Marți, 03 Noiembrie 2015 00:00

Interesele geopolitice ale marilor puteri se numără printre cauzele principale ale fenomenului global anticorupţie

Scris de
Evaluaţi acest articol
(0 voturi)

Un fenomen anticorupţie pare că ia amploare la nivel global, pe fondul declinului economic, al competiţiilor politice interne sau sub influenţa unor puteri mai mari din exterior, care au propriile interese geopolitice, comentează agenţia de analiză Stratfor, care menţionează şi cazul României.

Tradiţia abuzului de puterea politică în scopuri personale datează din antichitate, ca şi dezbaterea dacă corupţia este un viciu cultural necesar în dezvoltarea unei ţări sau un cancer care ar trebui stârpit pentru ca o societate să progreseze. Un subiect mai puţin dezbătut, însă, este ce se află în spatele actualului curent anticorupţie.

În ultimul an, numeroase scandaluri au fost expuse, campanii anticorupţie au fost lansate, anchete aprofundate şi lideri înlăturaţi de la putere din cauza unor acuzaţii de corupţie. Gigantul petrolier Petrobras din Brazilia, acum cea mai îndatorată companie din lume, este în centrul celui mai mare scandal de corupţie din istoria ţării, zeci de afacerişti şi politicieni, inclusiv şefii celor două Cemere ale Parlamentului şi preşedintele Dilma Rousseff, fiind anchetaţi.

În Mexic, preşedintele Enrique Pena Nieto este în atenţia opiniei publice după ce a acordat contracte mari unor companii care i-au vândut case în condiţii favorabile şi după ce a anulat brusc un contract cu un consorţiu chinez din cauza acuzaţiilor de corupţie, precum şi după evadarea traficantului de droguri Joaquin "El Chapo" Guzman.

În Guatemala, o comisie de anchetă anticorupţie susţinută de SUA a forţat demisia preşedintelui Otto Perez Molina, iar în Honduras, o altă investigaţie anticorupţie condusă de SUA a doborât una dintre cele mai bogate şi mai influente familii din ţară.

La Zurich, o anchetă americano-elveţiană l-a înlăturat de la conducerea FIFA pe cel considerat cândva intangibil, Sepp Blatter, pentru acuzaţii de mită.

În România, premierul Victor Ponta abia îşi păstrează fotoliul, în timp ce este judecat pentru evaziune fiscală şi spălare de bani. Iar Guvernul moldovean deja fragil a fost înlăturat de protestele faţă de dispariţia a peste un miliard de dolari din sistemul bancar.

Preşedintele turc, Recep Tayyip Erdogan, recurge la toate pârghiile instituţionale posibile pentru a neutraliza acuzaţiile de corupţie formulate împotriva sa, a fiului său şi a unui grup de foşti miniştri, înaintea alegerilor de duminică.

Lista ar putea continua, dar tendinţa se poate distinge: la nivel global, într-o gamă largă de circumstanţe, pare că ia amploare un fenomen menit să expună şi să distrugă corupţia, comentează Stratfor, adăugând că întrebarea care se pune acum este "De ce?". Se poate presupune că lumea se curăţă şi că organizaţiile internaţionale de promovare a bunei guvernări şi reporterii de investigaţii, ajutaţi de reţelele de socializare, au mai mult succes în mobilizarea opiniei publice pentru a le cere mai mult liderilor săi. Dar nimic nu este atât de simplu. Chiar şi în cazurile menţionate, există diferenţe majore în ceea ce priveşte etapa de dezvoltare economică a ficărei ţări, climatul politic intern şi circumstanţele geopolitice, continuă analiştii.

La o examinare mai atentă, se poate observa că aceste acţiuni au loc pe fondul declinului economic, al competiţiei politice interne sau la încurajările unor puteri mai mari din exterior, care au propriile interese geopolitice, menţionează Stratfor.

Astfel, în perioade de dezvoltare economică, corupţia devine posibilă la cel mai înalt nivel, dar în condiţii economice mai dificile, competiţia economică va creşte, iar societatea civilă va fi mai conştientă de abuzurile puterii politice. Aşa s-a întâmplat de exemplu în Turcia, Brazilia şi Mexic, unde odată cu izbucnirea crizei financiare în 2008-2009, au fost expuse scandaluri majore, iar percepţia publicului asupra corupţiei la nivel înalt a crescut.

În alte cazuri, interesele unor puteri mai mari din exterior în state mai mici de la periferia lor pot influenţa eforturile anticorupţie mai mult decât ciclurile economice. În Ucraina, de exemplu, protestatarii care au îndurat frigul în Piaţa Independenţei pentru a-l înlătura de la putere pe preşedintele Viktor Ianukovici au fost motivaţi de acţiunile flagrante ale acestuia, dar nu ar fi reuşit probabil fără sprijinul unor agenţii de informaţii occidentale interesate să scoată Rusia din unul dintre cele mai sensibile puncte aflate la periferia sa.

În Republica Moldova, o coaliţie fragilă a partidelor proeuropene se confruntă cu furia protestatarilor, mulţi dintre ei susţinuţi de Rusia, din cauza unui scandal major de corupţie care ar putea oferi Moscovei un avantaj într-o altă zone de confruntare cu Occidentul, prin răsturnarea Guvernului.

Sprijinirea organizaţiilor anticorupţie se transformă într-un instrument util de politică externă pentru Washington. În România, un important aliat al Occidentului de la periferia fostei URSS, cunoscut pentru corupţia înrădăcinată, SUA au cooperat îndeaproape cu serviciul român de informaţii pentru a consolida Direcţia Naţională Anticorupţie. Contrar tuturor aşteptărilor, DNA a reuşit să înlăture mai mulţi oficiali de rang înalt şi să lase politicieni fără imunitate, iar în prezent încearcă să-l înlăture pe premierul în exerciţiu, scrie Stratfor. Din punctul de vedere al Occidentului, dacă România este mai stabilă politic şi mai favorabilă investiţiilor străine, va deveni mai imună la influenţa Rusiei şi va sta mai confortabil în tabăra occidentală.

Examinarea factorilor care stimulează corupţia şi a forţelor care contracarează abuzul de putere politică în scopuri personale nu va oferi o explicaţie simplă sau unică. În unele cazuri, iniţiativele anticorupţie sunt ceva mai mult decât o campanie politică, evaporându-se în câţiva ani, în alte cazuri, corupţia este atât de răspândită încât schimbările economice şi politice au un impact redus. Dar o tendinţă mai puţin cunoscută, aflată în creştere, arată cum ţările care stau în umbra unor puteri mai mari pot fi manevrate prin anchete şi proteste anticorupţie către interese geopolitice mai ample, conchide Stratfor.

Lasă un comentariu