Monitorul de Galati

Monitorul de Galati

Când vine vorba de vârsta unui câine este valabilă transformarea unui an uman egal cu şapte „ani de câine”? Studii recente au arătat că acest lucru nu este exact ştiintific vorbind.
Cu toţii ne dorim ca patrupezii noştri să trăiască veşnic şi vrem să ştim cum se leagă vârsta câinelui nostru de anii umani. Deci, ce sunt anii câinilor şi cum calculaţi anii câinilor în termeni umani?
Iată tot ce trebuie să ştiţi pentru a transforma vârsta câinilor în ani umani (şi invers) - şi pentru a înţelege mecanismul din spatele acesteia.

Ce sunt anii câinilor? Un an „de om” este egal cu şapte ani canini?

Înmulţirea vârstei calendaristice a câinelui dumneavoastră cu şapte poate fi uşor de făcut, dar nu va converti cu exactitate perioadele reale temporal şi biologic.
Acest lucru se datorează faptului că specia canină se maturizează mai repede decât oamenii în primii ani. De fapt, primul an din viaţa unui câine este echivalent cu primii 12-15 ani de la om! Al doilea an din viaţa unui câine este egal cu aproximativ 9-10 ani umani, în timp ce fiecare an după aceea valorează aproximativ 4-5 ani umani.
Deci, un an „de câine” ar putea fi egal cu perioada aproximativă de 4 -15 ani umani, în funcţie de stadiul de viaţă în care se află câinele dumneavoastră, precum şi de rasa lor.
Rasele mai mici tind să aibă o durată de viaţă mai lungă decât rasele mai mari. Câinii din rasele mici sunt de obicei consideraţi vârstnici de la vârsta de 8 ani, în timp ce câinii de rasă mare pot fi consideraţi vârstnici la vârsta de 5 sau 6 ani.

De ce câinii de rasă mică trăiesc mai mult decât câinii de rasă mare?

Motivele pentru care câinii mici au o durată de viaţă mai lungă decât câinii de rasă mai mare nu sunt complet înţelese. De fapt, în restul regnului animal, opusul tinde să fie adevărat - animalele mai mari supravieţuiesc de obicei celor mai mici.
Dar medicii veterinari văd că rasele mai mari îmbătrânesc într-un ritm mai rapid şi diagnostică boli legate de vârstă mult mai devreme faţă de rasele mici.
Cercetările de la Universitatea din Gottingen din Germania arată că fiecare creştere de 4,4 kilograme reduce speranţa de viaţă cu aproximativ o lună. Cercetătorul principal al acestui studiu, Cornelia Kraus, speculează că, din cauză că rasele mai mari îmbătrânesc mai repede şi cresc mai repede, creşterea celulelor anormale (inclusive cele canceroase) este mai probabil să apară.
Alţi cercetători au teoretizat că, deoarece câinii din rasele mari îmbătrânesc mai repede, ei dezvoltă şi boli legate de vârstă mai devreme în viaţa lor. O altă teorie este că patrupedele mici ar putea avea tendinţa de a fi „răsfăţaţi” - purtaţi în poşete sau ţinuţi în casă, de exemplu - în timp ce câinii mari tind să ducă un stil de viaţă mai activ, mai auster. Acest stil de viaţă mai activ vine cu riscuri, care ar putea duce la o mortalitate mai timpurie.

De ce câinii îmbătrânesc atât de repede în comparaţie cu oamenii?

Proiectul pentru studiul „îmbătrânirea câinilor” (site-ul web dogagingproject.org) a lansat o iniţiativă continuă pe termen lung pentru a studia factorii biologici şi de mediu care maximizează sănătatea şi longevitatea câinilor.
Scopul este de a înţelege modul în care genele, stilul de viaţă şi mediul influenţează procesul de îmbătrânire al unui câine.
Amintiţi-vă că vizitele anuale la medicul veterinar vă pot ajuta la prevenirea, detectarea sau încetinirea bolilor legate de vârstă, ajutându-vă potenţial animalul să trăiască mai mult.
Puteţi găsi schema convertirii vârstei la câini, adică răspunsul la întrebarea „Câţi ani are câinele meu în ani umani?“, în Galeria de imagini de mai jos! ↓
Această diagramă vă oferă o idee de bază despre stadiul de viaţă în care se află câinele dumneavoastră. Vă rugăm să reţineţi că acestea nu sunt reguli exacte.
Pe coloana 1 este vârsta reală, calendaristică a câinelui, pe urmatoarele coloane, vârsta câinelui în ani „umani”, în funcţie de mărimea patrupedului - coloanele începând de la stânga spre dreapta reprezintă câinii mici (până la 9 kg), câinii medii (10-22 kg), câinii mari (23-45 kg) şi ultima coloana, din extrema deaptă, sunt câinii din rasele gigante (peste 45 kg).

Autor: Cornel Gingărașu

Dacă în primele două zile ale protestului au fost câteva mii de gălăţeni, iar în a treia seară au fost câteva sute, în această seară s-au adunat maxim 50 de manifestanţi. Ca şi aseară, sunt mai multe forţe de ordine decât gălăţeni care protestează. În marile oraşe din ţară, protestele continuă.

Vom actualiza ştirea în cazul în care, la Galaţi, nu vor renunţa şi aceşti câţiva manifestanţi.

La echinocţiul de primăvară, duminica s-a hotărat să ofere galăţenilor soare, cer senin şi multă poezie, la propriu. 21 Martie este ziua celebrării mondiale a poeziei, o bună oportunitate pentru promovarea unui proiect iniţiat de Centrul Cultural „Dunărea de Jos“, denumit  „Poezie la Dunăre“ - subiect despre care Monitorul de Galaţi a relatat în articolul „Galaţi: 30 de poeme inscripţionate pe asfaltul de pe faleza inferioară, de Ziua Mondială a Poeziei“.

În 1991, la Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură, în Paris, s-a hotărat că „poezia este importantă pentru omenire, aceasta fiind una dintre cele mai preţuite forme ale umanităţii de exprimare şi identitate lingvistică şi culturală“. Audrey Azoulay, de la UNESCO, spunea cu ocazia acestei sărbatori, că „poezia are o putere inegalabilă; aceea de a ne scutura viaţa de zi cu zi şi de a ne reaminti frumuseţea a ceea ce ne înconjoară şi rezistenţa spiritului uman“.

De dimineaţă, trecătorii au putut vedea 30 de poeme desenate pe asfalt (vezi foto în galeria de imagini ↓) şi s-au putut integra unui spaţiu acordat întâlnirii între apă, cer şi emoţie artistică. Au fost prezenţi organizatorii evenimentului, poeta Florina Zaharia, directorul Centrului Cultural, Viorel Sandu, poeţii Adi Secară, Marius Grama, Victor Cilincă, Luminiţa Potîrniche.

„Acest proiect cultural  de «street art», care aduce poezia în mijlocul oamenilor, este continuatorul excelentei serii «Cartesenţe» a Florinei Zaharia, un mijloc prin care se demonstrează că arta permite întregii societăţi să-şi găsească şi să-şi afirme identitatea, într-un dialog cu teme de actualitate ca non-violenţa şi toleranţa“, ne-a declarat poetul şi scriitorul Adi Secară. Victor Cilincă vede în acest eveniment „unicitatea sa şi faptul că oamenii se pot ridica peste obsesiile materiale“.

Printre autorii poemelor oferite cu generozitate sunt  gălăţenii Angela Ribinciuc, Simona Toma, Victor Cilincă, Stela Iorga, Luminiţa Potîrniche, Denisa Lepădatu, Angela Baciu, Alina Cheşcă, Adi Secară, Marius Grama, Leonard Matei, Dan Manole, Viorel Dinescu, Vali Crăciun, Alina Simona Dragomir, Dana Potorac, Sterian Vicol, timişorenii Robert Şerban, Nicoleta Papp, Ana Puşcaşu, Alexandru Potcoavă, Adrian Bodnaru, ieşeanul Lucian Vasiliu, bucureştenii Bogdan O. Popescu, Dan Mircea Cipariu, Peter Sragher, Andrei Novac, constănţeanca Iulia Pană şi tecuceanca Eleonora Stamate.

Au colaborat la proiect alături de Centrul Cultural Dunărea de Jos, Consiliul Judeţean Galaţi şi Asociaţia „Timişoara 2021 - Capitală Europeană a Culturii“.

Autor Cornel GINGĂRAŞU

Un glumeţ spunea odată că „nimic mai fascinant decât munca; atunci când văd pe cineva muncind, pot să privesc ore în şir...”. Şi cu adevărat pasionant este să vezi artiştii la lucru, pictorii în faţa şevaletului, sculptorii cioplind sau actorii în timpul repetițiilor. Noi am avut privilegiul să asistăm la repetiţia generală a unui spectacol cu nume complicat: „Uluitoarele numere de singurătate ale lui Edward Gant“.

Pe scenă apar actorii, Cristian Gheorghe, Oana Mogoș, Ionuț Moldoveanu și Vlad Volf, trupă condusă regizoral de Dragoș Alexandru Mușoiu, scenografia fiind semnată de Andreea Simona Negrilă, iar coloana sonoră compusă de Eugen Dan Drăgoi. Sala mare a Teatrului Dramatic era deschisă numai pentru câţiva studenţi de la Facultatea de teatru veniţi să vadă profesioniștii la lucru.

Regizorul tehnic, Lică Dănila a declarat că este un spectacol "chinuit", adică în jargonul oamenilor de teatru, un montaj cu recuzită deosebită și complexă, atunci când au jucat la Teatrul Bulandra din Bucureşti, gazdele fiind obligate la modificări ale spaţiului pentru a permite evoluţia scenografică. Cerându-i o părere personală despre piesa scrisă de dramaturgul scoţian Anthony Nielsen, domnul Lică Danilă a spus că „este ca un vin bun, îţi place, dar te şi ameţeste“.

Anthony Nielsen, cel care şi-a început cariera cu o exmatriculare pentru indisciplină de la Colegiul regal de artă, a clădit piesa de teatru pe un manuscris din 1881, făurind un text îndrăzneț și plin de compasiune. „Uluitoarele numere de singurătate ale lui Edward Gant“ reprezintă o explorare ciudată și frumoasă a performanței și a interpreților, a tristeții, a mortalității și a mirării. Aici ne reaminteşte de un puternic curent popular din secolul trecut care a continuat până prin anii ’70, adica "the freak show", spectacolul "curiozităţilor umane", cu trupe itinerante care prezentau exponate umane diforme, groteşti, unice, în definitiv, o lume tristă şi solitară.

Edward Gant își trage inspirația din teatrul victorian cu pasiunea pentru intensificare, manifestări de emoție, dragoste de iluzie și pantomimă, o distracție in spectacolul ciudat. Şi totuşi autorul deturnează umorul ciudat spre un final umanist-tragic, în căutarea iubirii și respingerea vieţii fără emoţii. Textul a propulsat un spectacol pe care dramaticul gălăţean îl încadrează magistral într-o poveste plină de realism magic şi comedie neagră. Cei patru actori trec prin game complexe de interpretare: Cristian Gheorghe este "showman"-ul, poet, soldat, explorator al sufletelor, Ionuţ Moldoveanu, îndrăgostit naiv sau ipocrit, Oana Mogoş, tandră şi sensibilă, iar Vlad Volf, argonaut ditirambic.

Autor Cornel Gingărașu

VEZI FOTO în Galeria de imagini de mai jos! ↓↓↓

Data de 8 Martie nu a fost aleasă întâmplător pentru vernisajul expoziţiei "Eroinele", celebrare a puterii și curajului feminin. Pe simezele muzeului gălaţean au fost expuse 50 de postere care ilustrează 50 de personaje feminine exemplare din istoria României şi Cehiei, portrete ilustre istorice, culturale sau sociale. Această expoziţie este legată şi de alte evenimente importante, adică 100 de ani de la promulgarea legii care oferea femeilor drept de vot în Cehia şi 100  ani de existenţă a României moderne.

Expoziţia este rezultatul parteneriatului între Muzeul de Artă Vizuală Galaţi si Centrul (cultural) Ceh din Bucureşti, alături de "DeBasm - Asociaţia Scriitorilor pentru Copii şi Adolescenţi" din România şi Facultatea de Design şi Arte "Ladislav Sutnar". Grafica acestor lucrări aparţine tot unor femei, artiste din Romania şi din Cehia, printre care enumerăm: Maria Brudasca, Bilyana Velikova, Alina Pylaeva, Aksana Pratskevich, Livia Coloji, Vero Neacşu, Maria Surducan.

Vernisajul a fost deschis de managerul muzeului, dr. Dan Basarab Nanu, curatorul expoziţiei, Simona Biriş, şi invitatul de onoare, directorul Centrului Ceh din Bucureşti, Robin Ujfaluši. Bucuria acestei întâlniri cu istoria şi arta a fost îmbogaţită de multe cuvinte frumoase și urări pentru doamne şi domnişoare, apoi de un mare buchet de ghiocei oferit de gazde. Actorul Vlad Vasiliu a deschis cărţile cu poeme si a oferit rime meşteşugite.

După discursurile festive a urmat o foarte placută discuţie cu distinsul director al Centrului Ceh. Acesta a dovedit o neaşteptată cunoaştere a limbii române şi multă apreciere pentru ţara noastră. Întrebat cum de vorbeşte atât de bine româneşte, acesta a mărturisit că primele cuvinte au venit de la sine, căci este însurat cu o româncă.

Unul din principalele subiecte a fost feminismul în istorie, doamna Simona Biriş, curatorul expoziţiei, declarând că este "foarte mândra de această expoziţie care aduce omagiu unor femei care au sfidat normele închistate, contribuind pline de indrăzneală în diferite domenii majore".

Pentru prezenţa sa la Galaţi, îi spunem prieteneşte domnului director Robin Ujfaluši: Děkuji, pane řediteli! (n.r. trad. ro. - Mulţumesc, domnule director!)

Autor Cornel Gingărașu

Vezi FOTO în Galeria de imagini de mai jos! ↓↓↓

103 echipe au candidat pentru a-şi asigura un loc la „Balkan Voices International Tournament“, o competitie dedicată tinerilor liceeni din statele balcanice, care sunt parte a mişcării de debate şi public speaking din ţara lor. În urma evaluării aplicaţiilor, în care echipele candidate şi-au expus argumentele pentru care doresc să participe la competiţie şi pentru care vocea lor ar merita să se facă auzită, echipa Colegiului Naţional „Alexandru Ioan Cuza“ a primit invitaţia de a concura alături de alţi tineri din regiunea balcanică la a treia ediţie a acestei competiţii organizată de Bulgaria, în perioada 26-28 martie 2021. Pe lângă competiţia propriu-zisă, evenimentul va include şi o serie de workshopuri, traininguri pentru instructori şi arbitri, activităţi de socializare ale tinerilor din diferite ţări precum şi activităţi tip conferinţă care să identifice pasiunile, problemele şi obiectivele de viitor ale tinerilor.

Echipa Colegiului „Alexandru Ioan Cuza“ va fi formată din patru eleve: Cristiana Gălăţeanu şi Adelina Săvinuţă (clasa a X-a), Iustina Vătafu şi Andreea Nicky Răileanu (clasa a IX-a) şi va fi coordonată de prof. Maria-Isabela Miron, instructorul Clubului de dezbateri al Colegiului. „Consider că aceste competiţii reprezintă o ocazie extraordinară pentru elevii noştri, de a cunoaşte tineri din alte state care au aceleaşi preocupări, aceleaşi visuri şi cu siguranţă, aceleaşi temeri. Încerc întotdeauna să-mi învăţ elevii că vocea lor trebuie să conteze, că trebuie să înveţe să-şi expună punctul de vedere, că atitudinea poate face diferenţa. Teama de a vorbi în public, de a discuta despre problemele noastre, ale tuturor reprezintă o problemă chiar şi pentru adulti. Faptul că elevele mele şi-au asumat să facă acest lucru în faţa unor juraţi, în limba engleză, la un eveniment internaţional, mă face să fiu şi mai mândră de ele şi am convingerea că vor reprezenta cu cinste Colegiul Cuza şi România la această competitie. Avem nevoie să dăm voce tinerilor, avem nevoie să realizăm că propriile acţiuni, implicarea şi responsabilitatea fac parte din procesul de educaţie. Că puterea exemplului e cea care motivează care transformă şi la final construieşte. Într-o lume aflată în permanenţă schimbare suntem definiţi de alegerile noastre şi alegerile noastre devin parte din schimbarea pe care o dorim“, spune prof. Maria-Isabela Miron.

Martie 2021 readuce pe scena Teatrului de păpuşi „Gulliver“ un spectacol excelent, o adevărată superproducţie. „Pasărea măiastră“ este un „mixtum compositum“, în care colectivul teatrului gălăţean colaboreaza cu regizorul Ştefan Lupu, de la Teatrul Mic din Bucuresti, muzicianul Mihai Dobre de la trupa de muzică electronică „Șuie Paparude“, efectele digitale oferite de Hybrid Lab.

A rezultat o versiune post-modernistă, inspirată de basmul lui Petre Ispirescu, sub forma unui colaj de scene extrem de dinamice, dialoguri spumoase, muzică, dans şi multe momente comice, pentru ca totuşi să un uităm, este un teatru care se adresează in primul rând copiilor. Spectatorii mici vor fi încântaţi de viziunea ludică, presarată din plin de tâlcul arhaic al basmului românesc, binele şi iubirea fiind victorioase la sfârşitul unui lung şir de peripeţii, cu regi, prinţi, un vulpoi şmecher şi o graţioasă pasăre măiastră.

În acelasi timp, spectacolul aduce în actualitate acest mit strămoşesc. În mitologia românească, „Pasărea Măiastră“ este considerată regina păsărilor, mesagera zânelor. Ca orice fiinţa supranaturală înzestrată cu puteri magice, este destul de scumpă la vedere, frumuseţea ei unică şi lumina celestă pe care o răspândeşte încântând doar privirea celor cu adevărat privilegiaţi. Despre cântecul ei, care nu răsună decât în singurătate, se spune că ar întineri orice ascultător. Pasărea Măiastră, pasăre justiţiară, posedând o putere magică inepuizabilă, aparţine fantasticului, trăind izolat şi neexpunându-şi splendidul penaj multicolor decât foarte rar.

Echipa de actori care aduce pe scena acest spectacol revigorant este formată din Adina Ariton, Elena Anghel, Ciprian Braşoveanu, Andrei Ciugulea, Gina Geru, Elena Marin, Nicoleta Miru, Ramona Păuc, Eduard Şişu, Valeria Taban, Cosmin Cosma şi Vlad Volf.

Autor Cornel Gingăraşu

Vezi FOTO în Galeria de imagini de mai jos! ↓↓↓

Artista Susan Norris este specializată în sculptură omagială. Ultima ei lucrare onorează eforturile şi sacrificiile câinilor de lucru militari. Intitulată „Eroul meu, prietenul meu”, este o sculptură în bronz, de mărime naturală, a unui câine militar care poartă o inimă purpurie, jelind pierderea însoţitorului său uman. „Există dintotdeauna o afecţiune pentru animale, dar legătura dintre un câine militar şi partenerul său este la un alt nivel”, spune artista.

Această sculptură este menită să onoreze vitejia şi dedicarea unui câine de serviciu militar pentru conducătorul său uman, impresionând profund spectatorii. Sculptură va fi plasată la Veterans Memorial Park din Trophy Club, Texas, în interiorul metroplexului Dallas-Fort Worth. „E mişcător să vezi oamenii plângând la vederea sculpturii mele”, a adăugat Susan Norris despre reacţiile şi emoţiile venite din recunoştinţă.

„Câinii au devenit membri ai echipelor de cercetare, au servit în unităţile aeropurtate şi au fost transportaţi cu elicopterele atunci când era nevoie”, mai spune Susan Norris. Oamenii redescoperă continuu că tehnologia nu poate concura uşor cu simţurile canine şi alte abilităţi inerente şi realizează, de asemenea, loialitatea permanentă, nealterată de conflictele care evoluează în jurul lor.

Autor Cornel Gingăraşu

1 Martie aduce pe lângă febra mărţisorului şi un vernisaj. Este tradiţionalul "Salon de Primăvară" al membrilor Uniunii Artiştilor Plastici (UAP) - filiala din Galaţi.

Sala galeriei "Nicolae Mantu" găzduieşte pentru mai mult de 14 zile această bogată expoziţie ce reuneşte lucrări de pictură, sculptură, tehnici mixte, mozaic şi grafică, acestea fiind organizate în sistem "multilayer", după cum ne-a declarat sculptorul Eduard Costandache, care este şi membru în consiliul de conducere al filialei UAP Galaţi.

El a relevat diversitatea stilistică şi valoarea deosebită lucrărilor expuse. Artiştii plastici gălăţeni îşi promovează talentul, abordând tematica modernistă, abstracţiunea, explorează conceptual sau merg pe calea clasicului figurativ.

Discursurile de deschidere au fost din partea pictorului Gheorghe Andreescu, preşedinte de filială şi a doamnei Mariana Tomozei Cocoş, critic de artă.

Dintre expozanţi putem cita nume ca: Monica Turcu, Teodor Vişan, Sergiu Dumitrescu jr., Adrian Vădeanu, Marinela Simiraş, Ana Maria Cocoş, Bogdan Murariu, Roland Pangrati, Cornel Corcăcel.

Autor Cornel Gingăraşu

VEZI FOTO în Galeria de imagini de mai jos! ↓↓↓

Agenţia Galaţi a Băncii Naţionale a României (BNR) sărbătoreşte luna aceasta 140 de ani de funcţionare.

„Înfiinţarea Sucursalei Galaţi a Băncii Naţionale a României a fost stabilită prin legea de constituire a BNR, respectiv Legea pentru înfiinţarea unei bănci de scompt şi circulaţiune, publicată în Monitorul oficial nr. 90 din 17 aprilie 1880, care stipula la articolul 3 «Acum, imediat se vor înfiinţa sucursale la Iaşi, Galaţi, Brăila şi Craiova». Începerea funcţionării se va produce însă un an mai târziu, fapt evocat de cotidianul local Poşta din data de 15 martie 1881, care consemnează că: «Sucursala Băncei Naţionale din oraşul nostru va începe a funcţiona de luni 16/28 ale curentei în localul casei Calergi (Hotel Dacia)» după ce, în prealabil, acelaşi ziar anunţa în numărul din 5 martie 1881, la rubrica noutăţi: «Mai nou D. Borghetti s’a numit director Sucursalei Băncei Naţionale din Galaţi».

Activitatea Sucursalei Galaţi a demarat, aşadar, într-un local închiriat, având ca director pe Antoniu Borghetti «un bătrân fost comerciant şi mare industriaş», şi, încă de la început, au fost desfăşurate toate operaţiunile specifice Băncii Naţionale de la acea vreme, cele mai importante fiind scontarea efectelor de comerţ şi acordarea de împrumuturi. În afara operaţiunilor clasice de scontare şi acordarea de împrumuturi, la Sucursala Galaţi se derulau şi unele operaţiuni speciale care erau permise numai Administraţiei centrale şi sucursalelor cum erau: achiziţiile de trate şi remize (efecte comerciale exprimate în valută) şi scontul şi împrumuturile pe warante care erau derulate doar de Sucursalele Galaţi şi Brăila. Astfel, putem spune că, prin operaţiunile desfăşurate, Banca Naţională a României a avut o contribuţie semnificativă la dezvoltarea economiei locale din acea perioadă.

La scurt timp după începerea funcţionării în localul închiriat, avea să înceapă construirea unui sediu propriu, adecvat activităţii desfăşurate. Astfel, în perioada 1883 - 1885, a fost achiziţionat terenul pe care va fi construit actualul sediu, iar în luna martie 1885, directorul sucursalei Antoniu Borghetti, a solicitat Primăriei Galaţi autorizaţie de construire pentru clădirea ce urma să devină sediul sucursalei. Începerea lucrărilor de construire a sediului propriu s-a realizat în data de 17 iulie 1885, când cotidianul Galaţii anunţa începerea lucrărilor de edificare a sediului sucursalei: «Astăzi la ora 9 a.m. s’a pus pietra fundamentală la clădirea sucursalei băncei naţionale de Galaţi, în asistenţa d-lui director Borghetti. (...) Pergamentul cu inscripţiune a fost pus în pietra fundamentală de către d-şora fiica directorului băncei», lucrări care au fost finalizate un an mai târziu.

În final, putem afirma că fondarea unei instituţii de o asemenea anvergură a presupus eforturi materiale şi umane considerabile, acţiuni ferme, determinare şi consecvenţă din partea salariaţilor băncii, ale căror rezultate au fost remarcate la timpul lor, dar care se văd şi astăzi. Clădirea, actualul sediu al Agenţiei BNR Galaţi, a cărei construcţie a început cu 136 de ani în urmă, înfruntă şi astăzi timpul, fiind declarată monument de arhitectură, iar activitatea desfăşurată în interiorul edificiului nu a încetat de atunci niciodată“, povesteşte Isac Borş, directorul Agenţiei Galaţi a BNR.

Astăzi, activitatea Agenţiei Galaţi este subordonată obiectivului fundamental al Băncii Naţionale a României, respectiv asigurarea şi menţinerea stabilităţii preţurilor, fiind implicată în colectarea de date statistice necesare elaborării politicii monetare, statisticilor monetare şi financiare, statisticii balanţei de plăţi şi a poziţiei investiţionale internaţionale, dar desfăşoară şi alte tipuri de activităţi importante pentru societate, cum ar fi educaţie financiară destinată copiilor şi tinerilor, în cadrul proiectului «Să vorbim despre bani şi bănci», verificarea modului în care se realizează procesarea numerarului de către instituţiile de credit şi procesatorii de numerar etc.

Pagina 4 din 21