Cătălin Mihai MOGA

Cătălin Mihai MOGA

Anamaria Prodan încă nu se poate împăca cu gândul că Reghecampf a părăsit-o şi a făcut un copil cu o altă femeie. Umilinţa e cu atât mai mare pentru impresară cu cât aceasta susţine că are informaţii potrivit cărora actuala iubită a lui Reghecampf nu ar fi fost chiar uşă de biserică. Anamaria Prodan lansează un nou tir de denigrări la adresa lui Reghecampf: "Nevastă-ta ţi-a făcut cadou Ferrari, ceas valoros, că aveai o tigaie la mână. Tu, la 50 de ani, te îmbraci ca un maimuţoi. Băi, dementule! Băi, penibilule!".

Anamaria Prodan a şters o dată în plus pe jos cu Laurenţiu Reghecampf. Aceasta l-a criticat în termeni extrem de duri pe fostul ei soţ pentru felul în care a ajuns să se comporte de când a plecat la amantă, reiterând o dată în plus ideea că Reghe a fost la înălţime doar datorită ei şi atât timp cât au fost împreună. Invitată în podcastul lui Codin Maticiuc, "La mijloc", impresara a folosit în mai multe rânduri cuvântul "penibil" cu referire la comportamentul fostului ei soţ.

"Cum crezi că o să ajungă Reghecampf? Acum aşa vorbind fără răutate, fără nimic. Ce-o să facă, ce ştie să facă? Trăieşte din 15.000 de euro pe lună acum. De la 2 milioane jumate, trei pe an a ajuns la 15.000 de euro pe lună. Este direct în picaj. Nevastă-ta Prodan îţi face cadou de ziua ta Ferrarri, nu ştiu ce ceas, că aveai tigaie la mână. Văd că dai interviuri, faci şedinţe foto, amanta a început să vorbească prin presă că a terminat Cambridge, chiar suntem nebuni? Cum să stai, la aproape 50 de ani, îmbrăcat aşa, maimuţoi? N-ai cum. Cu copii cât tine de mari, se uită fetele tale la tine şi spun: Măi, tată, ce e cu tine, eşti drogat, eşti dement? Când se uitau prostituatele la Reghecampf, îl vedeau Puşculiţă, aşa era poreclit în Bucureşti, Puşculiţa de aur. Când ajungi la nivelul să nu vii acasă la copilul tău de Crăciun, să-l iei în braţe, să-i strângi pe toţi şi să faci la bradul copilului tău poză de Crăciun şi tu te duci să bei cu amanta gravidă la pomul de iarnă şi să râdă toţi fotografii de tine, să-ţi mai pună şi filmuleţe din ălea pe care cu siguranţă nu le-a aprobat, că n-ai cum, trebuie să fii dement să aprobi aşa ceva, unde stăteau amândoi şi întrebau: Eu cum stau cu mâinile? Băi, dementule! Băi penibilule!", a răbufnit Prodanca în podcastul găzduit de Maticiuc.

«Dacă nu îi plăceau femeile uşoare, astăzi era printre cei mai buni antrenori ai lumii»

Anamaria Prodan a vorbit despre mariajul pe care l-a avut cu Laurenţiu Reghecampf. Cei doi au fost împreună când erau tineri după care s-au reîntâlnit după 13 ani. Celebra impresară a crezut că acesta era un semn, mai ales că era o perioadă în care îşi dorea să facă un băieţel.

"Laurenţiu Reghecampf era un jucător în Liga a II-a. Muncitor, foarte muncitor şi perseverent. Noi am mai fost împreună când eram copii, când eram mai mici. Ne-am reîntâlnit cumva, eu de asta am crezut că e un semn, după 13 ani să te reîntâlneşti cu cineva. E chiar frumos. Eu îmi doream foarte tare un băiat şi am zis că schimb 1000 de bărbaţi până fac un băiat. Aveam două fete, una după alta făcute. Şi nu-mi găseam pe cineva să fac un băiat. Şi el avea copii, o fetiţă i-a murit. Avea un băieţel, avea vreo 4-5 ani şi practic a crescut lângă mine. Şi uite că la 36 de ani am rămas gravidă şi am ştiut că o să am băiat. (...) A ieşit cel mai frumos şi deştept băieţel din lume", a povestit Anamaria Prodan.

Impresara a vorbit şi despre cum l-a ajutat pe Reghecampf în cariera de antrenor dar şi care consideră că e problema care l-a ţinut pe loc să fie unul din cei mai mari antrenori ai lumii.

"Cred că a fost foarte mult pentru el. Ţine tot de educaţie, când nu ştii să gestionezi... I-a luat Dumnezeu minţile, şi-a descoperit latura asta, iubirea pentru femeile mai uşoare... mai slăbuţe! Asta a fost marea problemă a lui. Dacă nu avea problema asta, el astăzi era în primii antrenori ai lumii", a precizat Anamaria Prodan.

Guvernul a aprobat, miercuri, indicatorii pentru operaţionalizarea Sistemului Informatic de Monitorizare Electronică (SIME), urmând ca până în 2025 să fie achiziţionate 15.000 de kituri de monitorizare electronică, prin care se va asigura protecţia victimelor violenţei domestice şi tragerea la răspundere a agresorilor, a anunţat ministrul Afacerilor Interne, Lucian Bode.
„Este vorba despre un proiect care este finanţat din fonduri publice, care depăşeşte valoarea de 42 de milioane de lei. Anul trecut a fost promulgată Legea 146/2021 privind monitorizarea electronică a unor proceduri judiciare şi execuţional-penale, lege pentru a cărei implementare este obligatorie parcurgerea mai multor etape.
Totodată, potrivit acestei legi, Poliţiei Române îi revine o parte însemnată din atribuţii, numărându-se printre cei trei actori publici responsabili cu dezvoltarea şi administrarea acestui sistem informatic de monitorizare electronic, alături de Administraţia Naţională a Penitenciarelor şi de Serviciul de Telecomunicaţii Speciale.
Implementarea mecanismului de monitorizare electronică presupune, pe lângă existenţa cadrului normativ, crearea unei infrastructuri constând în sisteme informatice, aplicaţii şi echipamente de comunicaţii. Sistemul electronic de monitorizare va permite asigurarea protecţiei victimelor violenţei domestice şi tragerea la răspundere a agresorilor”, a declarat Lucian Bode la Palatul Victoria.
El a explicat că promovarea acestui act normativ subsecvent constituie baza pentru demararea procedurilor de achiziţie în vederea dotării corespunzătoare a Poliţiei Române cu echipamente şi infrastructură hardware şi software, precum şi cu dispozitive electronice de supraveghere.
„Valoarea aprobată prin hotărâre de guvern este de 241 de milioane de lei, TVA inclus. Proiectul propus spre finanţare urmează să asigure capabilităţile, precum şi capacitatea de acţiune a Poliţiei Române.
Pentru început, proiectul pilot, care se va întinde pe o perioadă de patru ani şi va cuprinde în primă etapă verificarea modului de respectare a măsurilor dispuse în condiţiile legii pentru ordinele de protecţie provizorii, respectiv ordinele de protecţie şi ordinele europene de protecţie.
Precizez faptul că, începând cu anul 2026, monitorizarea electronică se va realiza pentru toate cazurile prevăzute de Legea 146/2021, aşa cum bine ştiţi, vorbim despre exercitarea măsurilor de control judiciar sau control judiciar pe cauţiune, executarea măsurii arestului la domiciliu sau supraveghere la distanţă privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate”, a mai declarat Bode, citat de Agerpres.
Pentru operaţionalizarea SIME în acest an au fost prevăzute în bugetul MAI fonduri în valoare de 32 de milioane de lei, pentru achiziţia a 964 de kituri de monitorizare şi a infrastructurii harware şi software.
„În următoarele, estimăm noi, 3 luni de zile vom realiza procedurile de achiziţie, prin dialog competitiv şi după ce realizăm aceste achiziţii, vom operaţionaliza, în trei judeţe şi municipiul Bucureşti, acest proiect-pilot. Încă nu am luat o decizie, sunt mai mulţi factori care vor concura la o decizie. Vrem să avem, pe de o parte, judeţe cu număr ridicat de astfel de situaţii, în acelaşi timp vrem să vedem şi cum ne descurcăm cu semnalul în zone îndepărtate, vom lua cu siguranţă un judeţ de la graniţa României, deci sunt mai mulţi factori care vor concura la decizia finală, pe care noi o vom prezenta public, evident, şi cu siguranţă vom avea acest proiect-pilot implementat în a doua parte a anului 2022.
Pentru următorii trei ani, efortul bugetar va include achiziţia unui număr total de 15.000 de kituri pentru monitorizarea electronică. Am încredere că, prin operaţionalizarea acestei infrastructuri de monitorizare, se creează un mecanism eficient şi necesar, care va contribui la limitarea violenţei domestice, un fenomen care mutilează destine şi lasă urme adânci în socitate”, a explicat ministrul Bode. (digi24.ro)

Economia românească ar urma să înregistreze în acest an o creştere de 4,3%, faţă de un avans 4,5% previzionat în iunie 2021, conform raportului Băncii Mondiale "Perspective Economice Globale" (Global Economic Prospects) publicat miercuri.
Pentru 2023, Banca Mondială prognozează o expansiune de 3,8% a PIB-ului României, faţă de un avans de 3,9% previzionat în iunie 2021, în timp ce instituţia estimează că în 2021 s-a înregistrat o creştere de 6,3%.
În regiunea Europa şi Asia Centrală, în care este inclusă şi România, Banca Mondială prognozează o creştere a economiei de 3% anul acesta, şi de 2,9% anul viitor, în timp ce economia mondială ar urma să înregistreze un avans de 4,1% în 2022 şi de 3,2% în 2023. (sursa Agerpres)

Joi, 13 Ianuarie 2022 09:03

ING Bank a lansat campania #unfollowhate

Una din trei persoane (33%) a fost agresată pe reţelele de socializare, potrivit rezultatelor unui studiu publicat miercuri de ING Bank România.
Cauzele hărţuirii online pentru 29% dintre victime au fost postările despre hobby-urile şi interesele proprii, conform cercetării realizată de Unlock Research pentru bancă.
Studiul arată că utilizatorilor români de reţele de socializare le place să posteze despre hobby-urile şi interesele proprii (48%), dar criticile şi comentariile negative îi fac pe un sfert din ei să ezite când postează pe reţelele sociale.
Majoritatea celor intervievaţi (84%) consideră că este mai probabil să primească reacţii negative online, iar 58% spun că au primit reacţii negative la postările din social media.
Prin urmare, unul din cinci utilizatori (21%) a declarat că nu postează sub propria identitate, iar 36% au spus că prietenii lor îşi ascund identitatea atunci când se exprimă pe aceste reţele, potrivit comunicatului ING Bank România.
Conform sursei, pe măsură ce oamenii petrec din ce în ce mai mult timp pe reţelele sociale, hărţuirea cibernetică devine deja un eveniment comun în viaţa de zi cu zi, iar 43% dintre intervievaţi spun că li se întâmplă frecvent cunoscuţilor lor să primească comentarii negative online.
Studiul a arătat că 86% dintre respondenţi recunosc agresiunea online pe care o văd pe reţelele sociale şi definesc comentariile ca fiind cu ură, insulte, glumiţe jignitoare sau critici.
Totodată, 69% dintre respondenţi consideră că aceste comentarii reprezintă o problemă în zilele noastre în societate.
În urma rezultatelor studiului şi pentru a îi încuraja pe români să nu se lase influenţaţi de comentariile negative, ING Bank a lansat campania #unfollowhate, prin care banca invită toţi oamenii activi de pe reţelele sociale să ignore comentariile negative şi să continue să meargă pe drumul lor, se menţionează în comunicat. (sursa Agerpres)

Institutul Naţional De Cercetare - Dezvoltare Pentru Fizica Pământului (INCDFP) transmite că, în ziua de 13 ianuarie 2022, la ora 01:27:05 (ora locală a României), s-a produs în zona seismică Vrancea, Vrancea un cutremur slab cu magnitudinea ml 3.0, la adâncimea de 80 km. Cutremurul s-a produs în apropierea următoarelor oraşe: 74 km E de Braşov, 92 km NE de Ploieşti, 101 km S de Bacău, 119 km V de Galaţi, 121 km NV de Brăila, 144 km N de Bucureşti, 162 km NE de Piteşti, 182 km SV de Iaşi, 187 km E de Sibiu şi 209 km N de Ruse.

Potrivit INCDFP, tot în ziua de 13 ianuarie 2022, la ora 02:31:13 (ora locală a României), s-a produs în zona seismică Vrancea, Buzău un cutremur slab cu magnitudinea ml 3.5, la adâncimea de 139 km. Cutremurul s-a produs în apropierea următoarelor oraşe: 54 km E de Braşov, 59 km N de Ploieşti, 114 km N de Bucureşti, 128 km NE de Piteşti, 133 km SV de Bacău, 137 km V de Brăila, 140 km V de Galaţi, 168 km E de Sibiu, 179 km N de Ruse şi 216 km SV de Iaşi.

Totodată, în ziua de 13 ianuarie 2022, la ora 05:27:35 (ora locală a României), s-a produs în zona seismică Vrancea, Vrancea un cutremur slab cu magnitudinea ml 3.0, la adâncimea de 90 km. Cutremurul s-a produs în apropierea următoarelor oraşe: 84 km E de Braşov, 91 km S de Bacău, 104 km NE de Ploieşti, 112 km V de Galaţi, 116 km NV de Brăila, 154 km N de Bucureşti, 171 km SV de Iaşi, 174 km NE de Piteşti, 196 km E de Sibiu şi 217 km SV de Chişinău, informează INCDFP.

Provincia canadiană Quebec, puternic afectată de valul Omicron, va introduce în săptămânile următoare o nouă taxă - „contribuţie la sănătate” - care va afecta doar persoanele nevaccinate împotriva COVID.
„Lucrăm la o contribuţie la sănătate” pentru „toţi adulţii care refuză să se vaccineze”, deoarece aceştia reprezintă „o povară financiară pentru toţi” locuitorii din Quebec, a declarat marţi prim-ministrul provinciei canadiene, François Legault, potrivit AFP, preluată de Agerpres.
Potrivit acestuia, procentul de 10% din populaţia provinciei Quebec care nu a primit nicio doză de vaccin până în prezent nu ar trebui să „dăuneze” celor 90% care s-au vaccinat.
„Nu trebuie să plătească toţi pentru asta”, a subliniat Legault în cadrul unei conferinţe de presă, precizând că guvernul provinciei francofone se gândeşte ca suma de plătit să fie una semnificativă.
„Înţeleg şi simt aceste bombăneli la adresa minorităţii nevaccinate care, păstrând proporţiile, ne blochează spitalele”, a adăugat el.
Prim-ministrul Quebec-ului a explicat că cei 10% de adulţi nevaccinaţi reprezintă 50% din persoanele aflate la terapie intensivă şi a calificat situaţia ca fiind „şocantă”.
În încercarea de a opri noul val, provincia Quebec a anunţat pe 30 decembrie reimpunerea anumitor restricţii, inclusiv interdicţia de circulaţiei pe timpul nopţii începând cu ora 22:00 şi interzicerea reuniunilor private.
În total, 2.742 de persoane cu COVID-19 sunt internate în Quebec, o provincie cu aproximativ opt milioane de locuitori şi aproximativ 255 de persoane la terapie intensivă.
Numărul spitalizărilor continuă să crească şi în Ontario, provincia învecinată şi cea mai populată din Canada, unde sunt spitalizate 3.220 de persoane (753 în ultimele 24 de ore). Numărul persoanelor aflate la terapie intensivă a crescut şi el cu 30, ajungând la un total de 477. (sursa digi24.ro)

Potrivit Codului Muncii, pe 24 ianuarie, când se sărbătoreşte Ziua Unirii Principatelor Române, este sărbătoare legală, iar salariaţii din ţara noastră, indiferent dacă activează la stat sau în mediul privat, beneficiază de o zi liberă.
Anul acesta, Ziua Unirii Principatelor Române pică într-o zi de luni, astfel că majoritatea salariaţilor de la noi vor beneficia de un weekend prelungit.
Angajaţii care trebuie să meargă totuși la muncă, precum cei din unităţile sanitare sau cele de alimentaţie publică sau din societăţile de producţie în care activitatea nu se poate întrerupe din cauza specificul activităţii, Codul Muncii stabileşte compensarea cu timp liber corespunzător în următoarele 30 de zile. Dacă aceştia nu pot primi timp liber, au dreptul de a primi un spor de cel puţin 100% din salariul de bază.
Neacordarea salariaţilor de timp liber în zilele nelucrătoare sau nerecompensarea lor pentru munca în respectivele zile poate aduce angajatorilor amenzi cuprinse între 5.000 şi 10.000 lei.

Ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, a declarat, într-o emisiune tv, că îşi doreşte ca perioada de cursuri să fie mai lungă în anul şcolar 2022/2023 faţă de anii trecuţi şi că va discuta această propunere cu reprezentanţii profesorilor, elevilor şi părinţilor venind cu argumente în acest sens.
„Am precizat că îmi doresc o perioadă de cursuri mai lungă. Vom avea discuţii cu reprezentanţii profesorilor, elevilor şi părinţilor şi propunerea mea va fi o perioadă de cursuri mai lungă. Anul şcolar nu va începe mai devreme de 1 septembrie, dar se poate mai devreme de 15 septembrie, şi nu este obligatoriu să terminăm pe 3 iunie sau pe 10 iunie. Vom vedea cât rezultă din discuţii. Voi prezenta perioada de cursuri din alte state care au rezultate remarcabile în sistemele de educaţie. Voi prezenta toate aceste argumente care se vor constitui într-o pledoarie pentru o perioadă de cursuri mai lungă”, a declarat ministrul Educaţiei, citat de Agerpres.
Sorin Cîmpeanu a adăugat că în interiorul sistemului de educaţie există „o rezistenţă” faţă de intenţia sa de a mări perioada cursurilor şcolare.

Instituţia Prefectului Judeţului Galaţi informează că astăzi, 12 ianuarie 2022, conform datelor centralizate de Direcţia de Sănătate Publică, situaţia epidemiologică privind COVID-19 în judeţul Galaţi se prezintă astfel: cazuri nou confirmate – 103; persoane vindecate – 32; teste efectuate – 1245; persoane decedate – 0.
În ceea ce priveşte vaccinările, în data de 11 ianuarie 2022, la nivelul judeţului Galaţi, au fost vaccinate 518 de persoane (184 prima doză, 87 doza 2 şi 247 doza 3). "Numărul total de doze de vaccin administrate (începând cu data de 4 ianuarie 2021) la nivel judeţean – 383.019. Numărul total al persoanelor din judeţul Galaţi care au primit şi a doua doză, până în prezent, este de 144.102. Totodată, 45.025 de persoane au fost imunizate cu vaccin Janssen (doză unică). Alte 3.194 de persoane au primit doar prima doză de vaccin anti SARS-CoV-2, iar 46.596 de persoane au primit şi cea de a treia doză. În ultimele 24 de ore nu au fost raportate reacţii adverse post imunizare", precizează Prefectura Galaţi.

Primăria municipiului Galaţi informează că pentru punerea în valoare a Falezei Dunării şi a Văii Ţiglinei au fost achiziţionate serviciile de proiectare necesare (DALI şi PT), în urma licitaţiei publice.
Pentru obiectivul „Revitalizarea turismului din Galaţi, prin valorificarea durabilă a elementelor de patrimoniu cultural şi natural de la Faleza Dunarii” valoarea contractului este de 1.621.038,00 lei fără TVA, iar durata este de 8 luni. Ofertantul câştigător este Asocierea Expert Project Team SRL Iaşi - Arhideskvision SRL Galaţi - AMG Lorem Consult SRL Galaţi.
Pentru obiectivul „Reabilitare şi refuncţionalizare teren degradat Valea Ţiglinei” valoarea contractului este de 825.000,00 lei fără TVA, iar durata este 8 luni. Ofertantul câştigător este Asocierea Expert Project Team SRL Iaşi - Arhideskvision SRL Galati - AMG Lorem Consult SRL Galaţi.
Sunt paşi importanţi pentru ca Faleza Dunării şi Valea Ţiglinei să devină pe viitor spaţii moderne şi atractive pentru petrecerea timpului liber. Astfel, Faleza Dunării va îmbina un circuit cultural dat de monumentele de for public, unul sportiv şi unul de promenadă, pe lângă multe alte posibilităţi de relaxare. În ceea ce priveşte Valea Ţiglinei se urmăreşte amenajarea peisagistică a întregului areal, cu trasee pentru diverse sporturi, locuri de joacă şi multe altele pentru petrecerea timpului liber în mod activ.
Primăria municipiului Galaţi continuă astfel proiectele privind amenajarea de spaţii de relaxare, după modernizarea Plajei Dunării care din prima zi de la redeschidere a atras numeroşi gălăţeni. Mai mult, în apropierea plajei Dunării este în derulare un alt proiect important pentru amenajarea unui parc de aventură, informează municipalitatea.

Pagina 12 din 772