"În primii 500 de romi repatriaţi, nu a fost niciun infractor. Este clar că efortul nostru este să nu afectăm relaţia cu Franţa, avem parteneriat strategic. Nu le dau dreptate guvernanţilor francezi. Dar nu putem pune responsabilitatea numai la guvernul francez. Cea mai mare responsabilitate este chiar la romi. Fiecare este responsabil pentru soarta lui", a declarat preşedintele Traian Băsescu, la postul public de televiziune. În România, explică şeful statului, romii au locuri rezervate, inclusiv la facultăţi, fiind depuse eforturi pentru a-i integra, însă, "într-o Europă civilizată", fiecare este responsabil pentru soarta lui.
"Nimeni nu-i opreşte ca, în loc să-şi trimită copiii la cerşit, să-i trimită la şcoală. Dimpotrivă, statul român le-a creat condiţii. Ori, aici, eu nu sunt adeptul populismului. O spun şi eu, guvernul francez cred că acţionează în afara condiţiilor unui stat european, noi poate nu am făcut suficient, dar primul care este responsabil de soarta lui este cetăţeanul", a explicat preşedintele.
În ceea ce priveşte responsabilizarea pe plan intern a romilor, Băsescu a spus că există o problemă generală de înţelegere a acestei situaţii, inclusiv din partea europenilor, adeseori integrarea confundându-se cu asimiliarea. În acest context, Băsescu a vorbit despre o categorie aparte de "ţigani", pe lângă "căldărari" şi "cei cu pălării", referindu-se la "ţiganii nomazi". "Este o parte a culturii lor, deplasarea dintr-un loc în altul. Avem inteligenţa să găsim o formulă prin care să nu-i obligăm să stea într-un loc? Că nu vor sta", a spus preşedintele.
"Cred că ar trebui să găsim nişte formule pentru romii nomazi, în care decât să încercăm să-i amăgim cu 300 de euro, cum păţesc acum cu guvernul francez, poate că găsim o formulă să-i ajutăm să-şi cumpere rulote. Eu am văzut în Spania soluţionarea acestui tip de probleme", a încheiat Băsescu.

Grupul parlamentar al Alianţei PSD+PC a depus, săptămâna trecută, în plenul Camerei Deputaţilor moţiunea simplă privind agricultura. În textul moţiunii, semnate de 81 de deputaţi PSD+PC, se solicita ca "măsură extremă" demisia ministrului Agriculturii, la acea vreme Mihail Dumitru. Acesta a demisionat între timp, cu ocazia remanierii guvernamentale, locul său fiind luat de Valeriu Tabără. Chiar şi aşa, social-democraţii au anunţat luni că susţin în continuare moţiunea simplă pe Agricultură depusă împreună cu conservatorii, deşi ministrul de resort a fost remaniat.
PSD+PC mai solicita, printre altele, în textul moţiunii, acordarea unui buget de cel puţin un miliard de lei prin rectificare Ministerului Agriculturii, pentru a plăti de urgenţă datoriile restante către fermieri, înainte de 20 septembrie, asigurarea demersului politic în rândul parlamentarilor puterii şi ai Guvernului pentru introducerea în regim de urgenţă a Legii Camerelor Agricole.
De asemenea, se solicita ca Ministerul Agriculturii să nu se mai opună votului în plen a Legii 45 privind cercetarea agricolă, să facă publice programe de apărare şi gospodărire a apelor în vederea prevenirii inundaţiilor pe terenurile agricole şi în localităţi şi să fie abrogată hotărârea de Guvern privind măsurile de reorganizare a Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură şi a Agenţiei Domeniilor Statului.
Semnatarii moţiunii susţin că măsura de reducere a accizei la motorină, dar şi Legea creditului agricol nu sunt funcţionale, iar legea calamităţilor, deşi a fost abrogată, nu a fost înlocuită de un alt act normativ care să permită despăgubirea fermierilor asiguraţi.

Potrivit Hurriyet Daily News, amiralul american a fost întrebat de jurnalişti despre planurile SUA de a instala o staţie radar în Turcia, ca parte a scutului antirachetă destinat să apere sudul Europei de o eventuală ameninţare iraniană. "NATO crede că această arhitectură de apărare antirachetă este un element foarte important care trebuie implementat şi care trebuie să evolueze cu timpul", a răspuns amiralul. El a precizat că au fost discuţii în cadrul NATO pentru a include Turcia, Bulgaria şi România ca părţi ale acestei arhitecturi de apărare antirachetă adaptivă în etape şi pentru a vedea dacă există sprijin pentru instalaţiile şi echipamentele acestei arhitecturi globale. "Aceste discuţii continuă", a mai spus Mullen, precizând totuşi că subiectul nu a fost abordat în covorbirile avute vineri şi sâmbătă la Ankara.
România a început deja în urmă cu câteva luni negocierile cu Statele Unite pentru amplasarea unor baterii de interceptori tereştri în cadrul scutului antirachetă, în timp ce Bulgaria şi-a exprimat la rândul ei dorinţa de a se alătura scutului antirachetă. Preşedintele Traian Băsescu spunea miercuri, la reuniunea anuală a diplomaţiei române, că acordul privind scutul antirachetă ar trebui finalizat până la summitul NATO de la Lisabona (din noiembrie), unde România "ar trebui să insiste ca scutul antirachetă să devină o realitate NATO, nu numai a relaţiilor bilaterale, spre exemplu, SUA-România".
Turcia are însă dezacorduri cu Statele Unite în ceea ce priveşte abordarea faţă de Iran, insistând asupra unei soluţii diplomatice în privinţa controversatului program nuclear al Teheranului, în timp ce Washingtonul este în favoarea sancţiunilor. Potrivit presei israeliene, vizita amiralului Mike Mullen în Turcia a urmărit să ceară Ankarei să dea o mână de ajutor comunităţii internaţionale pentru a împiedica ambiţiile nucleare ale Iranului.
SUA au nevoie de sprijinul militar al Turciei, ţară care se învecinează cu Irakul şi Iranul şi care are 1.700 de soldaţi trimişi în Afganistan. Mullen a lăudat, de altfel, contribuţia Turciei în Afganistan, însă a negat că a venit la Ankara pentru a cere şi mai multe trupe. El a negat, de asemenea, speculaţiile potrivit cărora a venit la Ankara pentru a-i cere să permită evacuarea via Turcia a echipamentului militar greu desfăşurat de Statele Unite în Irak.
Şi Financial Times scrie că vizita lui Mullen este destinată atenuării diferendelor apărute în relaţia SUA-Turcia, mai ales după ce Turcia a întrerupt cooperarea militară cu Israelul şi s-a opus, în iunie, la ONU sancţiunilor împotriva Iranului, ceea ce a dezamăgit administraţia americană şi a nemulţumit mai mulţi membri ai Congresului.
Luna trecută, preşedintele Barack Obama i-a transmis premierului Reçep Tayyip Erdogan că Anakara păstrează şanse mici de a mai achiziţiona armele americane pe care şi le doreşte, dacă nu îşi schimbă poziţia în privinţa Israelului şi Iranului. Postul de ambasador al Statelor Unite la Ankara este vacant, după ce Senatul a amânat confirmarea numirii lui Francis Joseph Ricciardone, considerat un candidat "prea blând", incapabil de a pune presiune asupra guvernului turc.

"Comisia aşteaptă informaţii detaliate de la autorităţile franceze pentru a vedea dacă şi în ce măsură măsurile de siguranţă cerute de directiva privind libera circulaţie au fost aplicate în recentele cazuri', se menţionează în document.
Raportul de 25 de pagini, semnat de comisarii europeni Reding (justiţie, drepturi fundamentale şi cetăţenie), Malmstrom (afaceri interne) şi Andor (ocuparea forţei de muncă şi incluziune socială), cere o 'clarificare' deplină asupra repatrierilor operate de autorităţile franceze, măsuri în cadrul cărora fiecare adult a primit 300 de euro şi fiecare copil 100 de euro.
"Simplul fapt că o sumă unică este plătită unor cetăţeni UE în cazul revenirii (în ţările de origine) nu este suficient pentru a considera că aceste repatrieri depăşesc principiile liberei circulaţii în Uniunea Europeană', se menţionează în raport.
În calitate de cetăţeni ai UE, etnicii romi pot fi expulzaţi numai în urma primirii unei decizii 'scrise, deplin justificate şi deschise apelului' şi trebuie să li se acorde cel puţin o lună pentru a pleca. De asemenea, Comisia subliniază că legislaţia UE nu permite "expulzări colective' chiar dacă cei vizaţi au depăşit perioada de 3 luni în care pot staţiona într-un stat membru fără a trebui să se înregistreze la autorităţile locale.
Expulzările de etnici romi din Franţa şi dezafectarea taberelor de nomazi au început în luna august. Până la finalul lunii, autorităţile franceze au evacuat 128 de astfel de aşezări şi au repatriat 979 de cetăţeni români şi bulgari.
Atitudinea CE în acest caz a fost salutată de unii eurodeputaţi. 'Sunt mulţumită să văd că aceasta este una din rarele ocazii în care Comisia îşi face treaba în ce priveşte consolidarea normelor UE. În alte cazuri de încălcare a drepturilor fundamentale, Comisia a ezitat să intervină', a spus eurodeputata olandeză Sophie in't Veld, vicepreşedinte al Alianţei Liberalilor şi Democraţilor pentru Europa (ALDE).
Rămâne de văzut care va fi poziţia Popularilor Europeni (PPE) în acest dosar, în condiţiile în care săptămâna viitoare Parlamentul European va dezbate şi supune la vot o rezoluţie care ar urma să critice acţiunile guvernului francez. În cazul adoptării ei, rezoluţia ar trimite un semnal politic indirect cu privire la măsurile promovate de preşedintele francez Nicolas Sarkozy.

Anual, 4 milioane de copii mor în primele 28 de zile de la naştere! Deşi ţările din lumea a treia sunt cele mai afectate de mortalitatea maternă şi infantilă, nici Romania nu se situează prea bine la acest capitol. Potrivit datelor oferite de către reprezentanţii Institutului Naţional de Statistică, în ţara noastră, la 100.000 de nou născuţi, 14 femei mor la naştere.
De asemenea, in 2009 au murit 2.250 de copii cu varsta cuprinsa intre 0 si 1 an. Este vorba despre o rata de 10,1‰, adica la 1000 nou nascuti exista un numar de 10 decese la nastere.
Cauzele mortalitatii materne si infantile sunt variate, insa ultimul studiu, realizat in 2007, in tara noastra, de catre Organizatia Mondiala a Sanatatii, pe tema mortalitatii infantile, aduce in prim plan principalele cinci cauze de mortalitate a bebelusilor in Romania.
"In 2007 s-a inregistrat un numar de 2574 de decese in randul nou nascutilor. Este vorba despre 1476 baieti si 1098 fete. Aceste decese, inregistrate in primul an de viata, au avut multiple cauze printre care cele mai frecvente au fost: afectiunile cu origine in perioada perinatala, afectiuni ale sistemului respirator, pneumonia, anomaliile congenitale, hypoxia si asfixierea la nastere si anomaliile congenitale ale inimii si sistemului circulator, arata studiul OMS", a declarat prof. Dr. Radu Vladareanu, Seful Clinicii de Obstetrica Ginecologie Elias, membru al Boardului WAPM.

Autorităţile bulgare au intensificat controalele rutiere, strângând în august 275.000 de leva din amendarea şoferilor autovehiculelor înmatriculate în străinătate, cei mai mulţi contravenienţi fiind turci, urmaţi de români, a anunţat Ministerul Transporturilor, citat de Sofia Echo.
Controalele au vizat 3.900 de vehicule şi s-au soldat cu 230 de amenzi, a căror valoare cumulată este de 275.000 de leva (peste 130.000 de euro). Cei mai numeroşi contravenienţi au fost turcii, cu 102 încălcări ale codului rutier, urmaţi de români, cu 40 de sancţiuni. Într-o campanie separată, autorităţile bulgare au verificat autovehiculele pentru a se asigura că firmele nu efectuează transporturi fără să plătească taxele corespunzătoare. Acestea au identificat 520 de astfel de infracţiuni, care vor fi urmate de amenzi şi plata obligatorie a taxelor omise.

Cercetători europeni din mai multe state au găsit remedii pentru vindecarea mai rapidă a arsurilor. UE a finanţat proiectul WOUNDMONITOR, ale cărui rezultate vor putea diminua numărul deceselor provenite din incendii – peste 400 înregistrate anual în spaţiul UE.

Proiectul WOUNDMONITOR, în valoare de 1,67 milioane de euro, a fost finanţat de UE, din fondurile destinate cercetării, ca urmare a numărului mare de decese cauzate de incendii înregistrat anual, la nivel european - peste 400 de persoane. Finanţarea proiectului a dus la crearea unui mic dispozitiv ce poate recunoaşte tipul de bacterii în doar câteva minute, prin identificarea
cantităţilor infime de gaz produs de aceste bacterii. În cadrul acestui proiect au colaborat cercetători din Germania, Italia, Lituania si Regatul Unit. Astfel, medicii vor putea identifica mai rapid bacteriile sau ciupercile dăunătoare prezente în leziunile victimelor, care pot provoca infecţii; vor putea stabili mai repede diagnosticul şi va fi grăbit cu mai multe zile procesul de vindecare. Identificarea bacteriilor care cauzeaza infecţiile s-a stabilit până în prezent prin teste microbiologice care durau câteva zile.
Cu cât diagnosticarea infecţiilor este mai rapidă, pacienţii pot fi trataţi mai rapid, ca urmare se vor reduce costurile de spitalizare. Neelie Kroes, vicepreşedintele Comisiei pentru agenda digitală, a declarat: „În fiecare vară vedem imagini cu oameni grav raniţi în incendiile care izbucnesc în gospodării sau în păduri. Datorită sprijinului financiar al UE, tehnologia dezvoltată de WOUNDMONITOR va reduce timpul de diagnosticare şi va ajuta medicii să prescrie mai rapid tratamentul corespunzator.”
Majoritatea accidentelor de acest fel din spaţiul UE au loc acasă ori la locul de muncă, şi afectează în special batrâni şi copii. Stabilirea unui diagnostic timpuriu şi tratarea la timp a infecţiilor este critică pentru pacienţii cu arsuri. În ciuda progreselor realizate de medicina modernă, identificarea bacteriilor prezente în arsuri prin intermediul testelor microbiologice poate dura pâna la trei zile. Medicii pot decide tratamentul corespunzator abia după identificare. Instrumentul creat de cercetători poate identifica tipurile de bacterii pornind de la cantităţile infime de gaze volatile pe care acestea le emit şi care pot fi recunoscute olfactiv. Experţii au identificat mai întâi trei tipuri majore de bacterii, stafilococi, streptococi şi bacilul piocianic (pseudomonas), care provoaca aproximativ 80% din infecţiile depistate în arsuri. Apoi, au identificat substanţele chimice volatile emise de bacterii în momentul multiplicării. Cu ajutorul acestor informaţii, echipa de cercetare a proiectat un instrument (de marimea aproximativă a unei coli A4) care conţine opt senzori de gaze. Profilul reacţiilor senzorilor corespunde caracteristicilor substanţelor chimice prezente, care servesc la identificarea bacteriilor. Acest instrument complex, dar foarte compact, a fost testat într-un spital din Manchester (Regatul Unit) şi într-un spital regional din Kaunas (Lituania). Rezultatele au fost foarte satisfacatoare, iar cercetătorii au realizat o evaluare pozitivă a nivelului de risc al instrumentului. Mai multe societăţi comerciale vor să producă instrumentul WOUNDMONITOR. În prezent au loc negocieri pentru autorizarea utilizării acestuia în scopuri comerciale.
Centrul Europe Direct, din cadrul Consiliului Judeţului Galaţi, oferă sursa acestui subict pentru cei care doresc să îl aprofundeze: www.ec.europa.eu

În cadrul anchetei de conjunctură din luna august, managerii din industria prelucrătoare preconizează, pentru următoarele trei luni, o relativă stabilitate a volumului producţiei (sold conjunctural -5%), se arată într-un comunicat al Institutului Naţional de Statistică (INS). În acelaşi timp, numărul de salariaţi va scădea, soldul conjunctural fiind de -16% pe total industrie prelucrătoare (-23% la întreprinderile foarte mari, cu 500 salariaţi şi peste). Reduceri mari de personal sunt preconizate în sectorul de fabricare a produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea ţiţeiului, metalurgie şi fabricarea altor mijloace de transport (solduri conjuncturale -46%, -45% şi respectiv -32%).
Pentru preţurile produselor industriale, se prognozează o creştere moderată a acestora în următoarele trei luni (sold conjunctural +11%).
În activitatea de construcţii se va înregistra, în august-octombrie, o scădere moderată a volumului producţiei (sold conjunctural -11%) şi o scădere a stocului de contracte şi comenzi (sold conjunctural -18%).
Managerii estimează o reducere a numărului de salariaţi (sold conjunctural -16%), această tendinţă fiind dată în special de întreprinderile mici, cu mai puţin de 50 salariaţi, în timp ce preţurile lucrărilor de construcţii vor creşte moderat (sold conjunctural +9%).
Pentru comerţul cu amănuntul se preconizează o diminuare a activităţii economice pentru următoarele trei luni (sold conjunctural -14%), volumul total al vânzărilor de mărfuri şi cel al comenzilor adresate de către unităţile comerciale furnizorilor de mărfuri vor avea o tendinţă de scădere (sold conjunctural -13%, respectiv -16%). De asemenea, angajatorii prognozează pentru următoarele trei luni o scădere moderată a numărului de salariaţi din acest sector (sold conjunctural -6%), dar şi o creştere a preţurilor de vânzare cu amănuntul (sold conjunctural +35%).
Conform estimărilor din luna august 2010, cererea de servicii (cifra de afaceri) va cunoaşte relativă stabilitate (sold conjunctural -5%). În acest sector se estimează, pentru august-octombrie, scădere moderată a numărului de salariaţi (sold conjunctural -13%). Această tendinţă este dată în special de întreprinderile mari, cu 250-499 de salariaţi şi (sold conjunctural -20%).
Conform opiniei managerilor, preţurile de vânzare sau de facturare a prestaţiilor vor avea o tendinţă de creştere moderată (sold conjunctural +8%).

Cea mai mare parte a românilor, 85%, au declarat că tind să nu aibă încredere în guver n, care se bucură de aprecierea a numai 12% dintre cetăţeni. Dintre participanţii la sondaj, 3% nu s-au pronunţat pe acest subiect. Rata neîncrederii este cea mai mare din Uniunea Europeană (UE), la egalitate cu cea din Letonia. Doar 7% dintre români spun că situaţia economică este bună, în timp ce 2% dintre participanţii la sondaj au răspuns că nu ştiu.
Totodată, procentajul de 42% al românilor care consideră că guvernul este instituţia care dispune de pârghiile necesare pentru a combate efectele crizei este cel mai ridicat din UE. Un sfert dintre românii chestionaţi au afirmat că UE este cea mai capabilă organizaţie să rezolve efectele crizei economice şi financiare, 5% văd în acest rol Statele Unite, 9% organizaţia G20, iar 6% Fondul Monetar Internaţional. Unul din 100 de români crede că situaţia ar trebui rezolvată de alte organizaţii, 3% consideră că nicio instituţie nu poate îndeplini această sarcină, iar 10% au afirmat că nu ştiu. Mai mult de jumătate dintre români (53%) consideră că situaţia economică este foarte rea, comparativ cu media de 28% din UE, 38% au spus că este rea, în timp ce dintre cei optimişti doar 1% susţin că starea actuală a economiei este foarte bună. Doar 6 % dintre români cred că economia este într-o stare bună, sub media de 21% din UE.
Românii au o opinie mai bună în cazul UE, 35% din respondenţi judecând pozitiv starea economică a spaţiului comunitar, peste media de 22% din UE, în timp ce 44% au o părere proastă, sub nivelul de 70% înregistrat la nivelul Uniunii. Procentajul românilor care au răspuns nu ştiu la această întrebare a fost de 17%.
În privinţa economiei globale, 28% dintre românii consultaţi consideră că aceasta este într-o situaţie bună, iar 52% că este proastă. Peste 60% dintre cetăţenii români incluşi în sondaj anticipează o înrăutăţire a situaţiei economice a ţării pe o perioadă de 12 luni, în timp ce 23% se aşteaptă la stagnare, iar 11% la o evoluţie pozitivă. Restul de 5% au răspuns la întrebare cu nu ştiu. În privinţa şomajului la nivel naţional, 94% dintre români consideră că situaţia este proastă, peste media de 83% la nivelul UE. Românii se numără printre cei mai pesimişti europeni după greci în privinţa evoluţiei şomajului pe o perioadă de 12 luni, 62% anticipând o înrăutăţire, peste media de 38% a UE. Unul din zece români consideră că situaţia şomajului se va îmbunătăţi, 22% se aşteaptă la o stagnare, iar 6% au răspuns că nu ştiu.
Cetăţenii români tind să aibă încredere în UE, în această situaţie aflându-se 56% din participanţii la sondaj, în timp ce 34% au o percepţie negativă. Unul din zece români nu ştie dacă UE prezintă sau nu încredere.
Aproape două treimi dintre români sunt de acord ca reformele care vor îmbunătăţi situaţia pentru generaţiile următoare să fie implementate în prezent, chiar dacă necesită sacrificii, 23% nu sunt de acord, iar restul de 15% nu ştiu. Totodată, 70% dintre români apreciază că ţara are nevoie de noi reforme , doar 14% considerând că situaţia actuală este adecvată. Restul de 16% au afirmat că nu ştiu dacă sunt necesare noi reforme. Mai mult de jumătate dintre români (56%) afirmă că deficitul bugetar şi îndatorarea ţării trebuie reduse fără întârziere, 19% nu sunt de acord, iar un sfert nu ştiu. Totuşi, jumătate dintre respondenţi susţin creşterea deficitului bugetar într-o perioadă de criză pentru crearea de locuri de muncă, 17% nu susţin o astfel de politică. O treime dintre români au răspuns că nu ştiu care dintre cele două variante ar trebui adoptată.
Şapte din zece români consideră că o cooperare mai bună între statele membre UE ar fi eficientă pentru reducerea efectelor crizei, 12% au o opinie contrară, în timp ce restul de 18% au afirmat că nu ştiu.
Sondajul, care este realizat de două ori pe an, în primăvară şi în toamnă, a inclus răspunsurile a 1.020 de cetăţeni români, chestionaţi în perioada 7 mai - 19 mai.

"Nu există statistici privind delincvenţa pe comunitate, dar există statistici pe naţionalitate şi observ de exemplu că, la Paris, delincvenţa (persoanelor de) naţionalitate română a crescut anul trecut cu 138 la sută", a declarat ministrul de Interne, Brice Hortefeux, la postul de radio RTL.
Potrivit unui "studiu al serviciilor de poliţie", faptele de delincvenţă comise de români la Paris au crescut cu 138 la sută în 2009, la 3.151 de fapte, faţă de 1.323 în 2008. În primele şase luni ale anului 2010, această delincvenţă a crescut cu 51,1 la sută în raport cu primele şase luni ale lui 2008, iar 49 la sută dintre faptele de delincvenţă comise de români aparţin minorilor. Dintre cele 92.148 de persoane acuzate de fapte de delincvenţă între ianuarie şi iunie 2010 în aglomeraţia pariziană, 3.294 sunt de naţionalitate română, adică 3,6 la sută. Referitor la minori, există 1.197 de români între cei 17.973 de minori acuzaţi, adică 6,6 la sută, potrivit studiului poliţiei. În ceea ce priveşte atingerea adusă bunurilor, 3.493 de persoane acuzate sunt de naţionalitate română, dintr-un total de 25.590, ceea ce înseamnă 13,65 la sută. În privinţa minorilor, 1.095 sunt de naţionalitate română din totalul de 9.055, adică 12,09 la sută, iar la Paris proporţia urcă la 23 la sută.
Acest studiu, care priveşte doar aglomeraţia pariziană, nu permite o comparaţie între această delincvenţă şi cea a cetăţenilor altor ţări.
Nicolas Sarkozy anunţase la 30 iulie că taberele ilegale de romi din Franţa vor fi desfiinţate şi ocupanţii lor trimişi în România şi Bulgaria. El adăugase că unor infractori de origine străină le va fi retrasă cetăţenia franceză. Franţa a repatriat peste 8.300 de români şi bulgari în ţara lor, începând din 1 ianuarie, şi rămâne hotărâtă să continue această politică, în pofida criticilor. Aproximativ 15.000 de romi din state est-europene trăiesc în Franţa, unde ei beneficiază de regulile liberei circulaţii în cadrul UE, dar deseori ei locuiesc în tabere improvizate. După trei luni petrecute în Franţa, fără domiciliu sau surse de venit, ei ajung într-o situaţie de ilegalitate şi devin expulzabili.

Majoritatea francezilor aprobă expulzarea romilor către ţările lor de origine

Majoritatea francezilor (48 la sută) sunt de acord cu expulzarea romilor către ţările lor de origine, potrivit unui sondaj realizat de institutul CSA şi publicat joi de Le Parisien, în ediţia electronică. Dintre cei chestionaţi, 42 la sută se opun aceste măsuri, iar 10 la sută nu s-au pronunţat.
Acest subiect provoacă un important clivaj dreapta-stânga. Astfel, simpatizanţii dreptei (70 la sută) şi ai extremei drepte (83 la sută) aprobă această măsură, în timp ce simpatizanţii stângii o resping în proporţie de 61 la sută (65 la sută susţinătorii PS şi 83 la sută cei ai PC). Sondajul a fost efectuat prin telefon la 24 şi 25 august, pe un eşantion naţional reprezentativ de 1.000 de persoane adulte.

Le Figaro: Romii sunt o problemă europeană

Dincolo de aspectul politic, problema romilor devine una umanitară, care depăşeşte Franţa sau România şi trebuie tratată la nivel european. Aceasta este părerea jurnaliştii francezi de la Le Figaro, care au mers în comuna Bărbuleşti, pentru a înţelege mai bine situaţia, chiar de la cei mai în măsură să o descrie - romii repatriaţi.
Deşi abia s-au întors în România, romii din Bărbuleşti abia aşteaptă să plece din nou în Franţa. Şi asta pentru că, spun ei, Franţa este singura lor şansă de supravieţuire. Autorităţile locale îi înţeleg perfect şi ştiu exact cine este vinovatul. "Nu au ce mânca, trăiesc de pe o zi pe alta. Din cauza asta pleacă. Dar ştiţi că toate astea se întâmplă din cauza guvernului român", le-a explicat gazetarilor francezi primarul din Bărbuleşti, Ion Cuţitaru.
Mizeria domină în Bărbuleşti, constată jurnaliştii francezi, şocaţi de felul în care trăiesc romi, fără apă curentă şi cu toaletele în curte.
Migraţia romilor către vestul Europei, după aderarea României la UE, a fost o încercare de a ieşi din mizeria în care trăiau, cred jurnaliştii francezi. Aceştia spun că romii, discriminaţi în România, se simt acum părăsiţi de Franţa care i-a acceptat mult timp. Cu toate acestea, romii promit că se vor întoarce. "Ne întoarcem în Franţa pe jos, dacă e nevoie, chiar dacă o să ne ia un an. Trebuie să supravieţuim. La noi, alocaţia pentru un copil este 4 euro, adică un kilogram de carne. Credeţi că se poate trăi aşa domnule Sarkozy?", şi-a exprimat nemulţumirea un localnic din Bărbuleşti.
Şi cine i-ar putea împiedica, notează jurnaliştii francezi. România este membră a UE, iar frontierele rămân deschise, în pofida oricăror măsuri, oricât de radicale.