. Avem stocurile necesare de sare, nisip, clorură de calciu, la care se adaugă mobilizarea în teren a utilajelor proprii. CNAIR a demonstrat că a înţeles valoarea prevenţiei şi pregătirii. Am încredere că vom trece cu bine peste această perioadă. Prioritatea noastră este protejarea vieţii cetăţenilor, pe lângă activitatea de întreţinere şi menţinere a fiabilităţii reţelei rutiere. Nu trebuie să punem în pericol viaţa cetăţenilor, motiv pentru care, în primul rând, trebuie să preîntâmpinăm situaţiile riscante şi să alocăm resursele necesare. Trebuie să transmitem opiniei publice că, în cazul în care vom fi nevoiţi să închidem sectoare de drumuri, această decizie va ţine cont de siguranţa cetăţenilor. Experienţa anilor trecuţi ne arată că, deşi au fost sectoare de drum pe care puteam să intervenim în continuare, viscolul, în special, reducea atât de mult vizibilitatea, încât deplasarea ar fi pus în pericol vieţile participanţilor la trafic. Din aceste motive, a fost nevoie să închidem circulaţia până când fenomenele meteo au încetat, fiindcă intervenţiile, în anumite condiţii, nu-şi mai ating scopul", a explicat directorul CNAIR.
El a adăugat că un alt fenomen, care obligă la închiderea anumitor porţiuni ale reţelei rutiere, este freezing rain, ploaie îngheţată, situaţie în care materialele antiderapante nu mai sunt eficiente. Ca atare, se închide respectivul sector de drum, până când fenomenul se opreşte şi pot fi reluate intervenţiile, astfel încât circulaţia să fie deschisă în condiţii de siguranţă.
"Vreau să transmit şoferilor că, dacă văd utilajele CNAIR acţionând pe porţiuni de drum închise, nu înseamnă că pe acolo pot circula şi ei cu propriile vehicule, acestea neavând caracteristicile specifice utilajelor de deszăpezire", a mai spus Cristian Pistol.

Profesorii care au comis erori majore, anul trecut, la Evaluarea naţională şi la Bacalaureat nu vor mai lua parte la niciun examen naţional, a anunţat ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, luni, într-o conferinţă de presă.
"Avem lista acelor evaluatori care au comis erori majore şi pot să vă asigur - mă ţin de cuvânt - că nu vor mai evalua la niciun examen naţional după greşelile pe care le-au făcut în Evaluarea naţională sau Bacalaureatul de anul trecut. (...) Corectare computerizată a fost una dintre solicitările majore ale Federaţiei Naţionale a Asociaţiilor de Părinţi", a spus ministrul după întâlnirea cu reprezentanţii asociaţiilor de părinţi.
În cadrul întâlnirii de luni au fost clarificate mai multe aspecte, precum standardizarea evaluării, eliminarea inechităţilor, susţinerea performanţei.
"Suntem pe aceeaşi lungime de undă cu solicitările şi aşteptările părinţilor. Au fost clarificate mai multe lucruri pe mai mult paliere. Este foarte important să avem rezolvate probleme precum standardizarea evaluării în România, eliminarea inechităţilor de orice fel în sistemul de învăţământ românesc, de susţinere a performanţei, probleme ce ţin de modul de organizare. Şi, peste toate acestea, am asigurat reprezentanţii părinţilor că în momentul în care va exista un draft al unui nou pachet legislativ în educaţie, el va fi supus consultărilor şi dezbaterii fără niciun fel de întârziere. Facem tot posibilul ca acest draft să existe cât mai repede posibil după încheierea dezbaterilor în cadrul proiectului "România Educată"", a susţinut ministrul.
Cîmpeanu a menţionat că a avut luni o videoconferinţă cu inspectorii şcolari cu privire la reducerea abandonului şcolar.
"I-am rugat să se asigure că vor fi transmise solicitări de la toate şcolile care se confruntă cu probleme ce ţin de abandonul şcolar, un fenomen care este într-o creştere mai mult decât îngrijorătoare, îndeosebi în mediul rural. La finalul lunii martie va trebui să avem deja încheiate contractele de finanţare pentru primele 750 de şcoli cele mai vulnerabile din perspectiva abandonului şcolar. Este vorba despre finanţări de până la 200.000 de euro, în care cheltuielile eligibile sunt - pe lângă orele de meditaţii - cheltuieli cu orientarea şcolară, cu consilierea, cu mediatori şcolari. Acei elevi pot participa de multe ori pentru prima oară la tabere care să fie plătite din acest grant, la excursii, la vizite de documentare", a arătat ministrul Educaţiei.
Şcolile pot achiziţiona, potrivit acestuia, diverse echipamente, care să facă şcoala atractivă, în aşa fel încât să scadă abandonul şcolar.
"Această măsură trebuie implementată în paralel cu achiziţia de microbuze şcolare, cele 3.200 de microbuze şcolare echivalente 8+1 locuri, care să faciliteze accesul la şcoală. Nu în ultimă instanţă, un sistem de burse care să fie atractiv pentru a nu părăsi şcoala dincolo de cele şase tipuri de burse existente care au crescut în cuantum", a mai declarat Sorin Cîmpeanu. (sursa Agerpres)

Numărul persoanelor adulte care trăiesc cu demenţă la nivel mondial este pe cale să se tripleze, ajungând la 153 de milioane până în 2050, potrivit primului studiu de acest gen, publicat joi, relatează The Guardian.
Experţii au descris datele drept şocante, precizând că este evident că demenţa reprezintă ''o ameninţare majoră şi în creştere rapidă la adresa viitoarelor sisteme sanitare şi de îngrijire socială'' din orice comunitate, ţară şi continent.
Cercetătorii americani au declarat că această înmulţire dramatică a cazurilor, de la aproximativ 57 de milioane în 2019, s-ar datora în principal creşterii populaţiei şi a îmbătrânirii acesteia. Însă această creştere ar fi alimentată de mai mulţi factori de risc pentru demenţă - inclusiv obezitatea, fumatul şi hiperglicemia -, au spus ei.
Se estimează că îmbunătăţirea accesului la educaţie la nivel global va reduce prevalenţa globală a demenţei cu 6,2 milioane de cazuri până în 2050. Însă această situaţie va fi contracarată de tendinţele previzionate în ceea ce priveşte obezitatea, hiperglicemia şi fumatul, care se preconizează că vor avea ca rezultat 6,8 milioane de cazuri de demenţă în plus.
Studiul intitulat ''The Global Burden of Disease'' este primul care oferă previziuni pentru adulţii de 40 de ani şi peste această vârstă din 195 de ţări din întreaga lume. Constatările au fost publicate în jurnalul ştiinţific The Lancet Public Health.

Cele mai mari creşteri la nivel mondial

Cazurile de demenţă se vor înmulţi în fiecare ţară, cea mai mare creştere fiind preconizată în Africa de Nord şi Orientul Mijlociu (367%) şi estul Africii Subsahariane (357%).
Ţările care, potrivit estimărilor, vor înregistra cele mai mari creşteri la nivel mondial sunt Qatar (1.926%), Emiratele Arabe Unite (1.795%) şi Bahrain (1.084%).
Cele mai mici creşteri estimate sunt în regiunile mai dezvoltate, Asia-Pacific (53%) şi Europa de Vest (74%), potrivit studiului.
Conform estimărilor, Japonia va înregistra cea mai mică creştere din lume, cu 27%.
În Marea Britanie, se estimează că numărul cazurilor de demenţă va creşte cu 75%, de la puţin peste 907.000 în 2019 la aproape 1,6 milioane în 2050.
Directorul executiv al Alzheimer's Research UK, Hilary Evans, care nu a fost implicată în acest studiu, a declarat că cifrele ''prezintă amploarea şocantă a demenţei în întreaga lume''.
''Trebuie să avem acţiuni globale concertate pentru a evita triplarea acestei cifre. Demenţa nu afectează doar la nivel individual, ci poate distruge familii întregi şi reţele de prieteni şi persoane dragi. Costul personal sfâşietor al demenţei merge mână în mână cu impacturi economice şi sociale uriaşe, consolidând necesitatea ca guvernele din întreaga lume să facă mai mult pentru a proteja vieţile acum şi în viitor'', a precizat ea.

12 factori de risc cunoscuţi

Demenţa este deja una dintre cauzele majore de dizabilitate şi dependenţă în rândul persoanelor vârstnice la nivel global, costurile din 2019 fiind estimate la peste 1 trilion de dolari (750 de miliarde de lire sterline).
Deşi demenţa afectează în principal persoanele vârstnice, nu este o consecinţă inevitabilă a îmbătrânirii. O comisie Lancet din 2020 a sugerat că până la 40% din cazuri ar putea fi prevenite sau amânate dacă ar fi eliminată expunerea la 12 factori de risc cunoscuţi: educaţie deficitară, hipertensiune arterială, deficienţe de auz, fumat, obezitate la vârsta mijlocie, depresie, sedentarism, diabet, izolare socială, consum excesiv de alcool, răni în zona capului şi poluare atmosferică.
Cercetătorii aflaţi în spatele noului studiu au făcut apel la eforturi mai agresive de prevenţie pentru a reduce riscul de demenţă prin factori de stil de viaţă, cum ar fi educaţia, alimentaţia şi exerciţiile fizice, alături de cercetări pentru a descoperi tratamente eficiente de modificare a bolii şi noi factori de risc modificabili pentru a reduce povara viitoare a afecţiunii.
''Pentru a avea cel mai mare impact, trebuie să reducem expunerea la principalii factori de risc din fiecare ţară. Pentru majoritatea, aceasta înseamnă extinderea programelor adecvate la nivel local, cu costuri reduse, care susţin alimentaţia mai sănătoasă, mai multe exerciţii fizice, renunţarea la fumat şi îmbunătăţirea accesului la educaţie'', a declarat autoarea principală a studiului, Emma Nichols, de la Institutul pentru Măsurarea şi Evaluarea Sănătăţii (IHME) de la Universitatea din Washington, Statele Unite.
Autorii au notat că analiza lor a fost limitată de lipsa de date de înaltă calitate din mai multe zone ale lumii şi de studii care au utilizat diferite metodologii şi definiţii ale demenţei. (sursa Agerpres)

În numeroase oraşe din Germania s-a manifestat din nou luni împotriva politicii guvernamentale anti-coronavirus, informează dpa.
Peste 1.000 de participanţi au mărşăluit luni seară în Lubeck şi Koln. În Gummersbach, la aproximativ 50 de kilometri est de Koln, aproximativ 1.800 de persoane au protestat împotriva vaccinării obligatorii.
În landul Mecklenburg-Vorpommern, poliţia a estimat, iniţial, un total de aproximativ 8.000 de manifestanţi care au ieşit să protesteze în mai multe oraşe.
La Potsdam, poliţia interzisese un protest, dar sute de persoane au manifestat luni seara în centrul oraşului.
Şi la Berlin au fost organizate demonstraţii, în mai multe locuri. Potrivit poliţiei, nu au existat tulburări majore sau ciocniri.
Proteste împotriva restricţiilor sociale şi a regulilor de vaccinare au avut loc în mod regulat în ziua de luni în ultimele câteva săptămâni, în contextul în care autorităţile şi-au înăsprit politica împotriva persoanelor nevaccinate. (sursa Agerpres)

Într-o premieră mondială, o echipă de chirurgi americani a transplantat cu succes unui pacient inima unui porc modificat genetic, a anunţat luni şcoala de medicină a Universităţii din Maryland, informează marţi AFP.
Operaţia a avut loc vineri şi a demonstrat pentru prima dată că inima unui animal poate continua să funcţioneze într-un corp uman fără respingere imediată, a precizat instituţia într-un comunicat.
David Bennett, în vârstă de 57 de ani, căruia i-a fost transplantată inima de porc, a fost declarat neeligibil pentru un transplant uman. Acum, pacientul este monitorizat îndeaproape de medici pentru a se asigura că noul organ funcţionează corect.
"Aveam de ales fie moartea, fie acest transplant. Vreau să trăiesc. Ştiu că este destul de riscant, dar era ultima mea opţiune", a spus locuitorul din Maryland cu o zi înaintea operaţiei.
"Abia aştept să mă pot da jos din pat odată ce voi fi din nou bine", a continuat Bennett, care a petrecut ultimele luni ţintuit la pat şi conectat la un aparat care l-a ţinut în viaţă.
Agenţia pentru medicamente a SUA (FDA) a dat undă verde operaţiei în ajunul Anului Nou.
"Aceasta este o descoperire chirurgicală majoră care ne aduce cu un pas mai aproape de o soluţie pentru deficitul de organe", a comentat Bartley Griffith, care a efectuat transplantul.
Porcul din care provine inima a fost modificat genetic pentru a nu mai produce un tip de zahăr care este prezent în mod normal în toate celulele porcilor şi care provoacă respingerea imediată a organului de către corpul uman.
Această modificare genetică a fost efectuată de compania Revivicor, care a furnizat şi un rinichi de porc pe care chirurgii l-au conectat cu succes la vasele de sânge ale unui pacient aflat în moarte cerebrală în luna octombrie, la New York.
Aproape 110.000 de americani sunt în prezent pe lista de aşteptare pentru transplanturi de organe şi peste 6.000 de persoane care au nevoie de un transplant mor în fiecare an în SUA.
Xenogrefele - grefele de origine animală - nu sunt o noutate. Medicii au încercat transplanturi între specii încă din secolul al XVII-lea, cele mai vechi experimente concentrându-se asupra primatelor.
În 1984, o inimă de babuin a fost transplantată unui copil, dar acesta, supranumit "Baby Fae", a supravieţuit doar 20 de zile. (sursa Agerpres)

O americană din statul Texas care şi-a închis fiul de 13 ani în portbagajul maşinii şi l-a dus să fie testat pentru COVID-19 face obiectul unor proceduri penale, dar şi al unor manifestări de susţinere, informează marţi AFP.
Luni, 3 ianuarie, Sarah Beam a mers la stadionul Pridgeon din Houston unde poţi face un test COVID-19 fără să cobori din maşină. Ea i-a explicat persoanei care gestiona centrul de testare că a venit pentru fiul ei, care a fost pozitiv la un test COVID-19 anterior, dar că a preferat să-l transporte în portbagaj pentru a nu risca să fie contaminată. O angajată a centrului a cerut să-l vadă pe adolescent şi apoi a precizat că nu i se va face niciun test dacă acesta nu va sta pe bancheta din spate a vehiculului.
Poliţia, alertată de angajată şi pe baza imaginilor înregistrate de camerele video de supraveghere, au arestat-o sâmbătă pe profesoara Sarah Beam, bănuită că a pus în pericol viaţa copilului. Ea a fost eliberată duminică pe o cauţiune de 1.500 de dolari.
Luni, foşti elevi de-ai săi au lipit postere de susţinere şi apărare în jurul locuinţei. Pe ele se puteau citi mesaje precum: "O eroină adevărată fără mantie", "O profesoară uimitoare, o mamă iubitoare, o femeie inspiratoare".
Pe pancartele din carton agătaţe la ferestre se putea citi: "Te susţinem", "Nu judecăm o carte după copertă".
Femeia, în vârstă de 41 de ani, a fost până de curând profesoară la un liceu în Houston, dar în prezent se află în concediu administrativ.
Autorităţile judiciare nu au precizat când va fi audiată. (sursa Agerpres)

Pagina 14 din 772